VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • hb api 17-22
  • E mana to outou no te maiti

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mana to outou no te maiti
  • Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE FARIIHIA RA TO OUTOU TIARAA
  • MAITAI AˈE I TE MAU TIRIBUNA
  • TE HERE NEI RATOU I TA RATOU MAU TAMARII E TE POIHERE ATOA NEI IA RATOU
  • Ia tapeahia outou i te fare maˈi
    A ara mai na! 1991
  • Te mau ravea monoraa maitatai
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Te tamataraa i te pae rapaauraa e i te pae morare a te mau Ite no Iehova
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Te toto: Na vai e maiti? E faaturahia i to vai haava manaˈo?
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
Ite hau atu â
Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
hb api 17-22

E mana to outou no te maiti

Te vai ra i teie mahana te hoê huru raveraa i te pae rapaauraa (parauhia tuatapaparaa no nia i te “taairaa i rotopu i te atâataraa e te hoonaraa”) o te tauturu i te mau taote e te feia maˈi ia feruri maite ratou paatoa no nia i te ravea ia ore ia faaohipahia te toto. E hiˈopoa te mau taote i te mau vahi maitai e te mau fifi o te tahi taoˈa aore ra te tahi tâpûraa, e e nehenehe atoa te feia maˈi e amui atoa mai i roto i teie tuatapaparaa.

E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te hoê maˈi e itehia ra i roto e rave rahi mau vahi: te maˈi arapoa tupu tamau. Mai te peu e ua roohia outou i teie maˈi, e haere atu ïa outou e hiˈo i te taote. E peneiaˈe paha e haere atu outou e hiˈo e piti taote, no te mea te faaitoito nei te feia aravihi i te pae no te oraora-maitai-raa ia rave e piti manaˈo. Peneiaˈe paha e parau mai hoê taote e e tia ia tâpû. E faataa mai o ˈna ehia maororaa outou e tapeahia ˈi i te fare maˈi, e faaite mai o ˈna mai te peu e e mauiui rahi outou e ehia moni ta outou e aufau. No nia i te mau fifi, e parau mai oia e i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, eita teie huru tâpûraa e faatupu i te mau taheraa toto rahi, e mea varavara roa te taata e pohe. I te tahi atu pae, e parau mai te piti o te taote e tamata i te hoê ravea rapaauraa no te aro i te mau manumanu ino. E faataa mai oia i te taoˈa o te horoahia mai, te manuïaraa o teie raau e te moni. Area te mau atâataraa ra, e haapapu mai oia e mea iti roa te feia maˈi o tei roohia i te mau faainoraa o te nehenehe e haafifi i to ratou oraraa i to ratou raveraa i teie raau.

Eita e ore e ua hiˈopoa maitai na taote tataitahi i te mau vahi maitai e te mau fifi o te mau ravea e nehenehe e opuahia; i teie nei râ, na outou e hiˈopoa i teie mau tatararaa, e te tahi atu mau tuhaa mea ite aˈe outou. (Oia mau, o outou te taata tano roa ˈˈe no te faataa i to outou huru i te pae no te mau manaˈo hohonu aore ra i te pae varua, te ravea a to outou utuafare i te pae moni, te mau faahopearaa o ta outou maitiraa i nia ia ˈna e te mau faaueraa o ta outou e haapao ra i roto i to outou oraraa.) I muri iho, na outou e maiti. Peneiaˈe paha e farii outou i te hoê o te mau ravea rapaauraa e e patoi atu i te tahi, e te reira, ma te ite maitai i ta outou ohipa e rave ra.

Hoê â huru mai te peu e ta outou tamarii tei roohia i te maˈi arapoa tupu tamau. E faaarahia outou i te mau vahi maitai e te mau fifi o te mau ravea rapaauraa e nehenehe e opuahia, outou, e here nei i ta outou tamarii, outou, e farerei nei i teie huru tupuraa e e titauhia ra ia faaruru i te mau faahopearaa o teie maitiraa i nia i te hoê area taime maoro. I muri aˈe i to outou tuatapaparaa i te mau mea atoa, e nehenehe ïa ta outou e rave i te hoê opuaraa no nia i te oraora-maitai-raa, e tae noa ˈtu i te ora, o ta outou tamarii ma te taa maitai i ta outou ohipa e rave ra. Peneiaˈe paha, e maiti outou i te tâpûraa, e te mau vahi atâata atoa e nehenehe e tupu mai. E maiti paha te tahi atu mau metua i te mau raau aro i te manumanu ino, te vai atoa ra hoi te mau vahi atâata. Oia mau, e nehenehe te mau taote e faataa mai i te mau ravea taa ê, mai te reira atoa, mea taa ê te manaˈo o te feia maˈi aore ra o te mau metua no nia i te mea o ta ratou e faariro ra ei ravea maitai roa ˈˈe. Tera ïa te auraa o te raveraa i te hoê maitiraa ma te ite maitai i te ohipa e ravehia ra, oia hoi ia faaarahia tatou i te mau vahi maitai e te mau vahi ino o teie maitiraa.

No nia i te toto, e farii iho â te taata e hiˈopoa i te mau ohipa ma te ore e faaoti oioi noa e mea atâata roa te mau pâmuraa toto. Ua faaite te taote Charles Huggins, faatere o te pu pâmuraa toto o te hoê fare maˈi rahi no Massachusetts, ma te maramarama maitai, e: “Aitâ i itehia aˈenei i teie faito toto maitai roa. Teie râ, e tia ia haamanaˈo e te vai ra te mau vahi atâata o te ore e nehenehe e apehia. Tera te taoˈa atâata roa ˈˈe ta matou e faaohipa nei i te pae rapaauraa.” — The Boston Globe Magazine, 4 no febuare 1990.

Ma te tano mau, teie te aˈoraa i horoahia ˈtu i te mau taote: “Mea titauhia ia faito faahou i te tuhaa o te mau fifi i roto i te faataaraa parau atâataraa/maitairaa o te pâmuraa toto e ia imi i te mau ravea monoraa.” (Na matou e haapapu nei). — Perioperative Red Cell Transfusion, apooraa a te mau National Institutes of Health, 27-29 no tiunu 1988.

Eita paha te mau taote atoa e afaro no nia i te mau vahi maitai e te mau vahi ino o te faaohiparaa i te toto. Te tiaturi ra paha te taote e pâmu rahi nei i te toto e noa ˈtu e mea atâata roa, e tia iho â ia rave i te reira. E manaˈo paha te tahi e aita e faufaa ia rave i teie ohipa atâata, no te mea te manuïa nei oia na roto i te mau ravea o te ore e faaohipa i te toto. Teie râ, na outou, te taata maˈi, te metua tane aore ra te metua vahine, e rave i te faaotiraa hopea. No te aha? No te mea i roto i teie ohipa, o to outou tino, to outou ora, ta outou mau faaueraa tumu, aore ra ta to outou tamarii, e te mea faufaa roa ˈtu â, to outou mau auraa e te Atua aore ra to ta outou tamarii, te nehenehe e roohia i te fifi.

TE FARIIHIA RA TO OUTOU TIARAA

I roto e rave rahi mau fenua, te vai ra ta te taata maˈi i teie mahana te hoê tiaraa o te ore e nehenehe e ofatihia: te tiaraa ia maiti i te rapaauraa o ta ˈna e fanaˈo. “Ua niuhia te ture no te fariiraa ma te maramarama maitai i nia e piti faataaraa matamua: a tahi, e tiaraa to te taata maˈi ia faaara-maitai-hia oia no nia i te rapaauraa e faaitoitohia ra, ia nehenehe oia e rave i te hoê maitiraa ma te taa maitai i te ohipa o ta ˈna e rave ra; a piti, e nehenehe te taata maˈi e faaoti e farii aore ra e patoi i te ravea rapaauraa e faaitoitohia ra e te taote. (...) Mai te peu e eita e fariihia e e tiaraa to te taata maˈi no te farii aore ra eita, aore ra no te farii i te tahi noa mau titauraa, te erehia ra ïa te ture o te fariiraa ma te maramarama maitai, i te rahiraa o to ˈna faufaa.” — Informed Consent — Legal Theory and Clinical Practice, 1987a.

I te tahi mau taime, ua fifihia vetahi feia maˈi i to ratou tamataraa i te faaohipa i to ratou tiaraa. Na te hoê paha hoa e haafifi i teie tiaraa no te mea te patoi ra oia i te tâpûraa i te mau vaehaa o te arapoa parauhia amygdales aore ra i te mau raau aro i te manumanu maˈi mai ta matou i faahiti atu; aore ra na te hoê taote o tei papu maitai i te tanoraa o ta ˈna parau; aore ra na te hoê fare maˈi aita e afaro ra e te taata maˈi no te tahi mau tumu i te pae no te ture aore ra te pae no te moni.

“E rave rahi mau taote rapaau i te mau hape o te ivi e te uaua, o te opua nei eiaha e tâpû [i te mau Ite], o ta te taote Carl Nelson ïa e parau ra. Te tiaturi nei matou e e tiamâraa to te taata maˈi ia patoi i te ravea rapaauraa o ta ˈna e hinaaro. Mai te peu e te vai ra te ravea no te rave i te hoê tâpûraa ma te atâata ore e ma te ore e faaohipa i te hoê rapaauraa taa ê, mai te pâmuraa toto, e nehenehe ïa e itea mai te tahi ravea.” — The Journal of Bone and Joint Surgery, mati 1986.

E tia i te taata maˈi ia faaite i to ˈna faatura e ia ore e onoono atu i te taote ia faaohipa oia i te hoê ravea rapaauraa o ta ˈna e ore e faaohipa maitai ra. Teie râ, mai ta te taote Nelson e faaite ra, e rave rahi mau taote haapao maitai i ta ratou ohipa o te nehenehe e rapaau i te taata maˈi ma te faatura i ta ˈna mau tiaturiraa. I Helemani, teie ta te hoê taata mana i faaitoito: “Eita ta te hoê taote e nehenehe e patoi i te horoa i to ˈna tauturu (...) na roto i te manaˈoraa e, ia rapaau oia i te hoê Ite no Iehova, aita e vai ra ia ˈna te mau ravea atoa i te pae rapaauraa. Noa ˈtu e taotiahia ta ˈna mau ravea, e tia ia ˈna ia haapao i te hopoia no te tautururaa ˈtu i te taata maˈi.” (Der Frauenarzt, me-tiunu 1983) Oia atoa, te tapao a te mau fare maˈi, e ere te imiraa i te moni, te tautururaa ˈtu râ i te mau huru taata atoa ma te ore e hiˈo i to ratou huru. Teie ta te taata tuatapapa i te parau faaroo katolika o Richard Devine i parau: “Mea papu maitai e e tia i te fare maˈi ia rave i te mau mea atoa e tia ia ˈna i te pae no te rapaauraa no te faaherehere i te ora e te oraora-maitai-raa o te taata maˈi; teie râ, e tia atoa ia ˈna ia haapao e ia ore te mau rapaauraa e horoahia ˈtu e ofati i [to ˈna] haava manaˈo. Hau atu, e tia ia ˈna ia ape i te mau huru faaheporaa atoa, mai te tamataraa i te faataui i te manaˈo e tae roa ˈtu i te faaotiraa a te ture e faaue ra e ia ravehia te hoê pâmuraa toto noa ˈtu e eita te taata maˈi e farii i te reira.” — Health Progress, tiunu 1989.

MAITAI AˈE I TE MAU TIRIBUNA

E rave rahi mau taata te farii nei e e ere te tiribuna i te vahi e tano no te tauaparau no nia i te mau uiraa i te pae rapaauraa a te taata tataitahi. Eaha to outou huru mai te peu e e maiti outou i te rapaauraa e te raau aro i te manumanu maˈi e ia titau atu te hoê taata i te tiribuna no te faahepo ia outou ia tâpûhia i te mau vaehaa o te arapoa. Te hinaaro ra paha te taote e ia fanaˈo outou i te rapaauraa o ta ˈna e manaˈo ra e mea faahiahia roa, tera râ, e ere te ohipa na ˈna te imiraa i te mau ravea i te pae no te ture no te faaere ia outou i to outou mau tiaraa tumu. Hau atu, i te mea e i mua i te aro o te Bibilia, hoê â faufaa morare to te opaniraa no nia i te toto e te opaniraa no nia i te poreneia, ia faahepohia te hoê kerisetiano ia rave i te toto, mai te mea ra ïa e te hamani-ino-hia ra oia i te pae taatiraa. — Ohipa 15:28, 29.

Teie râ, te taiohia ra i roto i te buka Informed Consent for Blood Transfusion (1989) e no te mea aita vetahi mau haava e taa faahou ra e nafea râ ia ineine anaˈe te hoê taata maˈi i te farii i te tahi vahi atâata ia au i to ˈna mau tiaraa i te pae faaroo, “e faahiti ïa ratou i te tahi mau ohipa-matau-ore-hia i te pae o te ture — aore ra e nehenehe atoa e parau e e mau ohipa o ta ratou iho i faaoti i te pae o te ture — no te faatia i te pâmuraa toto”. Peneiaˈe paha, e tamata ratou i te faatia i ta ratou faaotiraa na roto i te faahitiraa i te parau no te hoê hapûraa aore ra te mau tamarii e tia ia faaamuhia. “E mau ohipa faaoti-oioi-noa-hia te reira i te pae no te ture, o ta te buka ïa e faataa faahou ra. E tiaraa to te feia paari e ravea ta ratou i mua i te ture, no te patoi i te hoê ravea rapaauraa.”

Te vai ra vetahi mau taata e titau ra e ia ravehia iho â te pâmuraa toto, o tei ore i ite e aita te mau Ite no Iehova e patoi ra i te mau ravea rapaauraa atoa. Inaha hoi, hoê anaˈe ta ratou e patoi ra e ia au i te feia aravihi, e ravea atâata te reira. Ia au i tei matauhia, e nehenehe te hoê maˈi e rapaauhia na roto i te mau ravea huru rau. Te vai ra iho â te hoê vahi atâata i roto i te ravea rapaauraa. Ua ite anei te hoê tiribuna aore ra te hoê taote faahua metua tane e eaha te atâataraa tei riro ei mea “maitai” aˈe no outou? Na outou e faaoti. Mea papu maitai te tiaraa o te mau Ite no Iehova i nia i teie ohipa: eita ratou e hinaaro e na vetahi ê e faaoti no ratou. Tei ia ratou tataitahi te hopoia, i mua i te aro o te Atua, no te rave i teie maitiraa.

Eaha te mau faahopearaa i nia i to outou haava manaˈo e, te vahi faufaa roa, i nia i to outou hinaaro e ora, ia faaoti te ture e ia faahepohia te hoê ravea rapaauraa o ta outou e patoi ra? Ia au i te taote Konrad Drebinger, “e riro te reira ei huru nounou i te pae rapaauraa o te ore roa ˈtu e tano, oia hoi te faaheporaa i te hoê taata maˈi ia farii i te hoê ravea rapaauraa, ma te ore roa ˈtu e tâuˈa i to ˈna haava manaˈo, e inaha, e rapaauhia paha te tino, area te feruriraa ra, te faainohia ra ïa”. — Der Praktische Arzt, tiurai 1978.

TE HERE NEI RATOU I TA RATOU MAU TAMARII E TE POIHERE ATOA NEI IA RATOU

Ia faaô anaˈe mai te haavaraa no te faahepo e ia ravehia te hoê pâmuraa toto, mea pinepine ïa no te mea o te hoê tamarii te roohia ra i te fifi. Ma te faatura, e ani te mau kerisetiano, o tei riro hoi ei mau metua maitai, ia ore ta ratou mau tamarii e pâmuhia i te toto; teie râ, i te tahi taime, e riro te mau taote i te titau i te tauturu a te haavaraa ia nehenehe ratou e rave i te hoê pâmuraa toto. Ua ite iho â te mau kerisetiano i te tanoraa o te mau ture e te mau hororaa i mua i te tiribuna e ravehia no te paruru i te hoê tamarii i te mau huru hamani-ino-raa atoa aore ra te haapao ore. Peneiaˈe paha, ua faaroo atoa outou i te parau no te mau metua e haamauiui nei i ta ratou tamarii aore ra o te patoi e ia rapaauhia oia. Mea hairiiri roa teie mau ohipa. I reira, mea papu maitai e e tia i te mau mana toroa ia rave i te tahi ohipa no te paruru i te tamarii. Teie râ, mea papu maitai e aita roa ˈtu e tuearaa e te tahi atu huru tupuraa: ia ani te mau metua haapao maitai e ia faaohipahia te hoê ravea rapaauraa aravihi roa, o te ore râ e faaohipa i te toto.

Te mea matauhia, e horohia i mua i te haavaraa no te tuatapapa i te parau no te hoê tamarii o tei tapea-ê-na-hia i te fare maˈi. Mea nafea to ˈna tapaeraa ˈtu i reira, e no te aha? I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, na to ˈna mau metua, e tapitapi nei hoi no to ˈna oraora-maitai-raa, i afai mai ia ˈna i reira ia rapaau-maitai-hia oia. Mai ia Iesu i faaite i to ˈna anaanatae i te mau tamarii, te poihere atoa nei te mau metua kerisetiano i ta ratou mau tamarii. Aita anei te Bibilia e parau ra e ‘e poihere te hoê metua vahine i ta ˈna ra tamarii’? Teie te here hohonu ta te mau Ite no Iehova e faatupu ra no ta ratou mau tamarii. — Tesalonia 1, 2:7; Mataio 7:11; 19:13-15.

Oia mau, te rave nei te mau metua i te mau faaotiraa o te faatupu i te mau faahopearaa i nia i te maitairaa aore ra te oraraa o ta ratou mau tamarii: e rave anei te utuafare i te mǎhu aore ra te mori arahu no te haamahanahana i te fare? E tia anei ia afai atoa i te tamarii i roto i te hoê tere roa? E nehenehe anei oia e haere e hopu i te miti? Te vai ra te tahi mau vahi atâata i roto i teie mau maitiraa, e nehenehe atoa hoi te tamarii e pohe. Teie râ, i roto i teie mau tuhaa, te farii nei te totaiete e e tiaraa to te mau metua no te rave fatata i te mau faaotiraa atoa no nia i ta ratou mau tamarii.

I te matahiti 1979, ua faaite te Haavaraa rahi a te Fenua Marite ma te maramarama maitai e: “Te huru hiˈoraa a te ture no nia i te utuafare fetii, ua niuhia ïa i nia i teie tumu o te ore e nehenehe e haapapuhia teie râ e vai mau ra: Te vai ra ta te mau metua te mea e erehia ra i te tamarii i te pae no te paari, te aravihi e te maramarama o te feruriraa, te mau huru hoi e titauhia no te rave i te mau faaotiraa fifi mau o te oraraa. (...) I te mea e te vai ra te mau vahi atâata i roto i te faaotiraa a te metua tane aore ra a te metua vahine [i nia i te hoê uiraa i te pae rapaauraa], aita te reira e titau ra e ia tatarahia mai te tiaraa o te mau metua no te faaoti no te horoa ˈtu i te tahi taatiraa aore ra i te hoê mana toroa a te Hau.” — Parham v. J.R.

I taua matahiti ra, teie ta te haavaraa hororaa no New York i faaoti: “Te tumu faufaa roa ˈˈe e nehenehe ai e faataa mai te peu e te erehia ra te hoê tamarii i te mau aupururaa i te pae rapaauraa maitatai (...) teie ïa: ia hiˈohia te mau huru tupuraa atoa, e nehenehe anei e parau e ua haapao te mau metua e ia fanaˈo te tamarii i te hoê ravea rapaauraa tano? Eita teie uiraa e nehenehe e uihia na roto i te parauraa e ua rave te mau metua i te faaotiraa ‘tano’ aore ra ‘hape’, no te mea ia au i te mau ravea o teie nei tau i te pae rapaauraa, noa ˈtu ta ˈna mau haereraa i mua, mea varavara roa ia faataa i te mau parau papu mai teie te huru. Oia atoa, aita te hoê tiribuna e nehenehe e rave i te parahiraa o te mau metua.” — In re Hofbauer.

A haamanaˈo na i te hiˈoraa o te mau metua e titauhia ia maiti i rotopu i te hoê tâpûraa e te hoê rapaauraa e te raau aro i te manumanu maˈi. Te vai ra te vahi atâata i roto i na ravea toopiti atoa ra. E titauhia te mau metua here mau ia faataa i te mau vahi maitai, te mau vahi ino e te tahi atu mau ohipa i taaihia i teie fifi, e i muri iho, ia rave i te hoê faaotiraa. No nia i teie ohipa, ua faaau te taote Jon Samuels (Anesthesiology News, atopa 1989) e ia hiˈopoa-faahou-hia te buka Guides to the Judge in Medical Orders Affecting Children, ia au i teie huru manaˈo:

“Aitâ i naeahia ˈtura te hoê faito navai maitai i te pae rapaauraa ia nehenehe te hoê taote e faaite atea ma te papu maitai mai te peu e ora te taata maˈi aore ra e pohe oia (...). Mai te peu e e tia ia maiti i te hoê ravea rapaauraa — ei hiˈoraa, mai te peu e e faaitoito te taote i te tahi ravea rapaauraa e manuïa i nia i te faito e 80 %, tera râ, eita te mau metua e farii, e te vai ra te tahi ravea rapaauraa e manuïa i nia noa i te faito e 40 % o ta ratou e farii, — e tia i te taote ia maiti, noa ˈtu e mea atâata roa ˈtu â, i te ravea e fariihia ra e te mau metua.”

I te mea e ua itehia mai e rave rahi mau vahi atâata e nehenehe e haapohe i te taata no roto mai i te faaohiparaa i te toto i te pae rapaauraa e ua iteahia mai te mau ravea monoraa aravihi, e ere anei ïa te ravea e tuu ra i te pâmuraa toto i te hiti, i te ravea papu roa ˈˈe?

Oia mau, mai te peu e te titau ra ta ratou tamarii e ia tâpûhia oia, e feruri maitai te mau kerisetiano i te mau tuhaa taa ê o te fifi. Te vai ra iho â te mau vahi atâata i roto i te mau huru tâpûraa atoa, noa ˈtu e e faaohipahia te toto aore ra eita. O vai te taote tâpû o te nehenehe e horoa mai i te ravea papu? Ua ite paha te mau metua e te ite nei te tahi mau taote aravihi i te mau faahopearaa faahiahia roa i nia i te mau tamarii a te mau Ite, e te reira ma te ore e faaohipa i te toto. No reira, mai te peu e aita te hoê taote aore ra te hoê fare maˈi e afaro ra e te manaˈo o te mau metua, maoti hoi i te faatupu i te hoê aroraa i mua i te haavaraa fifi mau e o te titau i te taime, e ere anei i te mea tano aˈe ia turu atu i te mau metua here mau? E nehenehe atoa te mau metua e hopoi atu i ta ratou tamarii i roto i te tahi atu fare maˈi, i reira ua ite te feia rave ohipa e eaha te ohipa e rave e o tei ineine i te haapao i te tamarii. Inaha, e riro te rapaauraa ma te ore e faaohipa i te toto ei ravea maitai, no te mea, mai ta tatou i ite iho nei, e nehenehe oia e tauturu i te utuafare ia naeahia i te mau “tapao i te pae rapaauraa e te mau tapao tia e ere no te pae rapaauraa”.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau i te pae rapaauraa “Te toto: Na vai e maiti? E faaturahia i to vai haava manaˈo?” nenei-faahou-hia i roto i te mau tuhaa hau, i te mau api 30-31.

[Tumu parau tarenihia i te api 18]

TE MAU PARURURAA I TE PAE O TE TURE

No te aha te mau taote e te mau fare maˈi e hinaaro oioi noa ˈi e horo i te haavaraa no te rave i te hoê pâmuraa toto? Mea pinepine, i roto i te tahi mau vahi, te tumu ra, no te mea ïa e te mǎtaˈu ra ratou e ia parihia e na ratou te hape.

Eiaha e haapeapea mai te peu e e maiti te hoê Ite no Iehova i te hoê ravea rapaauraa o te ore e faaohipa i te toto. Teie ta te hoê taote e rave ra i te ohipa i te fare haapiiraa i te toroa rapaauraa Albert Einstein, i te Fenua Marite, i papai: “Te farii nei te rahiraa [o te mau Ite] i te tarima i te papai e faaauhia ra e te Taatiraa a te mau taote marite o te faatiamâ ra i te taote e te fare maˈi i te mau hopoia atoa, e e rave rahi o te hopoi nei i nia ia ratou i te hoê parau i faaineinehia na te mau taote. Ua riro te hoê papai i tapao-maitai-hia te taio mahana e tei tarimahia, o te haapapu ra i te ‘patoiraa i te mau huru taoˈa atoa e toto to roto’, ei faaauraa ohipa i haamanahia i mua i te ture.” — Anesthesiology News, atopa 1989.

No reira, no to ratou hinaaro e tauturu, te horoa ˈtu nei te mau Ite no Iehova na te taote aore ra te fare maˈi i te haapapuraa i te pae o te ture e eita ratou e horohia no te mea ua rave ratou i te hoê ravea rapaauraa ma te ore e faaohipa i te toto ia au i te aniraa a te taata maˈi. Mai ta te tahi mau mana toroa i te pae no te rapaauraa e faaitoito ra, te vai ra ta te mau Ite no Iehova atoa i nia ia ratou te hoê parau i te pae rapaauraa e faaapîhia i te mau matahiti atoa, e tei tarimahia e te taata e te feia ite, mea pinepine to ˈna mau fetii piri roa.

I te avae mati 1990, ua turu te Haavaraa teitei no Ontario, i Kanada, i te hoê faaotiraa e haapapu ra i to ˈna farii maitai i teie parau: “Ua riro teie parau ei faaiteraa papaihia e faataa ra i te hoê tiaraa e nehenehe e fariihia, ta te taata e fatu ra i teie parau e nehenehe e rave ia au i te ture na roto i te haapapuraa i te hoê otia papaihia i roto i te faaauraa ohipa i rotopu ia ˈna e te taote.” Teie ta te orometua haapii o Daniel Andersen i papai i roto i te Medicinsk Etik (1985): “Mai te peu e te vai ra te hoê parau i papaihia i reira te hoê taata maˈi e faataa maramarama ˈi e e Ite no Iehova oia e eita roa ˈtu oia e hinaaro e ia pâmuhia oia i te toto, te titau ra te faatura i te tiamâraa o te taata maˈi e ia faaturahia teie hinaaro, mai te ravehia ahiri e ua faaite roa mai oia na roto i to ˈna vaha.”

Te tarima atoa nei te mau Ite i te mau parau no te faatiamâ i te mau fare maˈi. Te vai ra i nia i te hoê o teie mau parau, e faaohipahia ra i te fare maˈi no Fribourg, i Helemani, te hoê area i vaiihohia i reira te taote e nehenehe ai e papai i te mau haamaramaramaraa o ta ˈna i horoa ˈtu i te taata maˈi no nia i te ravea rapaauraa. Hau atu, i nia ˈtu i te mau iˈoa o te taote e te taata maˈi, teie te parau i papaihia: “No roto vau i te faanahonahoraa faaroo a te mau Ite no Iehova, e te patoi etaeta nei au e ia pâmuhia te toto aore ra te mau taoˈa êě hamanihia e te toto, i roto ia ˈu nei i roto i te taime tâpûraa. Ua papu maitai ia ˈu e te faarahi ra te reira i te mau atâataraa i taaihia i te ravea rapaauraa i opuahia e tei titauhia, i te pae no te fifi o te mau taheraa toto. Ua noaa ia ˈu i te mau faataaraa taatoa, no nia iho â râ i teie nei tuhaa, e te ani nei au e ia ravehia teie tâpûraa ma te ore e faaohipa i te pâmuraa toto aore ra te mau taoˈa êě hamanihia e te toto.” — Herz Kreislauf, atete 1987.

Inaha hoi, mai te mea ra e mea iti aˈe te atâata mai te peu e eita te toto e faaohipahia. Teie râ, mai te peu e te farii nei te mau Ite no Iehova i te tarima i teie mau parau faatiamâraa, no te haamama mai ïa i te taote e ta ˈna pǔpǔ i te mau haapeapearaa faufaa ore, ia nehenehe ratou e rave i ta ratou ohipa oia hoi: te rapaauraa i te feia maˈi. E fanaˈo te taata tataitahi i teie autahoêraa, mai ta te taote Angelos A. Kambouris i faaite i roto i te tumu parau “Tâpûraa rahi o te opu i nia i te mau Ite no Iehova”:

“E tia i te taote ia manaˈo e e tia ia ˈna ia tapea i ta ˈna parau i faaau na mua ˈˈe i te tâpûraa, e e tia ia ˈna ia haapao i ta ˈna parau noa ˈtu eaha te ohipa e tupu i roto aore ra i muri aˈe i te tâpûraa. [Maoti teie huru raveraa], e farii maitai te taata maˈi i te ravea rapaauraa e e faatiamâ atoa te reira i te taote i te mau tapitapiraa atoa i te pae o te ture aore ra i te pae philosopho, ia nehenehe oia e haamau i to ˈna feruriraa i nia i te tuhaa i te pae no te tâpûraa e te mau ravea o teie ohipa: e nehenehe ïa o ˈna e rave i ta ˈna tâpûraa i roto i te mau huru tupuraa maitatai roa ˈˈe e e turu i te mau faufaa o ta ˈna taata maˈi.” — The American Surgeon, tiunu 1987.

[Tumu parau tarenihia i te api 19]

“E tuhaa rahi mau â to te faaohipa-hua-raa i te mau ravea apî i te pae rapaauraa i roto i te maraaraa o te mau haamâuˈaraa no te oraora-maitai-raa e itehia ra i teie mahana. (...) No to ˈna moni e to ˈna atâata rahi, tei nia te pâmuraa toto i te hoê parahiraa teitei i roto i teie tabula. No reira ïa te American Joint Commission on Accreditation of Hospitals [Taatiraa marite e haapao ra i te mau fare maˈi] i tapao ai ia ˈna i roto i te tuhaa ra ‘faaohiparaa rahi roa, atâata rahi e ravea hape roa’.” — Transfusion, tiurai-atete 1989.

[Tumu parau tarenihia i te api 20]

Fenua Marite: “Mai te peu e mea titauhia ia ohipa ma te fariiraa a te taata maˈi, no te mea ïa e te vai ra te manaˈo no nia i te tiamâraa o te taata, e faataa ra e na te taata iho e faaoti i to ˈna oraraa. Te vai ra to teie titauraa i te fariiraa i te hoê niu i mua i te ture, oia hoi ua riro te tahi ohipa e ravehia i te pae rapaauraa tei ore i faatiahia e te taata maˈi ei faainoraa.” — Informed Consent for Blood Transfusion, 1989.

Paniora: “I te mea e e riro te reira ei ofatiraa i te mau tiaraa tumu o te taata, eita e ore e eita e tano i te ture ia pâmuhia te toto aore ra te tahi mau taoˈa hamanihia e te toto i roto i te hoê taata paari Ite no Iehova mea maramarama maitai to ˈna feruriraa, e te reira, ma te patoi atu i to ˈna hinaaro o ta ˈna i faaite ma te tiamâ. Ia na reirahia, i to matou manaˈoraa, te ofatihia ra ïa te mau ture atoa.” — Revista Española de Cardiologia, setepa-atopa 1981.

Farani: “E tia ia tatou ia faatura i te mau tiaturiraa hohonu a te taata maˈi, eita ta tatou e nehenehe e faahepo i te hoê faaotiraa, ei hiˈoraa te hoê haamaruaraa tamarii, o ta tatou e faariro ra ei mea ‘maitai’ no te utuafare fetii e no te oraora-maitai-raa o te huiraatira.” — La Croix, 17 no mati 1988.

[Tumu parau tarenihia i te api 21]

“Ua ite au e mea tahoê mau â te mau utuafare [Ite no Iehova] e te vai ra te here i rotopu ia ratou, o ta te taote Lawrence Frankel i papai. E mau tamarii peu maitai roa ratou, haapao maitai e te faatura. (...) Mai te mea ra e mea auraro maitai aˈe ratou i te mau faaueraa a te taote ia faaauhia i te tahi atu feia maˈi, e e riro paha te reira ei tutavaraa no te faaite e te farii ra ratou i te mau ohipa a te toroa rapaauraa ia au i tei fariihia ra e ta ratou mau tiaturiraa.” — Tuhaa no te rapaauraa i te tamarii, M. D. Anderson Hospital and Tumor Institute, Houston, U.S.A., 1985.

[Tumu parau tarenihia i te api 22]

“Te faaheporaa i te hoê ravea rapaauraa, o te hoê ïa haavîraa i te pae no te mana, e eita e tia ia faariro i te tamarii ei taoˈa i roto i te rima o te hoê taote o te rave atu, na nia i to ˈna iho manaˈo, i te tahi mau ohipa o te ore e hinaarohia ra e te mau fetii.” — Taote Alexandre Minkowski, La Croix, 17 no mati 1988.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono