VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/11 api 28-29
  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mau ururaau i paapaa i te auahi i Mexico
  • Faaetaetaraa tino e ora-maoro-raa
  • Mau manu ohipa ino?
  • Te ohipa aravihi i te pae o te mau tapao tupuna
  • Mea iti anei te maitai o te mau maa no ǒ mai i te mau fare faaapu ra?
  • Mau fare i hamanihia aita e fare tutu
  • Ohipa ino e riri i te nunaa ê
  • Te mataitai noa maira te micro nainai roa
  • Te hoê aili varavara i ite-faahou-hia i Taina
  • Mau hautiraa no te feruriraa
  • Oroa i te Anavai Gange
  • Na te mau tapao tupuna anei e faataa i te haerea?
    A ara mai na! 1996
  • Na vai te hape—na oe anei aore ra na to oe mau tapao tupuna?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Na te aha e faariro ia outou ei “taata huru otahi roa”
    A ara mai na! 1995
  • Teihea te fenua e aita e ohipa ino?
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/11 api 28-29

Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Mau ururaau i paapaa i te auahi i Mexico

Ua paapaa te tahi 140 000 ta ururaau i te auahi i ropu i te avaˈe Eperera i Mexico e ua faataahia te reira ei “ati no te natura.” Ia au ia Julia Carabias Lillo, te hoê papai parau a te faatereraa no Mexico, fatata e 6 800 mau auahi i ama i taua taime ra i Mexico i tei parauhia te tau auahi ino roa ˈˈe o na matahiti e 57 i mairi aˈenei. Noa ˈtu e tei nia ˈˈe te anuvera i te faito au, e te iti o te ûa, “e mau faahopearaa” te rahiraa o te mau auahi “no te ohipa a te taata—te faahopearaa no te ite ore, no te feruri-ore-raa, e tae noa ˈtu no te haerea ino,” ta te vea ra El Universal ïa e faatia ra. Ua parau o Octavio Escobar López, taata faatere i te Natural Resources Committee o te tuhaa fenua e: “E titauhia fatata hoê ahuru matahiti e faura faahou mai ai te mau tiare e te mau animala tei erehia e tatou i roto noa e toru mahana.”

Faaetaetaraa tino e ora-maoro-raa

“E au ra e e faaiti mai te haere-vitiviti-raa afa hora e ono noa taime i te avaˈe, i te neheneheraa e pohe [oioi] e 44 %,” ta te vea ra The New York Times ïa e faatia ra no nia i te hoê tuatapaparaa hopea no nia i te ora-maoro-raa. Ua hiˈopoa tamau te tahi feia maimi i Filelane fatata e 8 000 nau maehaa faito matahiti au noa 19 e ua itea mai ia ratou e tei rave i te faaetaetaraa tino i te tahi taime, “e 30 % iti aˈe ïa to ratou neheneheraa e pohe i to to ratou maehaa eita e hautiuti rahi.” Mea taa maitai te tuatapaparaa no te mea ua haapaohia te mau tapao tupuna i te hiˈopoaraahia te faahopearaa o te faaetaetaraa tino. Ua parau o Steve Farrell, te hoê taata maimi i te pae o te faaetaetaraa tino parauhia aérobic, tei ore i faaôhia i roto i teie tuatapaparaa e: “Noa ˈtu e e ere to outou mau vairaa tapao tupuna i te mea maitai, te faaite maira teie tuatapaparaa e e nehenehe te haamaraaraa i te ohipa faaetaetaraa tino e tauturu ia ora maoro aˈe outou.”

Mau manu ohipa ino?

Ua itea mai i te mau mutoi no Afirika Apatoa i te hoê ohipa hooraa huna i te mau taiamani na roto i te faaohiparaa i te mau manu. Te parau ra te mau mutoi e ua tuu te tahi mau rave ohipa a te hoê apoo taiamani a te hau i te mau uuairao o te ite nafea ia hoˈi faahou mai, i roto i te mau afata iti vairaa maa aore ra i te pute no te hopoi ia ratou i roto i te apoo taiamani. I reira, e tamau ratou i te mau taiamani i nia i te mau manu e tuu atu ai ia ratou i nia i te aore, ta te Los Angeles Times ïa e faatia ra. E nehenehe te mau uuairao e rere ehia rahiraa kilometera e te mau ofai faahiahia. I te roaraa tau matahiti i mairi, e maha manu tei roaa e te mau taiamani e hoo-huna-hia ra. Hoê hiˈoraa, ua itehia mai te hoê uuairao e na taiamani e ono carat aita i taraihia i tapirihia i raro aˈe i to ˈna mau pererau. Tae roa mai i teie nei, fatata e 70 taata tei tapeahia no to ratou faaohiparaa i teie ravea. Ua parau te vea e te manaˈo ra te feia toroa a te taiete e fatata 1 taiamani i nia i te 3 no roto mai i te peho o te hoê anavai tahito tei eiâhia e te mau rave ohipa tia ore.

Te ohipa aravihi i te pae o te mau tapao tupuna

I te roaraa o na ahuru matahiti i mairi, ua itea mai i te mau aivanaa i te mau mea e rave rahi no nia i te mau vairaa tapao tupuna o te manaˈohia e e haavî i te mau huru e te mau arepurepuraa taa ê e vai ra i roto i te taata. Ua tohu te tahi mau aivanaa e maoti te reira e nehenehe ai te taata, ia tae i te hoê mahana, e ohipa i nia i te mau vairaa tapao tupuna e e faaore i te mau huru taata au-ore-hia. Ei hiˈoraa, te faatia ra te vea ra The New York Times e te parau nei o Lee Silver, te hoê taata tuatapapa i te ihiora i te Fare haapiiraa tuatoru Princeton University, e e riro to tatou mau huaai ei mea haviti aˈe e te hiˈoraa etaeta aˈe e e ora ratou e mau hanere matahiti i te roaraa. Teie râ, te parau ra o John Horgan, taata papai i te buka ra The End of Science e: “Te tiaturi nei te feia maimi e e nehenehe ta ratou e faaau i te mau huru taata na roto i te ohipa aravihi i te pae o te mau tapao tupuna. Aita râ hoê noa ˈˈe o teie mau opuaraa o te taai i te mau vairaa tapao tupuna i te mau huru taata taa ê i haapapuhia ˈtura e te mau tuatapaparaa i ravehia.” No reira, ua parau faahou o Horgan e: “Na roto i te hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te mau manuïa-ore-raa a te ite aivanaa e i nia atoa i ta ˈna mau tapao i noaa mau, i reira paha te mau aivanaa e te mau papai vea atoa e faaite ai i te hoê manaˈo aita i taviri-rahi-hia e te huru parau mau aˈe no nia i te mau ohipa ta te ite aivanaa e nehenehe mau e rave.”

Mea iti anei te maitai o te mau maa no ǒ mai i te mau fare faaapu ra?

Mea iti anei te maitai o te mau maa hotu e te mau maa tupu i teie nei mahana no te mea ua inohia te repo? Ia au i te mau aivanaa i te pae o te repo, teie te pahonoraa, eita. Te parau nei te rata ra University of California Berkeley Wellness Letter e: “Na te mau tumu maa iho â e faatupu i to ratou mau vitami.” Ia erehia râ te repo i te mau taoˈa minéral faufaa roa, eita te mau tumu maa e tupu maitai. Peneiaˈe eita te tumu maa e tiarehia, aore ra e nehenehe noa oia e paruparuhia e e pohe atu ai. No te ape i te reira, te faaohipa nei te feia faaapu i te haamaitai repo no te tuu faahou i te mau taoˈa minéral i roto i te repo. Te parau nei te rata ra Wellness Letter e: “Mai te peu e mea huru oraora maitai te mau maa hotu e te mau maa tupu ta outou e hoo maira, e nehenehe outou e papu e te vai ra te mau taoˈa maitai i roto.”

Mau fare i hamanihia aita e fare tutu

Te manaˈohia nei e i Auteralia, te afaraa o te mau taime amuraa maa, te ravehia nei ïa i rapae i te fare. No te mea ua rahi roa te reira huru raveraa, te hamanihia nei te tahi mau nohoraa i roto i te mau fare teitei i Sydney aita e fare tutu, ta te vea ra The Courier-Mail ïa e faatia nei. Hau atu â, no te mea te rave noa nei to Auteralia i te hoê faito au noa e 20 minuti no te tunu i te maa, e rave rahi mau fare toa rahi hooraa maa no Auteralia tei hiˈopoa faahou i te huru maa ta ratou e hoo nei. Te parau nei te taata faatere no te hoê anairaa fare toa rahi hooraa maa i Sydney e te pee nei Auteralia i te hiˈoraa i haamauhia e te mau Hau Amui no Marite, i reira te taata e tamaa ˈi i te rahiraa o te taime i rapae i te fare.

Ohipa ino e riri i te nunaa ê

Ua pari vetahi e no te taeraa mai te feia i horo ê e te feia no Europa Hitia o te râ e no te Balkans, te rahiraa no Albanie, i maraa ˈi te ohipa ino i Heleni. Te parau nei Richardos Someritis, te hoê papai vea a To Vima e ua faatupu taua haapeapearaa no nia i te maraaraa o te ohipa ino i te hoê “haerea mǎtaˈu i te taata ěê e mea pinepine i te riri i te nunaa ê” i roto i taua fenua ra. Ua faaitehia râ e aita te mau taata ěê e rave nei i te ohipa ino hau aˈe i te mau Heleni. Ei hiˈoraa, te faaite nei te mau tuatapaparaa e “na [to Heleni] e rave nei e 96 % o te mau ohipa ino,” ta te vea ïa e faatia nei. “No te pae faanavairaa faufaa e te pae totiale te mau tumu o te ohipa ino,” ta Someritis ïa e parau nei, “e ere no te pae o te ‘riri i te nunaa ê.’” Te pari atoa nei oia i te mau vea “no ta ratou ohipa atuatu-tamau-raa i te mǎtaˈu i te taata ěê e te riri i te nunaa ê” na roto i ta ratou mau faatiaraa parau tavirihia no nia i te ohipa ino i Heleni.

Te mataitai noa maira te micro nainai roa

Te amo ra te feia horo e tataˈu ra i roto i te hororaa Marathon no Boston no teie matahiti i te hoê taoˈa hau nainai roa i te roaraa o na 42,195 metera—te hoê ïa micro nainai roa. Ia au i te vea ra InformationWeek, no te apee i to ratou haereraa i mua, te vai ra te hoê micro nainai roa i nia i te ahu o te feia horo atoa. Ua tabulahia te mau micro nainai roa ia “haruharuhia e te radio i haamauhia i te mau pae kilometera atoa.” E faataehia ˈtu ai te mau taime o te feia horo i te pu o te marathon, i reira e patapatahia ˈi i roto i te Internet. E ere noa e e nehenehe te feia e au i te marathon e apee i ta ratou feia horo au roa ˈˈe, e ite-roa-hia atoa râ ia tamata te hoê taata horo i te haavare na roto i te oreraa e horo e tae roa ˈtu i te hopea, maoti teie taoˈa aravihi apî.

Te hoê aili varavara i ite-faahou-hia i Taina

“Ua ite-faahou-hia mai te aili ura no Tibet i manaˈohia e aita faahou ua hau atu i te 50 matahiti i te roaraa, i te mataeinaa no Shannan, i te Tuhaa fenua Tiamâ no Tibet,” ta China Today ïa e faatia nei. Ehia rahiraa matahiti te iti-noa-raa te numera o te aili ura, fatata hoi 1,2 metera i te teitei e 110 kilo, no te feia auau i imi na i to ratou mau tara faahiahia. Ua haapohe atoa te tamaˈi e te mau tauiraa o to ratou vahi nohoraa ia ratou. Te manaˈohia ra e te vai noa nei â i raro mai i te 200 o teie mau aili nehenehe mau, e tei nia ratou i te tabula o te mau animala e fatata roa i te pau.

Mau hautiraa no te feruriraa

Aita i maoro aˈenei, ua tamata te tahi feia tataˈu i roto i te mau Tataˈuraa matamua a te mau Hau Amui no Marite no te Feruriraa, i to ratou aravihi na roto i te hautiraa e pae hautiraa no te feruriraa. I roto i te tamataraa, te vai ra te haamanaˈoraa 100 mata o te tahi mau taata au noa, te tamauraa i te hoê pehepehe e 50 reni (tae noa ˈtu i te mau tapao o te faaearaa reo), te haamanaˈoraa 125 taˈo Beretane (ma te ore e anoi), te tamauraa i te hoê anairaa numera, e te haamanaˈoraa i te hoê puohu pere taatoa e 52 pere (i patiatiahia e i hurihia). Ua maere roa te feia i tataˈu i te hoê taata i tataˈu o Wallace Bustello i to ˈna haamanaˈoraa 109 numera i maiti-haere-noa-hia. Te taata râ i upootia mai, o Tatiana Cooley ïa, e 26 matahiti. Ia au i te Daily News no New York, mea pinepine o o ˈna e to ˈna metua tane, o te hamani i te mau porotarama no te mau taoˈa peeutari no te hoê taiete hamaniraa taoˈa tere na te reva, i te tataˈu i roto i te mau tamataraa no te feruriraa i te fare. “Mea pinepine vau i te upootia mai,” ta Tatiana ïa e parau nei.

Oroa i te Anavai Gange

Ua hopu roa te mau mirioni Hindu i roto i te Anavai Gange i te avaˈe Eperera ra a raea ˈi i te Kumbh Mela, aore ra oroa o te farii vai, te faito rahi roa ˈˈe. Te Kumbh Mela, o te hoê ïa oroa Hindu e toru avaˈe i te maoro no te ô o te pohe-ore-raa. E faatupuhia te oroa i te mau toru matahiti atoa i te hoê e i muri iho i te tahi o na oire Inidia e maha i reira te toparaa mai i nia i te fenua nei, ia au i te aai, te pape monamona o te pohe-ore-raa, i to te mau atua e te mau demoni aroraa no te haru i te reira i nia i te raˈi. I mutaa iho, e rave rahi taata i pohe i roto i te mau hororaa e hopu i te pape i roto i te mau pape moˈa no Inidia.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono