VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 156-160
  • Hara

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hara
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • Eaha te hara ta Adamu raua Eva i rave?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E haamouhia te enemi hopea, te pohe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • E faaora Iesu—Nafea?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Ia ore anaˈe te hara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 156-160

Hara

Auraa: To ˈna auraa mau, o te ereraa ïa i te tapao, ia au i te mau papai Hebera e Heleni o te Bibilia. Ua haamau te Atua iho i te “tapao” e tia i te mau mea maramarama ta ˈna i poiete ia naea. Te ereraa i taua tapao ra e hara ïa, e e ohipa parau-tia ore atoa hoi e e ofatiraa i te ture. (Roma 3:23; Ioa. 1, 5:17; 3:4) Te hara, o te mau mea atoa ïa e tuea ore i te huru, te mau eˈa, te hinaaro o te Atua e ta ˈna mau titauraa, mea moˈa anaˈe hoi. O te haerea ino ïa, te rave-ore-raa i ta tatou mau hopoia, te mau parau paieti ore, te mau manaˈo viivii e te mau hinaaro aore ra te mau opuaraa miimii. Te faataa ê ra te mau Papai i te hara no ǒ i te tupuna ra e te hara ravehia ma te hinaaro mau, i te hoê hara ravehia e te hoê taata o te tatarahapa e te rave-noa-raa i te hara.

Nafea Adamu i te hararaa, e taata tia roa hoi oia?

No te haapapu e e taata tia roa o Adamu, a taio i te Genese 1:27, 31 e Deuteronomi 32:4. Eaha ta te Atua ra o Iehova i hinaaro e parau i to ˈna faahitiraa e “mea maitai roa” ta ˈna poieteraa i nia i te fenua, e tae noa ˈtu i te tane e te vahine? Ia nehenehe te Ihotaata, e mea tia roa hoi ta ˈna ohipa, e faahiti i te reira no ta ˈna poieteraa, te auraa ra e ua faaî mau oia i ta ˈna mau titauraa tia roa.

No te mea anei e mea tia roa Adamu e o Eva, eita ïa ta raua e nehenehe e rave i te ino? Te tiai nei te taata hamani i te hoê taata matini ia ohipa te reira mai tei opuahia na. Eita râ te hoê taata matini tia roa e faito i te hoê taata tia roa. E tia i te hoê taata ia faatupu i te tahi mau huru maitatai taa ê. E mau taata o Adamu e o Eva, e ere râ i te matini. Ua horoa te Atua i te taata ra te aravihi ia maiti i rotopu i te ino e te maitai, te auraroraa e te auraro-ore-raa, e ia rave i te mau faaotiraa i te pae morare. I te mea e ua poietehia te taata mai te reira, o to ˈna paruparu ia rave i teie huru faaotiraa (eiaha râ te raveraa i te hoê faaotiraa feruri-ore-hia) te tapao o te huru tia ore.—Hiˈo Deuteronomi 30:19, 20; Iosua 24:15.

Ia nehenehe e parauhia e ua poietehia o Adamu e o Eva ma te tia roa, e tia anei ia raua ia rave i muri iho i te mau faaotiraa maitatai noa? Te auraa ra e aita to raua e tiamâraa ia maiti. Aita râ te Atua i poiete ia raua e ia auraro noa raua mai te mau matini ra te huru. Ua horoa ˈtu oia i te tiamâraa ia maiti. I reira, tei to raua here i to raua Atua Poiete to raua auraroraa. Mai te peu e e vaiiho raua i te miimii ia mana i nia i to raua mafatu, e topa ïa raua i roto i te orureraa hau. Eaha ta oe e hinaaro ra—ia aurarohia oe i raro aˈe i te faaheporaa aore ra ma te mafatu tae mau?—Hiˈo Deuteronomi 11:1; Ioane 1, 5:3.

Mea nafea teie nau taata tia roa i te riroraa i te miimii e i te hara-roa-raa? Ua poietehia o Adamu e o Eva ma te tia roa, eita râ to raua tino e vai tia noa mai te peu e eita raua e tamaa ma te tano. Oia atoa, mai te peu e e vaiiho noa raua ia î to raua feruriraa i te mau manaˈo iino, e faaino roa raua i to raua morare e e topa raua i roto i te paieti ore. Te faataa ra te Iakobo 1:14, 15 e: “Ua haavarehia râ te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara; e ia rave-faahope-hia te hara ra, fanau maira ta ˈna, o te pohe.” No nia ia Eva, ua vaiiho oia i te mau hinaaro iino ia tupu i roto ia ˈna i to ˈna faarooraa ma te anaanatae i te mau parau a Satani, o tei paraparau atu ia ˈna na roto i te hoê ophi. Ua haapao o Adamu i te onoonoraa a ta ˈna vahine ia amu oia mai ia ˈna i te hotu opanihia. Maoti i te haapae i te manaˈo ino atoa, ua atuatu raua toopiti i te mau hinaaro miimii, o tei aratai ia raua i te hara ra.—Gen. 3:1-6.

E tuhaa anei te hara a Adamu no “te opuaraa a te Atua”?

Hiˈo i te api 27, i te tumu parau “Adamu e Eva,” e te mau api 266, 267, i te tumu parau “Oraraa faataahia.”

Te ite-noa-hia râ anei te parau ra “hara”?

Mau faahohoˈaraa: Ahiri e e tuparari te hoê taata maˈi i te faito fiva, te haapapu ra anei te reira e aita to ˈna e fiva faahou? Noa ˈtu e e faaite te hoê taata eiâ i to ˈna patoiraa i te mau ture, te auraa ra anei e eita oia e faahapahia no ta ˈna ohipa ino? Oia atoa, ia parau e rave rahi taata e aita e faufaa ia ora ia au i te mau ture o te Bibilia, aita te reira e faaore ra i te hara.—Hiˈo Ioane 1, 1:8.

Te maiti nei vetahi mau taata i te rave i te mea opanihia e te Parau a te Atua. Aita râ te reira e haapapu ra e ua hape te Bibilia. Teie te faaararaa a te Galatia 6:7, 8: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.” Te haapapu ra te parareraa o te mau maˈi pee i te pae taatiraa, te maraaraa o te mau utuafare amaha, e te vai ra ˈtu â e mea tano iho â te Bibilia. O te Atua tei Poiete i te taata. Ua ite Oia i te mea e nehenehe e faaoaoa tamau ia tatou e te faaite maira oia i te reira i roto i te Bibilia. E ere anei i te mea tia ia faaroo Ia ˈna? (E ite outou i te mau haapapuraa no nia i te vai-mau-raa o te Atua i roto i te tumu parau “Atua.”)

E ere anei te rahiraa peu e faaauhia ra ei hara i te hoê haerea natura o te taata?

E hara anei te taatiraa i te pae tino? Ua hara anei o Adamu e o Eva i to raua taatiraa i te pae tino? Aita te Bibilia e haapii ra i te reira. Ia au i te Genese 1:28, ua parau te Atua iho ia Adamu e o Eva ‘ia fanau, ia rahi roa, e ia faaî i te fenua.’ Aita anei te reira i titau e ia taati raua i te pae tino? E te parau ra te Salamo 127:3 e “te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra,” “e utua ïa.” E tia ia tapao e ua amu na mua o Eva i te maa i opanihia, e o o ˈna anaˈe iho i taua taime ra; ua horoa noa o ˈna i te reira na Adamu i muri iho. (Gen. 3:6) Papu maitai, e tumu raau mau iho â to te maa i opanihia. Aita te Bibilia e opani ra i te mau taatiraa natura i te pae tino i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine, o te mau peu râ mai te poreneia, te faaturi, te peu mahu e te taatiraa i te mau animala. No te mau faahopearaa iino mau ta te reira e faatupu mai, te haapapu ra taua opaniraa ra e te haapeapea ra Tei ite e mea nafea tatou i te hamaniraahia ia tatou ma te here.

Gen. 1:27: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata [Adamu] ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra.” (No reira, e haerea natura to Adamu ia faaohipa oia i te mau huru moˈa maitatai o te Atua e ia farii oia ma te mauruuru i te aratairaa a te Atua. Mai te peu e aita, e erehia ia ˈna te tapao, aore ra e hara oia. Hiˈo Roma 3:23 e Petero 1, 1:14-16.)

Eph. 2:1-3: “O outou [te mau Kerisetiano] tei faaorahia e te Atua, o tei pohe i te hara e te ino ra, o to outou ïa haerea i mutaa ihora, ta to teie nei ao ra, ta te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra. E o tatou atoa hoi i te amui-atoa-raa i roto ia ratou i mutaa ihora, i te hinaaro o te tino ra, i te faatupuraa i ta te tino e ta te aau i hinaaro ra; e i fanau mai hoi ei tamarii-riri-hia, mai te tahi pae atoa ra.” (I te mea e ua hara to tatou tupuna ra o Adamu, te fanauhia ra tatou ma te huru tia ore. Mai te mahana i fanauhia ˈi tatou, te hinaaro ra to tatou mafatu e rave i te mea ino. Mai te peu e eita tatou e haavî i to tatou mau hinaaro hara, e nehenehe tatou e matau i teie huru oraraa. E riro atoa te reira ei mea “natura” i te mea e te na reira atoa ra te mau taata e haaati ra ia tatou. Te haapii nei râ te Bibilia ia tatou eaha te mea maitai aore ra te mea ino i mua ia Iehova ia au i te huru o te taata ta ˈna i poiete e ta ˈna opuaraa no te huitaata nei. Mai te peu e e faaroo tatou i to tatou Atua Poiete e e auraro tatou ia ˈna ma te here, e auraa rahi mau â to to tatou oraraa mai te ore i itehia aˈenei e e fanaˈo tatou i te ora mure ore. Te titau manihini maira Iehova e ia tamata tatou i te reira e mea maitai anei.—Sal. 34:8.)

Eaha te faahopearaa o te hara i nia i to tatou mau taairaa e te Atua?

Ioa. 1, 3:4, 8: “O tei rave i te hara ra, ua faahapa ïa i te ture; o te faahapa hoi i te ture ra, o te hara ïa. O tei rave i te hara ra, no te Diabolo ïa.” (Auê ïa parau puai mau e! Te feia o te maiti ra ma te hinaaro mau i te eˈa o te hara, ma te faariro i te hara ei peu na ratou, i te hiˈoraa o te Atua e feia ohipa ino ïa ratou. Te eˈa ta ratou i maiti, o te eˈa ïa ta Satani iho i rave matamua na.)

Roma 5:8, 10: “Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei. I faafaitehia hoi tatou i te Atua i to tatou vai-enemi-raa ra i te pohe o ta ˈna Tamaiti; e rahi atu ïa to tatou ora i te faiteraa nei, i to ˈna ra oraraa.” (A tapao e te faaauhia ra te feia hara i te mau enemi o te Atua. Mea paari ïa ia faaohipa i te mau faanahoraa ta Iehova i haamau no te faahau e o ˈna.)

Tim. 1, 1:13: “I arohahia mai . . . vau [ta te aposetolo Paulo e faataa ra], no te mea i na reira maua noa vau no te faaroo ore.” (I to te Fatu râ faaiteraa ˈtu i te eˈa maitai, aita oia i haamarirau i te pee i te reira.)

Kor. 2, 6:1, 2: “E teie nei te aˈo atoa ˈtu nei matou, te rave ohipa amui nei, ia outou, e eiaha outou e farii faufaa ore noa i te aroha mau o te Atua ra; (te parau ra hoi oia e, Ua faaroo vau ia oe i te anotau au ra, e ua turu atu vau ia oe i te mahana faaoraraa ra: e inaha, teie taua anotau au ra; inaha, teie taua mahana faaoraraa ra.).” (Te horoahia maira i teie nei te ravea no te ora. Eita te Atua e faaohipa e a muri noa ˈtu i to ˈna aroha mau i nia i te feia hara. E ara anaˈe ïa ia ore tatou e erehia i te tapao e tia ˈi.)

Nafea tatou e tiamâ ˈi i te hara?

Hiˈo i te tumu parau “Hoo.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono