Ati Iuda
Auraa: Ia au i te auraa matauhia i teie mahana, te faataa ra teie parau i te mau taata e tupuna Iseraela to ratou e tae noa ˈtu i te feia i farii i te haapaoraa ati Iuda. Te huti atoa ra te Bibilia i to tatou ara-maite-raa i nia i te mea ra e mau ati Iuda i te pae varua vetahi mau Kerisetiano e o ratou ‘te Iseraela o te Atua.’
O te mau ati Iuda i te pae tino anei te nunaa maitihia o te Atua i teie nei tau?
E rave rahi ati Iuda e tiaturi nei i te reira. Teie ta te Encyclopaedia Judaica (Ierusalema, 1971, Buka 5, tuhaa 498), e faaite ra: “NUNAA MAITIHIA, e parau faaau-pinepine-hia i te nunaa Iseraela maoti te manaˈo e te atuatu nei teie nunaa i te mau auraa otahi e te taa ê e te atua o te ao nei. E tuhaa faufaa roa to teie tiaturiraa i roto i te aamu taatoa o te manaˈo ati Iuda.”—Hiˈo Deuteronomi 7:6-8; Exodo 19:5.
I roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, e rave rahi taata teie atoa to ratou manaˈo. Teie ta te Journal and Constitution no Atlanta (22 no Tenuare 1983, api 5-B) i faataa mai, i raro aˈe i te tumu parau “Haapaoraa”: “Taa ê atu i ta te mau Ekalesia i haapii na i te roaraa o te mau senekele, oia hoi ua ‘faarue’ te Atua ‘i te nunaa Iseraela’ no te mono mai ia ˈna e te hoê ‘Iseraela apî,’ te turu nei oia [o Paul M. Van Buren, taata tuatapapa faaroo i te Fare haapiiraa tuatoru Temple no Philadelphie] e no te mau Ekalesia, e ‘faufaa mure ore ta te Atua i fafau e te nunaa ati Iuda. Ua rave te mau Porotetani e te mau Katolika i teie tauiraa maere, e te reira, i na pae e piti atoa o te moana Ataranitita.’” Te na ô atoa râ te vea The New York Times (6 no Febuare 1983, api 42) e: “‘Te ume nei o Iseraela i te pae atau o te faaroo evanelia, e te parare nei te manaˈo e e tia ia turu ia Iseraela i roto i ta ˈna mau ohipa atoa, no te mea tei to ˈna pae te Atua,’ o ta Timothy Smith ïa i parau, e orometua haapii oia i te tuatapaparaa faaroo i te Fare haapiiraa tuatoru John Hopkins e e pǐpǐ oia no te faaroo evanelia a Wesley.” Te tiai nei vetahi mau melo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te tauiraa e te faaoraraa hopea o te Iseraela pae tino taatoa. Te manaˈo nei vetahi e ua vai noâ te mau taairaa mutu ore i rotopu i te Atua e o Iseraela, no reira te manaˈo nei ratou e o te mau Etene anaˈe te titau ra i te faahau faahou e te Atua na roto i te arai o te Mesia.
A feruri na: I to Iseraela hoˈiraa ˈtu i to ˈna fenua i muri aˈe i te hopoi-ê-raahia i Babulonia, ua faauehia oia e haamau faahou i te haamoriraa viivii ore i roto i te fenua ta te Atua i horoa mai. Hoê o te mau opuaraa matamua tei ravehia, o te patu-faahou-raa ïa i te hiero o Iehova i Ierusalema. Tera râ, mai te haamouraahia mai â o Ierusalema e to Roma i te matahiti 70 T.T., aita te hiero i patu-faahou-hia. I to ˈna vahi, ua faatiahia te hoê vahi moˈa a te haapaoraa Mahometa. Ahiri e te mau ati Iuda e parau ra e tei raro aˈe ratou i te Ture a Mose, tei Ierusalema ratou i teie mahana ei nunaa maitihia o te Atua, eita anei te hiero pûpûhia no te haamoriraa a te Atua Teitei e faatia-faahou-hia?
Mat. 21:42, 43: “Ua parau atura Iesu ia ratou [te mau tahuˈa rarahi e te mau matahiapo ati Iuda i Ierusalema], Aitâ outou i taio i roto i te parau i papaihia ra e, O te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra, o tei faarirohia ïa ei ofai tiavâ? Na Iehova teie i rave e te hiˈo atu nei tatou ma te popou. E teie nei, e parau atu vau ia outou, e hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.”
Mat. 23:37, 38: “E Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.”
Te haapapu ra anei te faufaa ta te Atua i fafau na e o Aberahama e o te mau ati Iuda noâ te nunaa maitihia e te Atua?
Gal. 3:27-29; MN: “O to outou atoa hoi i bapetizohia i roto i te Mesia ra, ua ahu ïa i ta te Mesia ra. Aita e ati Iuda, aita e Heleni, aita e tavini, aita e tiamâ, aita e tane, aita e vahine: hoê â hoi outou i roto i te Mesia ra ia Iesu. E no te Mesia outou na, e [huero] ïa outou no Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei parauhia maira.” (No reira, i te hiˈoraa o te Atua, e ere atura te riroraa ei huaai no Aberahama i te pae tino o te faataa e o vai te huero no Aberahama.)
E taui anei te mau ati Iuda atoa no te farii i te faaroo Kerisetiano e e noaa anei ia ratou te faaoraraa mure ore?
Roma 11:25, 26: “Aore hoi au i hinaaro, e au mau taeae, e ia ore outou ia ite i teie nei parau aro (o te teitei hua hoi to outou manaˈo ia outou iho;) e ua roohia Iseraela i te pouri poto, e ia ô atoa mai te rahi atoa o te Etene [feia no te mau nunaa] ra. E ora paatoa ˈi [“mea na reira ïa,” BFC; Heleni, houʹtos] Iseraela atoa.” (Te ite ra oe e e ora “Iseraela atoa,” eiaha i muri aˈe i to te mau ati Iuda atoa tauiraa i to ratou faaroo, tera râ no te mea te ‘ô mai’ nei te mau taata no te mau nunaa atoa. Te iriti nei vetahi feia huri i te irava 26 i te na ôraa e: “I reira ra e ora ˈi o Iseraela atoa.” Tera râ, teie te auraa ta te Dictionnaire grec-français a Bailly [1950, Hachette, api 1428] e horoa ra i te parau houʹtos, “no reira, na reira.”)
E maramarama maitai tatou i te Roma 11:25, 26 mai te peu e e hiˈopoa tatou i na faaiteraa e piti i muri nei, o te faahitihia ra na mua ˈtu i roto i te episetole i to Roma: “O te ati Iuda rapae au ra, e ere ïa oia i te ati Iuda; e te peritome rapae au i te tino ra, e ere ïa i te peritome: o te ati Iuda roto ra, te ati Iuda; e te peritome [mafatu] ra, te peritome; eiaha to rapae au [to te ture papaihia], o to te varua râ.” (2:28, 29; MN) “E ere to Iseraela ˈtoa i te Iseraela mau.”—9:6.
E mea titauhia anei ia faaohipa te mau ati Iuda i te faaroo ia Iesu Mesia ia ora ratou?
Ua tohu te Isaia 53:1-12 e e pohe te Mesia no te amo i ‘te hara a te taata e rave rahi, e ei arai no te feia rave hara.’ Te faatuati ra te Daniela 9:24-27 i te haereraa mai e te poheraa o te Mesia e te taime e ‘faaorehia ˈi te mau hara e e tumâhia ˈi te ino.’ (ZK) Te faaite ra na irava e piti e ua titau te mau ati Iuda i teie arai e ia faaorehia ta ratou mau hara. E nehenehe anei ratou e patoi atu i te Mesia, a fanaˈo atu ai i te farii maitai a Tei tono mai ia ˈna?
Ohi. 4:11, 12: “[No nia ia Iesu Mesia, ua turaihia te aposetolo ra o Petero e te varua moˈa ia parau atu i te mau raatira ati Iuda e i te mau matahiapo no Ierusalema e:] O te ofai teie i faaruehia e outou, e te feia patu fare, e ua riro iho nei ei ofai tiavâ. Aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.” (Noa ˈtu e aita te nunaa Iseraela i te pae tino e fanaˈo faahou ra i te farii maitai taa ê a te Atua, e nehenehe te ati Iuda taitahi, mai te mau taata no te mau nunaa atoa, e fanaˈo i te faaoraraa na roto ia Iesu, te Mesia.)
Te faatupu ra anei te mau ohipa e tupu ra i teie nei i Iseraela i te mau parau tohu Bibilia?
Ezek. 37:21, 22: “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova: Inaha, e rave mai au i te tamarii a Iseraela mai roto mai i te mau fenua i reva ˈtu ai ratou, e na ˈu ratou e haaputu mai i te mau vahi atoa ra e ua aratai ia ratou i to ratou ihora fenua. E na ˈu e faariro ia ratou ei nunaa hoê i nia i te fenua nei, i nia i te mau mouˈa i Iseraela nei; e hoê hoi arii ei arii no ratou atoa ra.” (I teie mahana, aita te nunaa Iseraela e faaterehia ra e te hoê arii no roto i te huaai hui arii a Davida. Ua faanahonahohia oia ei repubilita.)
Isa. 2:2-4; MN: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau [nunaa] atoa ra i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira. . . . E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (I teie mahana, aita “te fare o te Atua o Iakoba” e vai ra i te vahi tei reira te hiero no Ierusalema i te tiaraa i mutaa ihora, e vahi moˈa râ oia na te haapaoraa Mahometa. E aita roa o Iseraela aore ra te mau nunaa tapiri e opua ra e ‘tiapai i ta ratou ˈoˈe ei auri arote.’ Tei te huru ïa o to ratou ineineraa i te pae o te nuu, to ratou ora.)
Isa. 35:1, 2: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra: e ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene, te unauna o Lebanona te horoahia mai no ˈna; te nehenehe o Karemela e o Sarona; e ite te reira i te hanahana o Iehova, e te mana o to tatou Atua.” (Ua manuïa vetahi mau opuaraa maitatai roa no te tanu faahou i te mau tumu raau e no te opere i te pape i Iseraela. Aita râ to ˈna mau faatere e faatae ra i te hanahana i te Atua ra o Iehova. I te tau o ˈna te faatere hau nui, ua parau o David Ben Gourion, e: “Te opua nei o Iseraela . . . e upootia i nia i te medebara ia ruperupe maoti te mana o te ite aivanaa e te hinaaro i te faahaere i te mau ohipa i mua, e e faariro i te fenua ei pare no te hau demotaratia.”)
Zek. 8:23; MN: “Ia tae i taua mau mahana ra, e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau [reo] atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (O vai tera Atua ta te parau tohu e faahiti ra? Na roto i te reo Hebera, e itehia te iˈoa o taua Atua ra [יהוה, e huri-pinepine-hia e Iehova] hau atu i te 130 taime i roto i teie noa buka o te mau Papai Moˈa. Ia faaohipa te hoê taata i teie iˈoa i teie mahana, e manaˈo-oioi-hia anei e e ati Iuda oia? Eita; e rave rahi senekele i teie nei, ua turai te hoê manaˈo taiâ i te nunaa ati Iuda i roto i to ˈna taatoaraa ia haapae i te faaohipa i te iˈoa iho o te Atua. Aita te anaanatae rahi i te pae faaroo no nia ia Iseraela i te pae tino e faatupu ra i teie parau tohu.)
Eaha ïa te auraa o te mau ohipa e tupu ra i Iseraela i teie nei tau? E tuhaa noa hoi te reira no te tereraa o te mau ohipa na te ao nei o tei tohuhia mai i roto i te Bibilia oia hoi te mau tamaˈi, te vahavaharaa i te ture, te itiraa te here i te Atua e te nounou moni.—Mat. 24:7, 12; Tim. 2, 3:1-5.
I rotopu ia vai e tupu ai te mau parau tohu no nia i te faaapîraahia o Iseraela i teie mahana?
Gal. 6:15, 16; MN: “Aore o te peritome, e aore atoa o te peritome ore e faufaa, ei [poieteraa] apî râ. E te feia atoa e haere na teie nei eˈa, ei hau to ratou, e te aroha, i nia atoa i te Iseraela atoa o te Atua ra.” (No reira, e ere faahou ïa te auraroraa i te faaueraa i horoahia ia Aberahama e ia peritomehia te mau tamaroa atoa o to ˈna utuafare fetii, o te faaoti o vai ‘te Iseraela o te Atua.’ Inaha, mai ta te Galatia 3:26-29 e faaite ra, o te feia no te Mesia ratou e e mau tamaiti faatavaihia e te varua o te Atua, o ratou ‘te huaai mau o Aberahama.’)
Ier. 31:31-34: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî . . . E ore hoi ratou e haapii faahou, o te taata o to ˈna iho taata-tupu, o te taata a to ˈna iho taeae, i te na ôraa ˈtu e, Ia ite hoi outou ia Iehova; e ite paatoa hoi ratou ia ˈu, o tei haehaa e o tei rahi, te parau maira Iehova.” (Aita te faufaa apî i fafauhia e te Iseraela i te pae tino, tera râ, e te mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu Mesia, o tei horoahia mai te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi. I to ˈna haamauraa i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa, ua horoa ˈtu o Iesu i te hoê auˈa uaina i ta ˈna mau aposetolo e ua na ô atu e: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto.” [Kor. 1, 11:25])
Apo. 7:4: “Ua faaroo atura vau i te rahiraa o te feia i tapaohia ra: hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani i tapaohia, no te mau opu atoa o te mau tamarii a Iseraela ra.” (I roto râ i te mau irava i muri mai, te faahitihia ra “te opu o Levi” e “te opu o Iosepha.” Aita râ raua i tapaohia i roto i te mau tabula o na opu 12 no Iseraela i te pae tino. Noa ˈtu e te parauhia ra e e “tapaohia [te mau taata] no te mau opu atoa,” e mea anaanatae ia haamatara e aita te mau opu no Dana e no Epheraima e faahitihia ra. [Hiˈo Numera 1:4-16.] Te parauhia ra ïa i ǒ nei no te Iseraela i te pae varua o te Atua, te feia o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi, ia au i te Apokalupo 14:1-3.)
Heb. 12:22; MN: “I te mouˈa râ o Siona ta outou e haere mai nei, e te oire o te Atua ora ra, Ierusalema i te [raˈi] ra, e te pǔpǔ melahi atoa eita e hope ia taio ra.” (No reira, aita te mau Kerisetiano mau e tiai ra e ia tupu te mau parau tǎpǔ a te Atua i nia ia Ierusalema i nia i te fenua, i nia râ ia “Ierusalema i te raˈi.”)