Atua
Auraa: Tei Hau aˈe, o Iehova to ˈna iho iˈoa. Na roto i te reo Hebera, te horoa ra te mau parau no te “Atua” i te manaˈo o te puai, e te hanahana, te tura e te maitai roa. Taa ê atu i te Atua mau, te vai ra te mau atua haavare. Ua faariro vetahi ia ratou iho ei atua; area te tahi pae, na te feia e haamori ra ia ratou i maiti ia ratou ei atua.
E mau tumu papu anei ta tatou no te tiaturi i te Atua?
Sal. 19:1: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!”
Sal. 104:24: “Auê te huru rau o ta oe ra ohipa, e Iehova! e mau ravea paari anaˈe â ta oe! Ua î te fenua nei i ta oe ra taoˈa.”
Roma 1:20: “Te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao.”
Teie ta te vea New Scientist i parau: “Te vai tamau ra i ǒ te taata noa te manaˈo—no nia i te mau aivanaa o tei ‘faahapa’ i te haapaoraa. O te hoê ïa manaˈo o te faariro ohie noa i te mau aivanaa ei feia tiaturi ore; e na Darwin i huna ma te haamoe roa i te Atua; e mai reira mai no te mau maimiraa apî ite aivanaa e no te mau ravea apî te itehia mai te tahi i muri iho i te tahi, aore roa ïa e tia-faahou-raa e vai ra. E manaˈo hape roa teie.”—26 no Me 1977, api 478.
Ua faaite te hoê melo hiva tahuˈa ite aivanaa Farani, o Pierre-Paul Grassé e: “E ere te nahonahoraa natura i te hoê mea i feruri-noa-hia e te taata e i haamauhia e vetahi mau ravea hiˈopoaraa. . . . Mai te peu e e mea nahonaho ra, te vai ra ïa te hoê maramarama o tei faanaho i te reira. E taua maramarama ra, aita ˈtu ïa maoti râ to te Atua.”—Faahitiraa no roto mai i te buka Dieu existe? Oui (Paris, 1979) a Christian Chabanis, api 94.
Ua itea mai i te mau aivanaa hau atu i te 100 huru taoˈa huˈa. Te faaite ra te faanahoraa atomi o taua mau taoˈa huˈa ra e te vai ra te hoê taairaa matematika aravihi roa i rotopu ia ratou. Te turu papu ra te tabula faataaraa i te mau huru o te mau taoˈa huˈa i te poieteraa. Eita teie faanahoraa maere mau e nehenehe e tupu matapo noa mai.
Faahohoˈaraa: Ia hiˈo tatou i te hoê pata hohoˈa, te hoê afata radio aore ra te hoê matini roro uira, e farii oioi noa tatou e na te mau taata maramarama i hamani. E mea tano anei ïa ia parau e aita te mau mea fifi roa ˈtu â, mai te mata, te tariˈa e te roro o te taata, i opuahia e i hamanihia e te hoê Atua Poiete maramarama?
Hiˈo atoa i te mau api 317, 318, i te tumu parau “Poieteraa.”
Te haapapu ra anei te ino e te mauiui e aita roa e Atua?
A rave na i teie mau hiˈoraa: I te mea e ua faaohipahia te hoê tipi no te taparahi i te hoê taata, te haapapu ra anei te reira e aita teie tipi i hamanihia e te tahi taata? Mai te peu e e faaohipahia te hoê manureva i te tau tamaˈi no te taora i te mau topita, aita anei ïa e taata i hamani ia ˈna? E ere anei o te faaohiparaa ïa i teie nei mau taoˈa te faaino nei i te taata?
E ere anei te tumu o te rahiraa o te mau maˈi, o te mau peu oraraa iino ïa o te taata e to ˈna faainoraa i to ˈna vahi faaearaa? E ere anei te mau tamaˈi ta te taata e aro nei hoê o te mau tumu matamua o to ˈna mau mauiui? Hau atu â, aita anei e itehia ra e mau mirioni taata o te erehia nei i te maa, area i te tahi atu mau fenua ra, mea rahi roa ïa te maa, te haapapu ra hoi te reira e te tumu mau o te fifi, o te nounou ïa o te taata? Aita teie mau mea atoa e haapapu ra e aita e Atua, tera râ, te rave ino nei te taata ma te peapea i te mau ravea ta te Atua i horoa mai na ˈna e i te fenua iho.
Te tapitapi mau ra anei te Atua ia tatou nei?
Papu maitai! A hiˈo na i teie mau tupuraa: Te faaite maira te Bibilia e ua horoa te Atua i te hoê haamataraa tia roa no te taata. (Gen. 1:27, 31; Deut. 32:4) Teie râ, e tamau noa te taata i te fanaˈo i te farii maitai a te Atua mai te peu e e auraro oia i to ˈna Atua Poiete. (Gen. 2:16, 17) Ia auraro te taata, e fanaˈo noa ïa oia i te oraraa taata tia roa aore e maˈi, aore e mauiui, aore e pohe. E horoa mai Iehova i te mau aratairaa titauhia e e faaohipa oia i to ˈna mana no te paruru i te huitaata i te ati. Tera râ, ua patoi te taata i te aratairaa a te Atua; ua maiti oia e na ˈna iho e faatere ia ˈna. I to ˈna tamataraa i te rave i te mea e ore e tia ia ˈna ia rave, ua faatae mai oia i te ati i nia ia ˈna iho. (Ier. 10:23; Koh. 8:9; Roma 5:12) I te roaraa râ o te mau senekele, ua maimi te Atua ma te faaoromai i te feia o tei ineine i te tavini ia ˈna no to ratou here ia ˈna e i to ˈna mau eˈa. Te pûpû nei oia na ratou i te ravea no te fanaˈo i te mau haamaitairaa atoa o tei erehia e ratou no to ratou huru tia ore e no te faatereraa ino a te taata i nia i te fenua. (Apo. 21:3-5) Ua riro te mau faanahoraa ta te Atua i rave na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti no te hoo faahou mai i te huitaata i te hara e i te pohe ei haapapuraa faahiahia mau o to ˈna here hohonu i te taata. (Ioa. 3:16) Ua faataa atoa Iehova i te taime oia e haamou ai i te feia e vavahi nei i te fenua e e vaiiho ai i te feia e here nei i te parau-tia ia ora ia au i ta ˈna opuaraa matamua.—Apo. 11:18; Sal. 37:10, 11; hiˈo atoa i te mau tumu parau “Mauiui” e “Ino.”
E ihotaata mau anei te Atua?
Heb. 9:24: “Tei te raˈi mau râ [te Mesia i te tomoraa] ia faaite oia ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou, i teie nei â.”
Ioa. 4:24: “E Varua te Atua.”
Ioa. 7:28; MN: “Tei tono mai ia ˈu nei, e [mea] mau [oia],” ta Iesu ïa i parau.
Kor. 1, 15:44: “Te vai ra te tino taata, e te vai ra te tino varua.”
E manaˈo putapû anei to te Atua mai to te hoê taata?
Ioa. 16:27: “Te hinaaro maira hoi te Metua iho ia outou, o outou i hinaaro ia ˈu nei, e ua faaroo e, mai ǒ mai au i te Atua ra.”
Isa. 63:9: “To ratou atoa ra mau ati [e mea hepohepo ïa no ˈna] . . . no to ˈna aroha e to ˈna hamani maitai i faaora ˈi oia ia ratou.”
Tim. 1, 1:11, MN: “Te Atua oaoa.”
E haamataraa anei to te Atua?
Sal. 90:2: “Aore te mau mouˈa nei i fanau, e aore hoi te fenua e te ao atoa nei i hamanihia e oe ra, te vai ra oe, e te Atua, mai tahito mai â e a muri noa ˈtu!”
E tano anei ia na reira i te feruri? Eita e noaa i to tatou feruriraa ia taa taatoa i te reira. Eiaha râ tatou e patoi atu. Ei hiˈoraa: (1) Te taime. Aita hoê taata e nehenehe e parau afea te taime i haamata ˈi. E hopea to to tatou oraraa, area to te taime ra, aita ïa. Aita tatou e patoi ra i te parau o te taime no te mea noa e aita tatou e taa ra i to ˈna mau tuhaa taatoa. Te faatano nei râ tatou i to tatou oraraa ia au i te reira. (2) Te reva teitei. Aita i itea mai i te feia tuatapapa i te reva teitei to ˈna haamataraa aore ra to ˈna hopea. Noa ˈtu e te haere noa nei ratou i mua i roto i te maimiraa i te ao nui, te ite noa nei ratou i te mau mea apî. Aita ratou e patoi ra i ta te mau tupuraa e faaite ra; e rave rahi o ratou te manaˈo nei e aita e hopea to te reva teitei. Hoê â huru no te vai-mau-raa mai o te Atua.
Vetahi atu mau hiˈoraa: (1) Te parau nei te feia tuatapapa i te reva teitei e ua naeahia te anuvera i ropu i te mahana i te 15 000 000 teteri te ǎhu. Te patoi ra anei tatou i teie nei manaˈo no te mea noa e aita e naeahia ra ia tatou ia taa i te puairaa o teie veavea? (2) Te faaite atoa mai nei ratou e no te mau faito iti rahi o te Maoroaheiata, e titauhia i te maramarama, o te tere nei e 300 000 kilometera i te tetoni hoê, 100 000 matahiti no te haere mai te hoê pae e tae atu i te tahi pae. Te taa ra anei i to tatou feruriraa teie huru atearaa? Te farii nei râ tatou i te reira no te mea te turuhia ra e te mau haapapuraa a te ite aivanaa.
Eaha te mea tano aˈe—e na te hoê Atua Poiete ora e te maramarama i hamani i te ao nui? aore ra ua tupu noa mai, maoti te hoê puai ora ore e te matapo? Te farii nei vetahi mau taata i te piti o te manaˈo no te mea ahiri aita, e tia ia ratou ia farii e te vai ra te hoê Atua Poiete ta ratou e ore e taa taatoa ra i to ˈna mau huru maitatai. Tera râ, ua ite tatou e aita te mau aivanaa i ite papu nafea te mau tapao tupuna ia faatere i te tupuraa o te hoê taoˈa tahi ora. Aita atoa ratou e taa ra i te mau tereraa atoa o te roro o te taata. O vai râ o te patoi e te vai mau ra te reira? E nehenehe anei tatou e tiaturi e e taa ia tatou te mau huru atoa o te hoê Ihotaata o tei hau aˈe ia tatou i nehenehe ai oia e hamani i te ao nui aravihi roa e te haamaere nei to ˈna rahi ia tatou?
E mea faufaa anei ia faaohipa i te iˈoa o te Atua?
Roma 10:13: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.”
Ezek. 39:6: “E ite hoi ratou e, o Iehova vau.”
Ua parau atu Iesu i to ˈna Metua e: “E ua faaite atu hoi au ia ratou [i ta ˈna mau pǐpǐ mau], e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa.”—Ioa. 17:26.
Hiˈo atoa i te mau api 184, 185, i te tumu parau “Iehova.”
E mea faufaa anei o vai te Atua ta tatou e tavini, inaha hoi e haapaoraa ta tatou?
Kor. 1, 10:20; MN: “Ta te [mau nunaa] i faatusia ra, i faatusia ïa na te mau demoni, e ere na te Atua.”
Kor. 2, 4:4: “Te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra, ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.” (I ǒ nei, te parauhia ra te Diabolo e “atua.” Hiˈo Ioane 1, 5:19; Apokalupo 12:9.)
Mat. 7:22, 23: “E rave rahi te parau mai ia ˈu [Iesu Mesia] ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Noa ˈtu e e parau te hoê taata e e Kerisetiano oia, aita te reira e haapapu ra e te farii ra te Atua mau i ta ˈna haamoriraa.)
Hiˈo atoa i te mau api 145, 146, i te tumu parau “Haapaoraa.”
I te mea e o Iehova “te Atua mau hoê ra,” eaha ïa huru “Atua” o Iesu?
Ua faataa o Iesu iho i to ˈna Metua mai “te Atua mau [hoê] ra.” (Ioa. 17:3; MN) Area o Iehova ra, ua parau oia e: “Aita ˈtu Atua maori râ o vau.” (Isa. 44:6) I to ˈna pae, ua papai te aposetolo Paulo e no te mau Kerisetiano mau “hoê roa ïa Atua, o te Metua.” (Kor. 1, 8:5, 6) No reira, e mea otahi o Iehova. Aita oia e vahi ra i to ˈna tiaraa e te tahi. E mea taa ê roa Iehova i te taatoaraa o tei haamorihia ra, te mau idolo anei, te mau taata faaatuahia aore ra te Diabolo ra o Satani. E mau atua haavare anaˈe ïa ratou.
Te parau nei te mau Papai ia Iesu e “atua,” e oia atoa e “Atua puai.” (Ioa. 1:1; Isa. 9:6) Teie râ, aita roa te mau Papai e parau ra ia ˈna te Atua Mana hope, no Iehova anaˈe teie tiaraa. (Gen. 17:1) Te faataa ra ratou ia Iesu mai ‘te anaana o te hanahana o te Atua,’ o te Metua hoi te pu o teie hanahana. (Heb. 1:3) Aita o Iesu e nounou ra i te tiaraa o to ˈna Metua. Ua parau oia e: “O te Fatu ra o te Atua ta oe e tahopu, e oia anaˈe ra ta oe e haamori.” (Luka 4:8) “O te huru ïa oia no te Atua” e ua faaue te Metua e “ia tuu te mau turi atoa i raro . . . i te iˈoa o Iesu ra,” tera râ, i te pae hopea “e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.”—Phil. 2:5-11; hiˈo atoa i te mau api 189-193.
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Aita vau e tiaturi ra i te Atua’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Tera anei to oe huru mai mutaa ihora mai â? . . . Ua noaa mai anei teie faaotiraa ia oe i muri aˈe i to oe tuatapaparaa i te mau haapapuraa o tei huti i to oe manaˈo?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Mea anaanatae roa na ˈu teie nei tumu parau e ua feruri pinepine au i te reira. E rave rahi mau manaˈo anaanatae roa ta ˈu i ite mai no nia i teie uiraa: . . . (Hiˈo i te mau api 51, 52, i raro aˈe i te upoo parau iti “E mau tumu papu anei ta tatou no te tiaturi i te Atua?” e oia atoa te mau api 317, 318, i te tumu parau “Poieteraa.”)’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Te auraa anei e aita oe e tiaturi ra i te hoê Atua Poiete, aore ra ua ite anei oe i te haavare rahi i roto i te mau Ekalesia e aita ˈtura oe e tiaturi faahou ra i te mea o ta ratou e haapii ra?’ Mai te peu e e horoa mai oia i teie manaˈo hopea, e nehenehe oe e parau atu e: ‘Te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te mau Ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te Kerisetianoraa mau. Parau mau roa, ua haavî te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te mau taata; tera râ, aita te mau Kerisetiano mau i pee i to ˈna haerea. Ua faaô te Amuiraa faaroo Kerisetiano ia ˈna i roto i te mau tamaˈi; area te mau Kerisetiano mau ra, aita ïa. Aita te Amuiraa faaroo Kerisetiano i manuïa i te horoa i te hoê aratairaa morare papu, e ere râ hoê â huru no te mau Kerisetiano mau. Inaha, aita te Parau a te Atua, te Bibilia, e turu ra i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Te faahapa nei râ oia ia ˈna.’
Te tahi atu ravea: ‘E mau tauaparauraa anaanatae roa ta ˈu e te mau taata hoê â to ratou manaˈo e to oe. Ua parau mai vetahi e mea fifi roa no ratou ia tiaturi i te Atua ia hiˈohia te mauiui e te ino i te ao nei. Tera atoa anei to oe manaˈo? (Mai te peu e e, a rave i te mau manaˈo i te mau api 52, 53 i raro aˈe i te upoo parau iti “Te haapapu ra anei te ino e te mauiui e aita roa e Atua?”)’
‘E tiaturi noa vau i te mea ta ˈu e ite, e aita vau i ite aˈenei i te Atua’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Mea pinepine teie parau i te faaroohia i teie mahana. E tumu hoi to te reira. Te ora nei tatou i roto i te hoê totaiete e tuu nei i te tapao i nia i te haaputuraa i te mau taoˈa materia. Tera râ, mea au na oe ia ite i te mau ohipa ia au i te hoê hiˈoraa papu, e ere anei?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Aita anei e mau tumu papu ta tatou no te tiaturi e te vai mau ra vetahi mau mea ta tatou e ore hoi e ite mata nei? A rave na i te mataˈi ta tatou e huti ra. E fafa tatou i te reira ia puhi mai te mataˈi. Te taa ra ia tatou e te î ra to tatou mahaha, tera râ, aita tatou e ite ra i te mataˈi. Te ite nei râ tatou i te mau mea ta ˈna e faatupu ra, e mau tumu papu atura ta tatou no te tiaturi e te vai nei oia, e ere anei?’ (2) ‘Taa ê atu, eita tatou e nehenehe e ite i te puai ume taoˈa. Tera râ, ia topa te hoê taoˈa, e ite tatou e te ohipa ra teie puai. Aita atoa tatou e ite ra i te mau hauˈa, tera râ, te hauˈa ra to tatou ihu. Eita atoa te mau aru o te taˈi e ite-mata-hia, tera râ, te haru ra to tatou tariˈa. No reira, te tiaturi nei tatou e te vai mau ra te mau mea ta tatou e ore e ite mata nei, oia mau ïa, e mau tumu papu ta tatou no te tiaturi i te reira. E ere anei?’ (3) ‘Te vai atoa ra anei te mau haapapuraa e te vai mau ra te hoê Atua ite-ore-hia? (A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 51, 52, i raro aˈe i te upoo parau iti “E mau tumu papu anei ta tatou no te tiaturi i te Atua?”)’
‘Te vai ra to ˈu iho manaˈo no nia i te Atua’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Te oaoa nei au i te mea e ua feruri aˈena oe i teie nei uiraa e te tiaturi ra oe i te Atua. E farii anei oe e ia ui atu vau eaha to oe manaˈo no nia i te Atua Poiete?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Eita e ore e e farii oe e mea faufaa roa ia hiˈopoa mai te peu e te tuea ra te mea ta tatou e tiaturi ra e ta te Atua iho e haapii ra. No reira, ia tia ia oe, te hinaaro nei au e huti i to oe ara-maite-raa i nia i te hoê manaˈo no roto mai i te Bibilia. (Sal. 83:18)’