EAHA TE RAVE IA MARAA TE MONI HOO?
A farii te tupuraa apî
Ia maraa mârû noa te moni hoo o te oraraa, aita paha tatou e haapeapea rahi roa no te mea e maraa atoa te moni avaˈe. Tera râ, ia maraa taue noa te reira e aita te moni avaˈe e taui, e hepohepo roa ïa tatou e e peapea atoa mai te peu iho â râ e utuafare to tatou.
E ere na tatou e faaoti ia maraa te moni hoo o te oraraa. Ia farii râ tatou tera tupuraa apî, e iti mai ïa te haapeapearaa e e maitaihia tatou.
NO TE AHA MEA FAUFAA?
No te mau taata o tei farii i te maraaraa o te moni hoo, mea ohie aˈe ïa no ratou . . .
ia vai hau noa. E tauturu te reira ia rave i te mau faaotiraa maitai.
ia haa ma te paari. Te auraa ïa, mea maamaa ia haamâuˈa hanoa te moni e ia ore e aufau i tei titauhia.
ia ore e tatamaˈi no nia i te moni e te mau mero utuafare.
ia ite eaha te tia ia rave no te hoo i te mea hinaaro-mau-hia. E feruriruri ïa e nafea ia faaiti i te mau haamâuˈaraa.
EAHA TE NEHENEHE E RAVE?
A faaau. Ia maraa te moni hoo, mea paari ia faaiti i te mau haamâuˈaraa. Noa ˈtu aita e navai ta ratou moni, e haamâuˈa vetahi i te reira no te tapea i te hoê huru oraraa faahiahia. I te pae hopea, e rohirohi roa ïa ratou! Parau mau, mea faufaa ia aupuru e ia horoa i te mau mea hinaarohia e te utuafare. A haamanaˈo râ, mea faufaa aˈe no to oe mau mero utuafare ia faaite oe i te here, ia horoa i to oe taime e ia oe iho.
E haamâuˈa vetahi ta ratou moni no te tapea i te hoê huru oraraa faahiahia, e rohirohi roa ïa ratou