Te papai mai nei te feia taio
Mauraa o te roro Ua pahono te mau tuhaa “Te faarururaa i te mauraa o te roro” (8 no Febuare 1998) i ta ˈu nei pure. Tau matahiti na mua ˈˈe, tei te hoê tairururaa Kerisetiano mâua ta ˈu tane i to ˈna rooraahia i te hoê maˈi roro. I to ˈna tamataraa i te papai i te tahi nota na ˈu, ua hee to ˈna rima i nia iho i te papie; ua ino roa to ˈna pae atau. Ua tauturu mai teie tumu parau ia ˈu nei, hau aˈe i ta ˈu e nehenehe e parau. Mea oaoa mau ia ite e aita o Iehova i haamoe ia tatou.
F. S. H., Hau Amui no Marite
Tau hora noa hou vau a fanaˈo ai i teie vea, te tamata noa ra vau ma te manuïa ore i te faataa i ta ˈu vahine i to ˈu nei huru, aita râ vau i nehenehe e aparau atu mai ta ˈu i hinaaro no te mea ua roohia vau i te hoê maˈi roro. Ua taio aˈena vau i teie vea e toru taime. Ua taio atoa ta ˈu vahine.
R. Z., Italia
Ua pohe to ˈu metua tane, tei riro ei tavini haapao maitai a Iehova ehia rahiraa matahiti, i te hoê maˈi roro i te matahiti i mairi aˈenei. Ua tauturu mai teie tumu parau ia taa maitai ia ˈu te huru o ta ˈna i faaite hou a pohe ai o ˈna. Ua tauturu te mau faataaraa no nia i te mau tauiraa o te manaˈo horuhoru, e tae noa ˈtu i te tumu e fifi ai te hoê taata o tei roohia i te maˈi roro no te tauaparau, ia taa maitai rii aˈe ia ˈu eaha ta to ˈu metua tane e faaruru ra.
V. C, Hau Amui no Marite
Hoê matahiti i teie nei to ˈu rooraahia i te hoê maˈi roro e te faaruru nei â vau i te paruparu o to ˈu pae atau. E faaore teie mau tumu parau i te tahi miterio e mǎtaˈuraa atoa no nia i te maˈi roro. E aai iho â te parau e o te feia ruhiruhia anaˈe te roohia e te maˈi roro. E 47 anaˈe matahiti to ˈu i te taime a roohia ˈi au i teie mai.
A. A., Beretane
Ua tauturu rahi mai teie tumu parau ia taa ia ˈu te huru o ta ˈu tamahine Lucia, o tei pepe i te upoo i roto i te hoê ati purumu i te pitiraa o to ˈna avaˈe. Eita e haere ia ˈna e faaite i to ˈna mau manaˈo hohonu. Ua tauturu mai râ teie tumu parau ia taa ia ˈu eaha te tumu.
N. K., Slovaquie
E tuati vahine faatoroahia vau e e parau tuite ta ˈu i te pae o te faaetaeta-faahou-raa i te feia maˈi e ua noaa ia ˈu te tahi ite i to ˈu ohiparaa e te feia i roohia i te maˈi roro. Te mea o ta ˈu e au roa ˈˈe i roto i teie tumu parau, o te mea ïa e te faaite ra outou ma te taa maitai mau eaha ta te mau utuafare o te feia i roohia e te maˈi roro e faaruru ra.
L. C., Hau Amui no Marite
Ua roohia to ˈu mama i te fifi o te taheraa toto taime poto. Ia au i te hoê hiˈoraa i te pae tino, fatata roa oia i te ora. Ua mauiui hohonu râ oia i te pae o te feruriraa. Ua riro noa na oia ei vahine itoito e te tiaturi ia ˈna iho, i teie nei râ, mea paruparu roa oia i te pae o te feruriraa. Mauruuru no to outou haamatararaa i te faahopearaa o teie maˈi i nia i te feruriraa.
R. C., Italia
A piti matahiti aˈenei, ua roohia to ˈu mama e piti maˈi roro. Ua faaino te matamua i to ˈna puai haamanaˈoraa, area te piti ra, ua haaparuparu ïa i to ˈna pae atau. I te tahi taime, e riri vau ia ˈna e e parau vau i te tahi mau parau o te haapeapea ia ˈna. Ua faaitoito ta outou tumu parau ia taa maitai aˈe vetahi ê ia ˈu.
R. T. S., Beresilia
O Maria e te Mesia i faatia-faahou-hia Te papai nei au no te faaite i to ˈu mauruuru ore no te hoê tumu parau i roto i te “Hiˈoraa i nia i teie nei Ao,” oia hoi, “O Maria anei tei ite matamua i te Mesia i faatiahia mai?” (8 no Tenuare 1998). Ua haapapu outou i to outou taa-ore-raa i te Papai, o te faaite atoa ïa i to outou anaanatae ore i te parau mau. E rave rahi mau ohipa o tei tupu e o tei parauhia e aita râ i papaihia i roto i te Bibilia. A taio i te Ioane 21:25.
J. G., Hau Amui no Marite
Ua faahiti noa ta matou tumu parau i tei papaihia i roto i te vea mana a te Vaticana “L’Osservatore Romano.” Ua faahitihia i ta te Pâpa ra o Ioane Paulo II i parau i to ˈna mârôraa e o Maria “paha te vahine matamua i ite atu ia Iesu tei faatiahia mai.” Noa ˈtu e te faatura nei matou i te tiaturiraa a to matou feia taio, aita roa ˈtu hoê aˈe parau haapapuraa i roto i te Bibilia no teie faataaraa.—Te feia nenei.