VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/5 api 3-4
  • Te maraaraa o te hoo—Te faahopearaa i nia i te taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te maraaraa o te hoo—Te faahopearaa i nia i te taata
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau arepurepuraa no roto mai i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa
  • Na vai te hape?
  • Te maraaraa o te moni hoo na te ao nei: Eaha ta te Bibilia e parau ra?
    Tumu parau rau
  • Mea moni roa te oraraa—No te aha?
    A ara mai na! 1989
  • Tuhaa 1: Te haavîraa o te mau fifi i te pae no te moni
    A ara mai na! 1992
  • A farii i te tupuraa apî
    A ara mai na! 2025
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/5 api 3-4

Te maraaraa o te hoo—Te faahopearaa i nia i te taata

Na to matou taata papai i te fenua Paniora

“Aita matou e amu faahou ra i te tomati; mea moni roa, o ta te hoê metua vahine inidia ïa e autâ ra. E aita vau e haamanaˈo ra e afea râ to ˈu hooraa mai i te mau hotu no te taime hopea.”

“Aita ta matou e moni no te hoo mai i te tiaa e te ahu”, o ta te hoê ïa rave ohipa i te pae no te ahu no Mexique, e mihi nei, e toru ta ˈna tamarii e faaamu. “E maha matahiti i teie nei, mea iti aˈe ta matou moni, tera râ, mea mama aˈe te oraraa. I teie mahana, mea moni roa te mau mea atoa.” I te fenua Mexique, ua topa mai te hoo o te peso i nia i te 35,4 % i roto i na matahiti 1982 e 1986.

E taata tiai i te po o Muhammed el-Ghani i te fenua Cairo. I Aiphiti, ua tataipiti te moni o te tahi mau mea faufaa roa o te oraraa i roto noa i te hoê matahiti. “Te ora nei matou i tera mahana e i tera mahana, o ta ˈna ïa e faataa ra, e i te tahi mau mahana, eita ïa matou e tamaa.”

I te fenua Beresilia, e 20 matahiti to te hoê taata i roohia i te hoê ati pereoo auahi tiai-noa-raa, hou te mau tiribuna e opua ˈi e aufau i te tahi moni hoona na ˈna. I te pae hopea, ua aufauhia maira te tahi tuhaa moni taavae oia hoi te afaraa o te moni ohipa raro roa ˈˈe i aufauhia i te taime a tupu ai te ati. No te maraaraa o te hoo, eita ïa teie tino moni e navai no te aufau i te titeti pereoo utaraa taata ta teie taata e rave no te haere e tii i ta ˈna moni.

Ua moe roa te hiroa o Bala, te hoê taata no Nigéria e toru tamarii ta ˈna, i to ˈna faaiteraahia mai e ua fanau ta ˈna vahine e toru aiû iti. Noa ˈtu e e piti ta ˈna ohipa, mea fifi roa na ˈna ia aufau i te mau mea atoa, inaha, te maraa noa ra te moni o te maa. Ua papu ia ˈna e eita ta ˈna e nehenehe e horoa na to ˈna utuafare i te mau mea faufaa roa ˈˈe o te oraraa, e ua opua aˈera oia e horoa faaamu i te mau aiû iti.

E nehenehe vetahi mau tuhaa iti e taa ê rii, teie râ, o te ohipa ïa e tupu nei na te ao atoa nei. Aita te hoo o te oraraa e faaea ra i te maraa. No e rave rahi mau taata, ua riro te faraoa e te û ei maa moni roa, e ia tamaa noa ˈtu ratou e toru taime i te mahana, e ohipa faahiahia roa ïa te reira. Teie ta te hoê vea no Nigéria i papai: “Te faraoa, tei riro na hoi ei maa matamua na te feia no Nigéria, ua riro ïa i teie mahana ei maa na te feia moni. E faahereherehia te raiti no te mau mahana oroa.”

Te faaruru nei vetahi pae i te fifi na roto i te rave hau atu â i te ohipa, tera râ, te ite nei vetahi pae e mea fifi roa ia ite mai i te ohipa, e i te tahi taime, aita roa e ohipa e noaa mai. E imi ïa ratou i te maa ma te tuutuu ore i te mahana taatoa, e e pinepine eita roa e itea mai. No ratou, te mea faufaa roa ˈˈe, e ere atura ïa te faarururaa i te hoo o te oraraa, o te aroraa râ ia ora mai ratou.

I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, o te maraaraa o te hoo, te tumu. Oia mau, e nehenehe atoa te mau moni ohipa e maraa, mea varavara roa râ ratou i te pee maite i te maraaraa o te mau moni hoo. Te feia iho â râ e roohia nei i te fifi, o te feia ïa i tatuhaahia e te feia aita ta ratou e ohipa, no te mea e pinepine ta ratou moni e noaa i te faaea i nia i te hoê â faito. I roto e rave rahi mau fenua veve, ua itehia te hoê toparaa papu o te huru o te oraraa i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei. Na te ao atoa nei, e nehenehe e haapapu ma te ore e hape e, mai te peu e e nehenehe â ta te feia moni e monihia, area te feia veve ra, te veve noa ˈtura ïa ratou. Tera anei te huru tupuraa e itehia ra i roto i to outou fenua?

Te mau arepurepuraa no roto mai i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa

Oia mau, te faatupu nei teie huru tupuraa e rave rahi mau ohipa patoiraa. Ei hiˈoraa, ua haere mai vetahi mau orometua haapii veve roa mai te mau Hau no Mexique o Chiapas e o Oaxaca mai, e ua puhapa i nia i te tahua rahi no Mexico no te titau i te hoê faatereraa i te pae faanavairaa faufaa aifaito aˈe. “Te haavîhia ra te taata”, o ta te hoê ïa o na feia i amui mai i taua ohipa patoiraa maniania ore nei, i parau. I roto i te tahi atu mau fenua, ua faatupu te mau maraaraa taue o te hoo i te mau faahuehueraa.

Ua rahi roa atoa te ohipa taparahi taata, tei faaitehia mai i te tahi taime, mai te hoê orureraa hau maniania ore e te atâata râ, o te feia veve i nia i te feia moni. I roto i te hoê apooraa a te mau mutoi, ua parauhia e te rahiraa ohipa iino e ravehia nei e te taurearea e parare ra na te ao nei, no roto mai ïa i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa e farereihia nei e te rahiraa o te huiraatira. E riro te inoino e faatupuhia e te veve rahi, i te faaino roa i te mau ohipa. No reira, i te matahiti 1987, i te fenua Inidia, hau atu i te 50 feia no roto mai i te pǔpǔ teitei tei taparahi-pohe-roa-hia i roto e piti nau oire iti, na te mau hanere feia faaapu tei pohe roa i te poia. Ua manaˈo hoi ratou e te haavîhia ra ratou e te mau fatu fenua o taua pǔpǔ taata nei.

Na vai te hape?

I te XXraa o te senekele, ua hau atu te mau faufaa i noaa mai ia faaauhia i te tahi atu anotau. A piri noa ˈtu ai tatou i te hopea o te senekele, mea huru ê roa ia ite e e hia rahiraa mirioni taata teie e ora nei i roto i te veve hopea ore. Inaha, mea pinepine roa hoi te mau parau e tǎpǔ maira i te mau mahana maitatai aˈe, te hoê faaapî-faahou-raa i te pae no te faanavairaa faufaa aore ra te tahi moni ohipa maitatai no te taataoraa, i te riro noa ei mau moemoeâ e atuatuhia nei e te pǔpǔ politita.

Na vai hoi te hape? E rave rahi mau taata teie e pari nei i ta ratou faatereraa. I to ˈna aˈe pae, e nehenehe teie faatereraa e faahapa i te politita i te pae faanavairaa faufaa a te tahi atu mau fenua. Inaha, te faahapa-uˈana-atoa-hia nei te tereraa o te faanavairaa faufaa a te ao nei. Ma te feaa ore, mea hohonu mau â teie fifi e aita e itehia ra i te ravea. I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou i te tahi mau tumu matamua o te maraaraa o te hoo o te oraraa, e oia atoa i te mau tumu e haafifi nei i te arairaa o te huru tupuraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono