Haapaoraa
Auraa: Huru haamoriraa oia hoi te taatoaraa o te haerea, te tiaturiraa e te peu faahanahanaraa, a te taata hoê anei, aore ra faauehia e te hoê faanahonahoraa. I te mea matauhia, e taaihia te haapaoraa i te tiaturiraa i te hoê noa Atua aore ra e rave rau atua; te faariro nei oia i te tahi taime i te taata, te taoˈa, te hinaaro aore ra te puai ei mau mea te tia ia haamorihia. E rave rahi haapaoraa tei niuhia i nia i te tuatapaparaa a te taata i te natura; te vai atoa ra te mau haapaoraa i faaitehia mai. Te vai ra te haapaoraa mau e te mau haapaoraa hape.
No te aha i rahi roa ˈi te haapaoraa?
Aita i maoro aˈenei ua taiohia 10 haapaoraa rarahi e fatata 10 000 pǔpǔ faaroo. Fatata e 6 000 e vai nei i Afirika, 1 200 i te mau Hau Amui e tau hanere i roto i te tahi atu mau fenua.
E rave rahi tumu o tei turu i te tupuraa o te mau pǔpǔ faaroo apî. Ua parau vetahi pae e ua riro te mau haapaoraa rau ei mau ravea taa ê no te faaite i te parau mau faaroo. Ia hiˈopoahia râ ta ratou mau haapiiraa e mau peu ia au i te Bibilia, te itehia ra teie huru rau no te mea ua pee te taata i te taata eiaha râ i te Atua. E mea tano ia tapao e no roto mai te rahiraa o te mau tiaturiraa fariihia o te patoi ra i te Bibilia ia Babulonia i tahito ra. (Hiˈo i te mau api 60, 61, i te tumu parau “Babulonia Rahi.”)
O vai te tumu o teie huenane i te pae faaroo? Te haapii maira te Bibilia e o te Diabolo ra o Satani “te atua o teie nei ao.” (Kor. 2, 4:4) Te faaara maira oia e “ta te Etene i faatusia ra, i faatusia ïa na te mau demoni, e ere na te Atua.” (Kor. 1, 10:20) Auê ïa faufaaraa no tatou ia haapapu e te haamori ra tatou i te Atua mau, tei Poiete i te raˈi e te fenua, e te farii nei oia i ta tatou haamoriraa!
Te farii ra anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
Tav. 10:6, 7: “Ua rave faahou ihora hoi te tamarii a Iseraela i te ino i mua i te mata o Iehova, e ua haamori ia Baala, e ia Asetarota, e te mau atua o Arama, e te mau atua o Sidona, e te mau atua o Moabi, e te mau atua o te mau tamarii a Amona, e te mau atua o te Philiseti; e ua faarue ratou ia Iehova, aore ratou i haamori ia ˈna. Tupu aˈera te riri o Iehova ia Iseraela.” (Papu maitai, aita Iehova e farii ra e ia haamorihia te hoê mea aore ra te tahi atu taata taa ê atu ia ˈna, te Atua mau, tei Poiete i te raˈi e te fenua.)
Mar. 7:6, 7: “Ua parau atura oia [Iesu] ia ratou [te mau papai parau e te mau Pharisea ati Iuda], na ô atura, E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau mai ia outou na, a na ô mai ai oia ra e, Te faatura mai nei te vaha o teie nei feia ia ˈu, area to ratou aau ra tei te atea ê ïa. E haamoriraa faufaa ore râ ta ratou ia ˈu, tei haapii ratou i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.” (Noa ˈtu eaha te mau faahuaraa parau a te hoê pǔpǔ faaroo, mai te peu e te haapao ra oia i te mau faaueraa a te taata eiaha râ i te Parau faauruahia a te Atua, e mea faufaa ore ïa ta ˈna haamoriraa.)
Roma 10:2, 3: “O vau te ite ia ratou, e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite. No to ratou ite ore i te parau-tia a te Atua, o ratou hoi i titau ia tupu ta ratou iho parau-tia, aita aˈenei ratou i auraro maite i te parau-tia a te Atua ra.” (Ia ore te mau faaueraa tumu o te Parau papaihia a te Atua e haapii-maitai-hia ˈtu i te hoê taata, eita e noaa ia ˈna te ite mau noa ˈtu e e Bibilia ta ˈna. Te manaˈo ra paha o ˈna e mea itoito oia no te Atua, aita râ o ˈna e rave ra i ta ˈna e ani maira. Aita ïa ta ˈna haamoriraa e auhia ra e te Atua, e ere anei?)
Te vai ra anei te maitai i roto i te mau haapaoraa atoa?
Te opani ra te rahiraa o te mau haapaoraa i te haavare, te eiâ e te vai ra ˈtu â. E navai noa anei râ te reira? E farii anei oe i te hoê hapaina pape taero no te mea e te haapapu ra te hoê taata e te rahiraa o ta oe e inu ra e pape ïa?
Kor. 2, 11:14, 15: “O Satani hoi tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama. E ere hoi i te mea maere rahi, ia faahua tavini tana mau tavini no te parau-tia.” (No reira, ua faaarahia tatou e e ere te mau mea atoa no ǒ mai ia Satani ra i te mea hairiiri ia hiˈohia. No te haavare i te mau taata, ua faaohipa rahi te Diabolo i te mau haapaoraa hape, ma te horoa i te hoê huru rapaeau parau-tia ia vetahi.)
Tim. 2, 3:2, 5: “E riro te taata nei ei . . . hohoˈa paieti . . . o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.” (Mai te peu e aita te feia hoê â ta outou haapaoraa e faaohipa mau ra i te mau Papai i roto i to ratou oraraa, e noa ˈtu e te parau nei ratou e te here nei ratou i te Atua, te faaue ra te Bibilia ia faarue oe ia ratou.)
E mea ino anei ia faarue i te haapaoraa a to tatou mau metua?
Mai te peu e ua niu-mau-hia te haapiiraa a to tatou mau metua i nia i te Bibilia, e tia ia tatou ia tapea noa i te reira. Ia ite noa ˈtu tatou e aita ta ratou mau tiaturiraa e mau peu e tuea ra e te Parau a te Atua, e tia noâ ia faatura tatou i to tatou mau metua. Nafea ïa, ia ite outou e mea ino te tahi peu a to outou mau metua no te vai-oraora-maitai-raa e e nehenehe te reira e haapohe oioi ia ratou? E pee anei outou i to ratou hiˈoraa e e faaitoito anei outou i ta outou mau tamarii ia na reira? Aore ra e faaite atu outou ma te faatura i te mea ta outou i haapii? Oia atoa, e faatupu te ite no nia i te mau parau mau Bibilia i te hoê hopoia. I te mau taime atoa e nehenehe ai, e tia ia tatou ia faaite i te mea ta tatou e haapii ra i to tatou mau melo utuafare. E tia ia tatou ia maiti: Te here mau ra anei tatou i te Atua? Te hinaaro mau ra anei tatou e auraro i ta ˈna Tamaiti? Peneiaˈe e tia ia tatou ia faarue i te haapaoraa a to tatou mau metua no te rave mai i te haamoriraa mau. Eita roa ˈtu e tano ia rahi aˈe to tatou here i to tatou mau metua i to tatou here i te Atua e te Mesia. Ua parau hoi Iesu e: “O tei rahi to ˈna hinaaro i tana metua tane e tana metua vahine, iti ia ˈu, aita oia i au ia ˈu, e o tei rahi to ˈna hinaaro i te tamaiti e te tamahine, iti ia ˈu aita oia i au ia ˈu.”—Mat. 10:37.
Ios. 24:14: “E tena na, e mǎtaˈu outou ia Iehova, e e haamori hoi ia ˈna ma te haavare ore, ma te parau mau: e faarue ê atu i te mau atua a to outou hui metua i haamori i te tahi pae pape ra, e i Aiphiti hoi; e e haamori ia Iehova anaˈe ra.” (No te mau ati Iseraela, aita anei i tia ia ratou ia faarue i te haapaoraa a to ratou mau tupuna? Ia fariihia ta ratou haamoriraa e te Atua, ua titauhia e ia faaore ratou i te mau hohoˈa o ta ratou haapaoraa tahito ra e ia tamâ i to ratou mafatu i te mau hinaaro atoa i taua mau mea ra.)
Pet. 1, 1:18, 19: “Ua ite hoi outou e aore outou i hoohia i te mea e ino noa ra, mai te ario e te auro, i ta outou parau faufaa ore i tuuhia mai e to outou hui metua ra; i te toto taoˈa râ o te Mesia ra, mai to te arenio ino ore e te maˈi ore.” (Ua faarue te mau Kerisetiano matamua i te mau peu tutuu a to ratou mau tupuna, no te mea eita roa ˈtu te reira e nehenehe e horoa i te ora mure ore. No to ratou mauruuru i te tusia a te Mesia, ua haapae oioi noa ratou i te mau mea atoa o te haafaufaa ore i to ratou oraraa, o te faaore i to ˈna auraa mau no te mea aita ratou i faahanahana i te Atua. Eita anei tatou e na reira atoa?)
Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te eukumene?
Mea nafea to Iesu faariroraa i te mau aratai haapaoraa o tei faahua parau e e mea tia ratou, o tei faatura ore râ i te Atua? “Ua parau atura Iesu ia ratou, Ahiri o te Atua to outou metua ra, e hinaaro mai ïa outou ia ˈu, no reira hoi au nei, mai reira mai au i te Atua ra, aore hoi au i haere noa mai, na ˈna hoi au i tono mai nei. . . . O te Diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra: e taparahi taata oia mai te matamua mai â: aore oia i haapao i te parau mau, no te mea aore e parau mau i roto ia ˈna. Ia parau oia i te parau haavare ra, ua parau ïa i te parau au ia ˈna ihora, e haavare oia, e e metua hoi no te haavare. No te mea râ, e parau mau ta ˈu e parau atu nei i ore i faaroo mai ai outou ia ˈu. . . . Aore outou i haapao i ta ˈna parau, no te mea e ere outou i to te Atua.”—Ioa. 8:42-47.
E riro anei te mau Kerisetiano mau ei feia haapao maitai i te Atua e i ta ˈna mau titauraa tia mai te peu e e turu ratou i te pae faaroo i te feia e rave nei aore ra e farii nei i te mau mea opanihia? “Te papai nei râ vau ia outou, e eiaha outou e amui atu i te taata i parauhia e taeae ia riro ei taiata, e te nounou taoˈa, e te haamori idolo, e te faaino, e te taero ava, e te haru; e eiaha atoa e amu noa ˈtu i te maa i reira. . . . E ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” (Kor. 1, 5:11; 6:9, 10) “O tei titau e ei taua oia no teie nei ao . . . e enemi ïa no te Atua.” (Iak. 4:4) “O outou o tei hinaaro ia Iehova ra, ia riaria outou i te ino; te tiai ra oia i te [nephe] o to ˈna feia moˈa ra.”—Sal. 97:10; MN.
Kor. 2, 6:14-17: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou.”
Apo. 18:4, 5: “Ite atura vau i te hoê reo no te raˈi mai â, i te na ôraa mai e, A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe. Ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore.” (No te mau haamaramaramaraa hau, hiˈo i te tumu parau “Babulonia Rahi.”)
Mea faufaa anei ia faaô i roto i te hoê faanahonahoraa faaroo?
Ua faatupu te rahiraa o te mau faanahonahoraa faaroo i te mau hotu iino. E ere i te mea ino ia faanaho i te hoê pǔpǔ faaroo. Ua turu râ te rahiraa i te hoê haamoriraa tei haapao rahi roa i te mau peu faaroo e tei niuhia i nia i te mau haapiiraa hape, aita râ i horoa i te hoê aratairaa mau i te pae varua; ua faaohipa-hape-hia ratou no te faatere i te oraraa o te taata no te tahi mau tapao miimii. Ua haapeapea rahi aˈe ratou i te mau ohiraa moni e te mau fare haamoriraa haviti i te mau faufaa i te pae varua. Mea pinepine, e feia haavare to ratou mau melo. Ma te papu maitai, eita te taata e here ra i te parau-tia e hinaaro e faaô i roto i teie huru faanahonahoraa. Ma te haumǎrû râ, e mea taa ê roa te haapaoraa mau i te taatoaraa. No te faaî râ i te mau titauraa o te Bibilia, e tia ia faanahohia oia.
Heb. 10:24, 25: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (No te auraro i teie faaueraa Bibilia, e tia ia faanahohia te mau putuputuraa Kerisetiano tamau. E faaitoito teie faanahoraa ia tatou ia faaite i to tatou here no vetahi ê, eiaha râ e haapao noa ia tatou iho.)
Kor. 1, 1:10: “E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.” (Eita teie tahoêraa e tupu mai te peu e eita te mau Kerisetiano mau e haaputuputu, e pee i te hoê â porotarama haapiiraa i te pae varua e e faatura i te arai o te horoa mai i teie haapiiraa. Hiˈo atoa Ioane 17:20, 21.)
Pet. 1, 2:17: “E aroha ˈtu i te hui taeae.” (Ua taotiahia anei teie utuafare i te hoê pǔpǔ Kerisetiano o te haaputuputu nei i te fare o te hoê taata no te haamori? Aita roa ˈtu; o te hoê râ fetii taeae na te ao atoa nei, mai ta te Galatia 2:8, 9 e Korinetia 1, 16:19 e haapapu ra.)
Mat. 24:14: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Ia nehenehe te mau nunaa atoa e faaroo i teie evanelia, e tia ia ravehia te ohipa pororaa ma te nahonaho maitai e ma te hoê aratairaa tano. No to ratou here i te Atua e to ratou taata-tupu, te tahoê ra te feia no te mau nunaa atoa i ta ratou mau tutavaraa no te rave i teie ohipa.)
Hiˈo atoa i te tumu parau “Faanahonahoraa.”
E navai noa anei te hereraa i te taata-tupu?
Ma te feaa ore, e mea faufaa roa teie huru here. (Roma 13:8-10) E titauhia râ hau atu â no te riro mai ei Kerisetiano. Ua parau o Iesu e e ite-ohie-hia ta ˈna mau pǐpǐ mau i to ratou here te tahi e te tahi. (Ioa. 13:35) Te haafaufaa pinepine nei te Bibilia i teie huru maitai. (Gal. 6:10; Pet. 1, 4:8; Ioa. 1, 3:14, 16, 17) Teie râ, ia au ia Iesu, te vai ra te mea faufaa roa ˈˈe: to tatou here ia Iehova iho e ta tatou e haapapu na roto i te auraroraa i ta ˈna mau faaueraa. (Mat. 22:35-38; Ioa. 1, 5:3) No te faahotu i teie here, e tia ia tatou ia haapii e ia faaohipa i te Parau a te Atua e ia haaputuputu no te haamoriraa e to tatou mau hoa Kerisetiano.
O te taairaa e te Atua mau anei te mea faufaa roa?
Papu maitai, mea faufaa roa te reira. Aita te haere-noa-raa i te mau oroa faaroo ma te faatia ture e mono ra i te mau taairaa piri e te Atua. E tia râ ia vai ara. No te aha? No te mea i te senekele matamua, ua faaite o Iesu i te feia o tei manaˈo e e mau taairaa maitatai to ratou e te Atua e ua hape roa ratou. (Ioa. 8:41-44) Hau atu â, ua faahiti te aposetolo Paulo i roto i ta ˈna mau rata i te tahi feia e itoito hoi to ratou i roto i to ratou faaroo e ua manaˈo ratou e e mau taairaa maitatai to ratou e te Atua, aita râ ratou i taa eaha te titau-mau-hia ra no te fanaˈo i te farii maitai a te Atua.—Roma 10:2-4.
E nehenehe anei tatou e fanaˈo i te mau taairaa maitatai e te Atua mai te peu e e haafaufaa ore tatou i ta ˈna mau faaueraa? Te faaue maira te tahi e ia haaputuputu tamau tatou e te feia hoê â to tatou faaroo.—Heb. 10:24, 25.
E navai noa anei te taio-tataitahi-raa i te mau Papai?
Parau mau e rave rahi taata o te faufaa-rahi-hia na roto i te taio-taitahi-raa i te Bibilia. Mai te peu e to ratou hinaaro, o te iteraa ïa i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa, e mea maitai roa ïa. (Ohi. 17:11) I te parau mau râ, e maramarama maitai anei tatou i te auraa o te mau Papai ia ore tatou e tauturuhia mai? I roto i te Bibilia, te faahitihia ra te parau o te hoê taata tiaraa teitei e ua navai oia i te haehaa no te farii e te hinaaro ra oia i te tauturu ia maramarama oia i te mau parau tohu faauruahia. Ua horoahia ˈtu te mau haamaramaramaraa titauhia e te hoê melo o te amuiraa Kerisetiano.—Ohi. 8:26-38; hiˈo i te parau no nia ia Philipa i roto i te Ohipa 6:1-6; 8:5-17.
Oia mau, ia taio te hoê taata i te Bibilia e eita râ oia e faaohipa i te reira i roto i to ˈna oraraa, eita ïa oia e faufaahia. Mai te peu râ e te tiaturi nei e te faaohipa nei oia i te reira, e haere tamau ïa oia i te mau putuputuraa a te mau tavini a te Atua. (Heb. 10:24, 25) Hau atu â, e apiti atoa ˈtu oia ia ratou no te faaite i te “evanelia” i to ˈna mau taata-tupu.—Kor. 1, 9:16; Mar. 13:10; Mat. 28:19, 20.
Nafea te hoê taata e ite ai i te haapaoraa mau?
(1) Ua niuhia ta ˈna mau haapiiraa i nia i te aha? No ǒ mai anei i te Atua aore ra na te taata noa anei? (Tim. 2, 3:16; Mar. 7:7) A uiui, ei hiˈoraa, e: Ihea roa te Bibilia e haapii ai e e Toru Tahi te Atua? Ihea roa oia e parau ai e e nephe pohe ore to te taata?
(2) A hiˈo na e te faaite haere ra anei oia i te iˈoa o te Atua. I roto i te hoê pure i to ˈna ra Metua, ua parau o Iesu e: “Ua faaite atu vau i to iˈoa i te mau taata o teie nei ao ta oe i ho mai no ˈu ra.” (Ioa. 17:6) Ua parau atoa oia e: “O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” (Mat. 4:10) Ua haapii anei ta oe haapaoraa e “o Iehova ta oe e haamori”? Ua noaa mai anei ia oe te ite no nia i te Ihotaata no ˈna teie iˈoa—ta ˈna mau opuaraa, ta ˈna mau ohipa, to ˈna mau huru maitatai—ia nehenehe oe e haafatata ˈtu ia ˈna ma te tiaturi taatoa?
(3) Te faaitehia ra anei te faaroo mau ia Iesu Mesia? E titauhia te mauruuru no te faufaa o ta ˈna tusia taata e to ˈna tiaraa arii i nia i te raˈi i teie nei mahana. (Ioa. 3:36; Sal. 2:6-8) E itehia teie huru mauruuru na roto i te auraroraa ˈtu ia Iesu—ma te apiti roa ˈtu ma te itoito i roto i te ohipa ta ˈna i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ. Te vai ra teie huru faaroo e turuhia ra e te mau ohipa i roto i te haapaoraa mau.—Iak. 2:26.
(4) E hohoˈa rapaeau noa anei aore ra e huru oraraa? Te faahapa etaeta nei te Atua i te haamoriraa o tei riro noa ei hohoˈa rapaeau. (Isa. 1:15-17) I te pae no te morare e no te paraparauraa, te pee nei te haapaoraa mau i te mau titauraa vauvauhia i roto i te Bibilia eita râ oia e pee i te ao nei. (Kor. 1, 5:9-13; Eph. 5:3-5) Te faatupu nei to ˈna mau melo i te hotu o te varua o te Atua i roto i to ratou oraraa. (Gal. 5:22, 23) No reira, e itehia te feia o te turu nei i te haamoriraa mau no te mea te tutava nei ratou ma te aau rotahi i te faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i to ratou oraraa, eiaha noa i ta ratou vahi putuputuraa, i roto atoa râ i to ratou oraraa utuafare, i ta ratou vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa e i te taime arearearaa.
(5) Te here mau ra anei to ˈna mau melo te tahi i te tahi? Ua parau o Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.” (Ioa. 13:35; MN) E na nia ˈtu teie here i te mau otia i te pae o te iri, tiaraa totiale e nunaa, ma te tahoê i te mau taata i roto i te autaeaeraa mau. No te puai o teie here, te itehia ra te taa-ê-raa rahi i rotopu ia ratou e o vetahi ê. Ia tamaˈi te mau nunaa, o vai te feia e here mau ra i to ratou mau taeae Kerisetiano no te tahi atu mau fenua a ore ai ratou e rave i te mau mauhaa tamaˈi e e haapohe i te tahi pae? Ta te mau Kerisetiano matamua hoi i rave na.
(6) Te faataa ê mau ra anei oia i teie nei ao? Ua parau o Iesu e “e ere” ta ˈna mau pǐpǐ mau “i to teie nei ao.” (Ioa. 15:19) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e ia farii mai te Atua i ta tatou haamoriraa, “eiaha” ïa tatou “ia viivii i teie nei ao.” (Iak. 1:27) Te na reira ra anei te mau haapaoraa e te faaô ra hoi ta ratou mau pǔpǔ ekalesiatiko e to ratou mau melo i roto i te ohipa politita aore ra te faaterehia ra to ratou huru oraraa e te mau hinaaro materia e i te pae tino?—Ioa. 1, 2:15-17.
(7) E mau ite itoito no te Basileia o te Atua anei to ˈna mau melo? Ua tohu o Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mat. 24:14) Teihea te haapaoraa o te poro mau ra i te Basileia o te Atua ei tiaturiraa no te mau nunaa, ma te ore râ e faaitoito i te mau taata ia fariu i nia i te feia faatere no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi? Ua faaineine anei ta oe haapaoraa ia oe ia apiti atu i roto i teie ohipa e ia haere i tera e tera fare, mai ta Iesu i ani i ta ˈna mau aposetolo?—Mat. 10:7, 11-13; Ohi. 5:42; 20:20.
Te tiaturi ra anei te mau Ite no Iehova e ta ratou anaˈe te haapaoraa mau?
Hiˈo i te mau api 206, 207, i te tumu parau “Ite no Iehova.”
No te aha e faaroo to vetahi, area te tahi pae ra aita ïa?
Hiˈo i te tumu parau “Faaroo.”
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Aita vau e anaanatae ra i te haapaoraa’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Eita vau e maere, no te mea hoê â manaˈo to te taata e rave rahi. E nehenehe anei au e ui ia oe e ua anaanatae ore noa anei oe i te haapaoraa?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘O vau iho, ua maere roa vau i te iteraa e aita te rahiraa o te mau haapiiraa faaroo tumu a te mau Ekalesia i niuhia i nia i te Bibilia. (A rave paha i tei papaihia i te mau api 206, 207, i te tumu parau “Ite no Iehova,” ma te tuu iho â râ i te faufaaraa i nia i te Basileia. Ei taa-ê-raa, a faataa eaha te tiaturiraa a te mau Ite no Iehova; hiˈo ïa i te mau api 201-203.)’
Hiˈo atoa i te mau api 16, 17.
‘Mea rahi roa te haavare i roto i te haapaoraa’
E nehenehe oe e pahono e: ‘E, e parau mau ta oe. Te poro ra e rave rahi taata i te hoê mea, e i muri iho mea taa ê roa te ohipa ta ratou e rave. Tera râ, a faaite mai na: Eaha to oe manaˈo no nia i te Bibilia? (Sal. 19:7-10)’
‘E oraraa tia to ˈu. Mea maitai au i nia i to ˈu taata-tupu. Ua ravai ïa te reira’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Te parau ra oe e e oraraa tia to oe. Te auraa ra, e mea au na oe te ora. . . . Aita anei oe e hinaaro ra e ora i roto i te mau huru tupuraa faataahia i roto i te Apokalupo 21:4? . . . A hiˈo na eaha te tia ia rave, ia au i te Ioane 17:3, no te fanaˈo i te reira.’
Hiˈo i te api 150.
‘Aita vau e anaanatae ra i te haapaoraa faanahohia. Ia hinaaro vau e pure i te Atua, e nehenehe au e pure o vau anaˈe’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Mea anaanatae roa ta oe parau. Mai te reira noa anei to oe manaˈo? . . . E melo anei oe no te hoê Ekalesia i mutaa ihora? . . . (E nehenehe oe e faaohipa i muri iho i te mau parau i te mau api 149-151.)’
‘Aita vau e afaro noa ra i ta ˈu haapaoraa, eita râ vau e taui. Mea au aˈe na ˈu ia ohipa no te haamaitai i ta ˈu iho’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Mauruuru no to oe faaiteraa mai i to oe manaˈo. Inaha, aita anei oe e manaˈo ra e te mea faufaa roa ˈˈe, o te fanaˈoraa ïa i te farii maitai a te Atua?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘I roto i te Apokalupo 18:4, 5, te faatae maira te Atua i te hoê faaueraa e tia ia feruri-maite-hia. . . . Ia au i te Bibilia, noa ˈtu e eita tatou e rave roa ˈtu i te mau peu iino a taua mau faanahonahoraa ra, e hape atoa tatou mai te peu e e turu tatou ia ratou. (Hiˈo atoa i te tumu parau “Babulonia Rahi.”)’ (2) (Peneiaˈe e faaohipa atoa oe i te mau parau i te mau api 151, 152.) (3) ‘Te imi nei te Atua i te feia e here nei i te parau mau, e te haaputuputu nei oia ia ratou ia haamori ratou ia ˈna ma te tahoê. (Ioa. 4:23, 24)’
‘Mea maitai te mau haapaoraa atoa; e haapaoraa iho â ta oe e e tapea iho â vau i ta ˈu’
E nehenehe oe e pahono e: ‘E taata feruriraa aano oe. Teie râ, aita anei oe e manaˈo ra e te hinaaro nei tatou paatoa i te aratairaa a te Parau a te Atua? E ere anei hoi no teie tumu e e haapaoraa ta oe?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘I roto i te Mataio 7:13, 14, te horoa maira te Bibilia i te hoê manaˈo faufaa roa o Iesu. (Taio i teie mau irava.) . . . No te aha mai te reira ˈi?’
Hiˈo atoa i te mau api 145, 146.
‘I te mea e te tiaturi ra oe ia Iesu, noa ˈtu eaha ta oe ekalesia aita ïa e taa-ê-raa’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Papu maitai, e mea faufaa roa ia tiaturi ia Iesu. E te manaˈo nei au e te hinaaro ra oe e parau e e tia ia farii i te mau mea atoa ta ˈna i haapii mai. Tera râ, ua ite iho â paha oe mai ia ˈu atoa e e rave rahi taata e parau nei e e Kerisetiano ratou, aita râ ratou e ora nei ia au i teie tiaraa iˈoa ta ratou e amo nei.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘A hiˈo na eaha ta Iesu e parau ra i roto i te Mataio 7:21-23.’ (2) ‘Te faahereherehia ra te hoê oraraa faahiahia no a muri aˈe no te feia e tutava ra i te ite i te hinaaro o te Atua e i te faaohipa i te reira. (Sal. 37:10, 11; Apo. 21:4)’
‘No te aha outou e parau ai e hoê anaˈe haapaoraa mau?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Ma te feaa ore, te vai ra te mau taata aau rotahi i roto i te rahiraa o te mau haapaoraa. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, o te manaˈo ïa o te Parau a te Atua no nia i te reira. Ia au i te Bibilia, ehia haamoriraa mau? A hiˈo na eaha ta te Ephesia 4:4, 5 e parau ra.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Te tuea ra teie mau parau e te tahi atu mau irava. (Mat. 7:13, 14, 21; Ioa. 10:16; 17:20, 21)’ (2) ‘Teie ïa te fifi, ia itea mai teie haapaoraa mau. Nafea e nehenehe ai? (E nehenehe oe e faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 151, 152.)’ (3) (Hiˈo atoa i te mau api 201-203, i te tumu parau “Ite no Iehova.”)
‘Te taio noa nei au i te Bibilia i to ˈu fare e te pure nei au i te Atua ia tauturu mai ia ˈu ia taa i te reira’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Ua hope anei ia oe i te taio i te reira?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘I roto i ta oe taioraa, e ite oe i te hoê manaˈo anaanatae mau i roto i te Mataio 28:19, 20. . . . Mea faufaa roa teie irava no te mea te faaite ra te reira e te faaohipa ra te Mesia i te tahi mau taata no te tauturu ia tatou ia taa i te mau mea atoa e titauhia ra no te riro ei Kerisetiano mau. Ia au i teie irava, te ani nei te mau Ite no Iehova i te mau taata e farerei ia ratou hoê hora i te hebedoma, ma te tamoni ore, no te tauaparau i nia i te Bibilia. E nehenehe anei au e faaite ia oe tau minuti noa mea nafea matou ia rave?’
Hiˈo atoa i te mau api 150, 151.
‘Te manaˈo nei au e tei te taata taitahi te parau o te haapaoraa’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Ua parare roa teie manaˈo i teie mahana; inaha, ia ore te hoê taata e anaanatae maitai i te poroi o te Bibilia, eita matou e mârô atu e e haere matou i te tahi atu fare. Tera râ, te taa maitai ra anei ia oe e te tumu i haere mai ai au e hiˈo ia oe, no te auraro ïa i te faaueraa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ? . . . (Mat. 24:14; 28:19, 20; 10:40)’