VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/2 api 8-12
  • Te faarururaa i to ˈna mau faahopearaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faarururaa i to ˈna mau faahopearaa
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te turu a te utuafare e a te mau hoa
  • Te haapiiraa nafea ia tauturu atu
  • Te faarururaa, ma te turu here mau a Iehova
  • Te turuhia nei te feia haapao i te taata maˈi
  • Te faarururaa i te mau taotiaraa iino
  • Mauraa o te roro—To ˈna tumu
    A ara mai na! 1998
  • Ia mau te roro!
    A ara mai na! 1998
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1998
  • Te eˈa o te oraraa mai
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/2 api 8-12

Te faarururaa i to ˈna mau faahopearaa

A TARAVA ˈI oia i nia i te hoê roˈi fare maˈi ma te paruparu roa to ˈna rima e to ˈna avae, ua ani atura o Gilbert i to ˈna taote e: “E nehenehe faahou anei au e faaohipa i to ˈu rima e to ˈu avae?” Ua faaroo ihora o Gilbert i te pahonoraa o tei faaite e e titauhia te hoê tautooraa: “Rahi noa ˈtu oe i te tutava, rahi noa atoa te manuïaraa e te oioiraa ia afaro mai oe.” Ua pahono atura o Gilbert e: “Ua ineine au!” Ua tauturu te rapaauraa i te pae tino apitihia i te huru feruriraa itoito ia ˈna, i te 65raa o to ˈna matahiti, ia haere na mua na nia i te pereoo turairai, e i muri iho, e te hoê tootoo no te hahaere, e i muri iho, e te hoê turutootoo, e i te pae hopea, ua nehenehe oia e hoˈi i ta ˈna ohipa.

“Te rahiraa o te mau ravea rapaauraa e ravehia nei i teie mahana i muri aˈe i te mauraa o te roro, te turu nei ïa i te manaˈo e, mai te peu e o te hoê tuhaa o te roro tei ino, e nehenehe te tahi atu mau tuhaa e mono i te mau vaehaa i pepe. Hoê fa a te rapaauraa, o te faaraveraa ïa i te ohipa i teie mau pu ê atu, no te faaaraara i te roro ia nehenehe oia e faanahonaho faahou e e faatano ia ˈna i te huru tupuraa,” o ta te feia maimi ra o Weiner, o Lee, e o Bell ïa e parau ra. Teie râ, ua taai-atoa-hia te oraraa mai i te tahi atu mau tumu, mai te vahi o te roro i maˈihia e te puairaa o te mauraa o te roro, te huru oraora-maitai-raa o te taata, te maitairaa o te ravea rapaauraa, e te turu a vetahi ê.

Te turu a te utuafare e a te mau hoa

Ua rave o Erikka i te hoê rapaauraa na roto i te mau faaetaetaraa tino e toru matahiti te maoro, ma te haapii i te haere e i te faaohipa i to ˈna rima atau no te mono i to ˈna rima aui hapepa. Te faaite ra oia e na te aha i tauturu ia ˈna ia faaruru i te reira: “Te mea faufaa roa ˈˈe, oia ïa aita ta ˈu tane e to ˈu mau hoa i faarue ia ˈu. No te mea e ua ite au e ua here ratou ia ˈu, ua noaa mai te puai, e i to ratou faaitoitoraa mai ia ˈu eiaha e tuu, ua turai te reira ia ˈu ia haere i mua.”

E riro mai te mau melo utuafare ei mau hoa rave ohipa i roto i teie nei tutavaraa ia ora mai te feia i herehia e ratou. E tia ia ratou ia uiui atu i te feia utuutu maˈi e ia haapao maitai i te mau ravea rapaauraa te tia paha ia ravehia i te fare, ia ore ia mâuˈa te mau vahi maitai i noaa mai. Na roto i te faaoromai, te maitai, te taaraa i te huru, e te here e faaitehia e te mau melo utuafare e te mau hoa, e fanaˈo te taata maˈi i te hoê haaatiraa papu o te tauturu ia ˈna ia haapii faahou i te paraparau, i te taio, e i te tahi atu mau ohipa matauhia i te mau mahana atoa.

Ma te imi i te aifaitoraa i rotopu i te turairaa ia haere i mua e te haere-mǎrû-raa, ua tutava puai o John no te tauturu i ta ˈna vahine ra o Ellen ia rave i te mau faaetaetaraa tino e te rapaauraa. Te faataa ra oia i te mau tutavaraa a to ˈna utuafare: “Aita matou i vaiiho ia Ellen ia topa i roto i te hepohepo no nia i to ˈna maˈi. I te tahi mau taime, ua haavî matou ia ˈna no te faahaere ia ˈna i mua, tera râ, ua hiˈopoa noa matou i to ˈna mau otia e ua tauturu atu matou ia ˈna. E putapû ohie aˈe oia, no reira, te haapao maitai nei au ia ore ia haapeapea ia ˈna.”

I to Ellen haapii-faahou-raa i te paraparau ma te tauturu a te hoê taote i te pae no te paraparauraa, ua faaea noa o John i pihai iho ia ˈna. “Ua riro te rave-amui-raa i te mau mea ei ravea faaitoitoraa, no reira, e taio haapuai na mâua i te Bibilia i te tahi e te tahi, e ua tauturu rahi te reira no te haamaitai i ta ˈna paraparauraa. Oia atoa, ma te haere mǎrû noa i te omuaraa, ua haere mâua i roto i te taviniraa, no te mea e Ite no Iehova mâua. Na roto i teie ravea, ua nehenehe o Ellen e faaite ia vetahi ê i to mâua tiaturiraa no a muri aˈe. Ua riro teie ohipa ei ravea rapaauraa atoa no Ellen.” I te hopearaa o na matahiti e toru, ua maitai roa mai o Ellen.

Eiaha roa ˈtu ia haafaufaa-ore-hia te faaitoitoraa e te puai ta te mau hoa e nehenehe e horoa mai, no te mea e nehenehe ratou e riro ei mana puai no te tauturu i te taata maˈi ia maitai mai. Ua faaite te hoê vea taote (Stroke) e, “te feia maˈi i turu-rahi-hia mai e te feia e haaati ra ia ratou, ua ora oioi aˈe ïa ratou e ua maitai roa mai, e tae noa ˈtu i te feia mea ino to ratou maˈi mauraa o te roro.”

Ua haafaufaa rahi o Bernie i te turu ta to ˈna mau hoa i horoa mai. Te faahaamanaˈo ra oia ia tatou e: “E mea faufaa roa te mau tere farereiraa a te mau hoa no te tauturu i te taata maˈi ia faaruru. E faaitoito te hoê reo auhoa e te hoê haerea aupuru i te huru morare o te hoê taata. Noa ˈtu e aita e faufaa ia faahiti noa i te hapepa o te taata, e riro ei faaitoitoraa ia faahitihia te maitairaa i noaa mai.” Eaha ta tatou paatoa e nehenehe e rave no te turu atu i te feia e faaruru ra i te mau faahopearaa o te mauraa o te roro? “A afai atu i te tahi pupâ tiare,” o ta Bernie ïa e parau ra, “aore ra a horoa ˈtu i te tahi manaˈo no roto mai i te mau Papai, aore ra a faatia ˈtu i te tahi aamu. Ua tauturu rahi te reira ia ˈu.”

Ua tauturuhia o Melva, te hoê vahine ruhiruhia i roohia i te mauraa o te roro, i te haereraa mai te hoê taeae pae varua e pure e o ˈna. O ta Gilbert atoa ïa e faaitoito ra ia rave, ma te faataa e: “Ia pure anaˈe oe e te hoê taata, te faaite ra te reira i to oe aupuru ia ˈna.” Mea oaoa roa na Peter, o tei pourihia te mata i muri aˈe i te mauraa o te roro, ia taa anaˈe ia vetahi ê i to ˈna fifi e ia rave ratou i te taime no te taio no ˈna.

Ua riro atoa te haereraa na muri iho i te taata maˈi no te haere i te vahi rapaauraa e no te hoˈi mai, ei ohipa here ia rave. Mea faufaa atoa ia hiˈopoa e e vahi papu anei te fare o te taata maˈi. Ua riro hoi te maruaraa ei haamǎtaˈuraa tamau ia fifi anaˈe te aifaitoraa o te taata maˈi. Ei hiˈoraa, ua oaoa roa o Gilbert i te tauturu au mau a to ˈna mau hoa o tei rave i te tahi mau ohipa, mai te tamauraa i te hoê auri tapearaa i roto i to ˈna fare pape ei ravea parururaa.

Te haapiiraa nafea ia tauturu atu

Ia tauiui noa te huru o te taata maˈi e ia taˈi haere noa oia, e mea haama ïa no te taata maˈi, e mea huru ê atoa râ no te feia i pihai iho ia ˈna inaha, aita paha ratou i ite e nafea râ. Teie râ, ia haapii ratou nafea ia turu atu, e nehenehe te mau hoa e tauturu i te hoê taata maˈi ia ore oia ia topa i roto i te moemoe. E pinepine, e haere noa te mau taime taˈiraa i te itiraa. Tera râ, ia taˈi anaˈe te taata maˈi, a vai hau noa e a faaea i pihai iho ia ˈna, ma te parau atu i te mau parau o ta outou iho e hinaaro e faaroo mai te peu e o outou aˈe tera.

Hau atu, a faatupu i te here paieti no te feia ua taui paha to ratou huru tahito na roto i taua mau hapepa ra. Ua taa hoi ia ratou i to outou iho huru, e nehenehe te reira e hauti i nia i to ratou huru i nia ia outou. Te faataa ra o Erikka e: “Eita to ˈu huru e hoˈi faahou mai i mutaa ihora. Tera râ, eiaha roa ˈtu e titau i te reira i te hoê taata i roohia i te mauraa o te roro. E tia i te mau fetii e te mau hoa ia haapii i te here i te taata maˈi ia au i to ˈna huru i teie nei. Mai te peu e e hiˈopoa maitai ratou ia ˈna, e ite ïa ratou e te vai noa râ taua mau huru maitatai no mutaa ihora i roto ia ˈna.”

E iti roa te faatura ia ˈna iho, ia ore anaˈe te taata maˈi e nehenehe e paraparau aore ra ia ore e taahia to ˈna manaˈo. Na roto i te tutavaraa i te tauaparau e o ratou, e nehenehe te mau hoa e haapapu e te haafaufaa noa ra ratou i te feia maˈi tei fifihia no te paraparau. Te na ô ra o Takashi e: “Aita to ˈu mau manaˈo e to ˈu mau huru hohonu i taui. Tera râ, te apeape nei te taata ia ˈu, no te mea eita ta ratou e nehenehe e paraparau mai ia ˈu mai tei matauhia na. E mea fifi roa no ˈu ia haafatata ˈtu i te taata, tera râ, ia haere mai te hoê taata e paraparau ia ˈu, e faaitoitoraa rahi mau â ïa no ˈu, e oaoa roa vau, oia mau, e oaoa roa vau!”

Teie vetahi mau faaueraa o te nehenehe e tauturu ia tatou paatoa ia turu e ia faaitoito i te feia e fifi nei no te paraparau.

Eita te rahiraa o te mau mauraa o te roro e faaino i te maramarama. Mea araara noâ te feruriraa o te rahiraa o te feia e ora mai i te mauraa o te roro, noa ˈtu e e mea fifi paha ia taa i ta ratou e parau ra. Eiaha e paraparau atu ia ratou mai te mea ra e e maau ratou, aore ra e aiû ratou. A faatura ˈtu ia ratou.

A faaroo ma te faaoromai. E tia paha ia vaiiho i te taime ia nehenehe ratou e faanahonaho i to ratou manaˈo aore ra e faaoti i te hoê taˈo, i te tahi mau parau, aore ra i te hoê pereota. A haamanaˈo, eita te taata faaroo tapitapi mau e ru noa.

Eiaha e haavarevare taa i te huru o te taata maˈi, mai te peu e aita outou e taa ra. A faˈi mǎrû atu e: “Eiaha oe e inoino mai. Aita râ vau e taa ra i ta oe parau. E tamata faahou tâua arauaˈe.”

A paraparau mǎrû noa, ma te maramarama maitai e ma te tuuraa reo matauhia.

A haapoto i te mau pereota e a faahiti i te mau taˈo matauhia e ana.

A faahiti i te mau uiraa e pahono mai ai ratou e aore ra aita, e a faaitoito ia ratou ia pahono mai. A haamanaˈo e, aita paha ratou e taa ra i ta outou mau parau.

A ara eiaha ia rahi te maniania na te hiti.

Te faarururaa, ma te turu here mau a Iehova

E mea faufaa ia ite i te tumu o to outou mauraa o te roro, ia nehenehe outou e ohipa no te faaiti i te atâtaraa ia tupu-faahou-hia outou i teie maˈi, e mea faufaa atoa râ ia haavî i te mǎtaˈu ta te reira e faatupu mai. Te faatia ra o Ellen e: “Ua tamahanahana taa ê te mau parau a te Atua i roto i te Isaia 41:10 ia ˈu. Te na ô ra oia e: ‘Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau-tia ra.’ Ua riro roa mai o Iehova ei taata mau no ˈu, eita ˈtura vau e mǎtaˈu faahou.”

Te tauturu atoa ra te Bibilia ia Anand ia faaruru i to ˈna peapea rahi: “Te horoa maira oia i te hoê turu aita e faaauraa, e te faaitoito e te tamǎrû noa maira oia ia ˈu.” Te fifi o Hiroyuki, oia ïa nafea oia ia haamaitaihia na roto i te mau Papai, no te mea eita ta ˈna e nehenehe e haamau i to ˈna feruriraa i nia i te hoê mea. Te parau ra oia e: “Ua tamahanahanahia vau na roto i te faarooraa i te mau ripene o te mau buka Bibilia.”

Ua parau te aposetolo Paulo e: “Ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.” (Korinetia 2, 12:10) Na te varua o Iehova i tauturu ia Paulo ia rave i te mau mea o te ore e maraa ia ˈna iho. Te feia e ora mai i te hoê mauraa o te roro, e nehenehe atoa ratou e turui atu i nia ia Iehova ia noaa mai te puai pae varua. Te faataa ra o Erikka e: “I te taime mea oraora maitai tatou e e rave tatou i te mau mea atoa na roto i to tatou iho puai, eita paha tatou e faatia ia Iehova ia tauturu mai ia tatou. Tera râ, na roto i to ˈu maˈi, ua nehenehe au e haapaari i to ˈu mau taairaa e o ˈna na roto i te hoê ravea taa ê roa.”

Te turuhia nei te feia haapao i te taata maˈi

Te hinaaro nei te feia haapao i te taata maˈi i te turu i roto i teie hopoia faufaa roa ta ratou. Ihea e noaa mai ai te turu? Hoê pu, o te utuafare fetii ïa. E tia i te melo tataitahi ia rave i ta ˈna tuhaa i roto i te haapaoraa i te taata maˈi. Te faaite ra o Yoshiko e mea nafea ta ˈna mau tamaiti i te tururaa mai ia ˈna i te pae no to ˈna mau huru hohonu: “E faaroo mai ratou ia ˈu ia faaite atu vau i to ˈu mau fifi, mai te mea ra e e fifi atoa no ratou.” E tia i te mau melo utuafare ia haaputu mai i te mau haamaramaramaraa atoa e vai nei no te haapii e nafea ia haapao i te hoê taata i roohia i te mauraa o te roro e oia atoa nafea ia faaruru i te mau tauiraa o te huru o te taata i herehia e ratou.

O vai â te nehenehe e tauturu i te feia haapao i te taata maˈi? Ua turui atu o David e to ˈna utuafare i nia i to ratou mau fetii pae varua i roto i te amuiraa a te mau Ite no Iehova, ia tauturuhia mai ratou ia haapao ia Victor: “Ua horoa mai ratou i tei hinaarohia e matou. Te tahi i muri aˈe i te tahi, ua haere mai ratou i te tahi mau taime e taoto i te fare no te mono ia matou i pihai iho ia Victor i te maororaa o te po.”

E tia i te taata atoa e haapao ra i te taata maˈi ia ite i te here e te turu mahanahana o to ˈna utuafare fetii pae varua. Tera râ, mea fifi roa no te tahi pae ia ani i te tauturu. Te faataa ra o Haruko e: “E pinepine te taata i te parau mai ia ˈu e: ‘Mai te peu e e nehenehe ta ˈu e tauturu ia oe, a parau noa mai.’ Tera râ, ua ite au e mea ohipa roa ratou, e no reira, te haamarirau nei au i te ani i te tauturu. Mea oaoa roa na ˈu ahiri e e pûpû roa mai te taata i te tahi tauturu papu: ‘E nehenehe vau e haere mai e tauturu ia oe no te tamâraa i te fare. Eaha te mahana tano aˈe no oe?’ ‘E nehenehe vau e haere i te fare toa no oe, e hinaaro anei oe ia haere mai au i teie nei?’”

Ua roohia te vahine a Kenji i te mauraa o te roro; e na ˈna iho i utuutu i ta ˈna vahine. Ua itea mai ia ˈna e na roto i te pure, ua nehenehe oia e tuu i ta ˈna mau hopoia i nia ia Iehova. I te pae hopea, aita ta ˈna vahine i nehenehe faahou e paraparau, e no reira, aita ˈtura to Kenji e hoa faahou no te tauaparau. Tera râ, te taio nei oia i te Bibilia i te mau mahana atoa. Te na ô ra oia e: “Te faahaamanaˈo ra te reira ia ˈu i te aupuru aroha mau o Iehova i te feia e oto nei, e ua tapea te reira ia ˈu ia ore au ia hepohepo e ia moemoe.”

E nehenehe te turuiraa ˈtu i nia i te varua o Iehova e tauturu i te taime e au ra e eita ta outou e nehenehe faahou e faaoromai. Te faatia ra o Yoshiko, o te faaoromai nei i te tauiraa te huru o ta ˈna tane e to ˈna iria i muri aˈe i to ˈna rooraahia i te mauraa o te roro, e: “I te tahi mau taime, e hinaaro roa vau e tuô puai roa. I taua mau taime ra, e pure noa vau ia Iehova, e na to ˈna varua e tamǎrû mai ia ˈu.” Ua ite oia e eita o Iehova e taiva ia ˈna, no reira, eita roa ˈtu oia e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea ia haafifi i to ˈna huru oraraa kerisetiano. Te haere tamau nei oia i te mau putuputuraa kerisetiano, te haere nei oia i roto i te taviniraa, e te rave nei oia i ta ˈna haapiiraa Bibilia tataitahi. “Ia rave au i ta ˈu tuhaa,” o ta Yoshiko ïa e parau ra, “ua ite au e eita roa o Iehova e faarue mai ia ˈu.”

Ia fa anaˈe mai te mau hepoheporaa, tei reira noa o Iehova no te faaroo ia tatou. Te huti nei o Midori, ua roohia hoi ta ˈna tane i te mauraa o te roro, i te tamahanahanaraa i te mea e, i roto i te hoê auraa taipe, ua tuu o Iehova i to ˈna mau roimata atoa i roto i ta ˈna “farii.” (Salamo 56:8) Te haamanaˈo ra oia i te mau parau a Iesu e: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra.” Te na ô ra oia e: “Ua faaoti au e faaoromai e tae roa ˈtu i te ao apî.”—Mataio 6:31-34.

Te faarururaa i te mau taotiaraa iino

Parau mau, na roto i te ravea rapaauraa, te ite nei vetahi i te tahi maitairaa, area vetahi ra, mea iti roa te manuïaraa e noaa mai i te pae no te fanaˈo-faahou-raa i to ratou mau aravihi tahito. Na te aha e nehenehe e tauturu ia ratou ia faaruru i teie fifi ma te fariiraa i to ratou mau taotiaraa, peneiaˈe e mea ino e e vai maoro atoa?

Te pahono ra o Bernie, fatata eita ta ˈna e nehenehe e hauti faahou i muri aˈe i to ˈna rooraahia i te mauraa o te roro, e: “Ua tauturu mai ta ˈu tiaturiraa oaoa i te ora mure ore i nia i te fenua paradaiso i mua nei, e te pureraa i to ˈu Metua i te raˈi ra o Iehova, ia ˈu ia farii i to ˈu mau taotiaraa ma te hau.”

Ua tauturu teie tiaturiraa ia Erikka e ta ˈna tane, o Georg, ia farii i to ˈna mau taotiaraa e ia oaoa noâ i te oraraa. Te faataa ra o Georg e: “Te vai nei te parau tǎpǔ a te Atua e faaore roa oia i te mau maˈi i te hoê mahana. No reira, eita mâua e hiˈo noa i te hapepa. Parau mau, te imi nei mâua i te mau ravea atoa no te oraora-maitai-raa o Erikka. Tera râ, e nehenehe oe e haapii i te ora ma te huenaneraa o te mau uaua iˈo, e e haamau i to oe feruriraa i nia i te mau mea maitatai aˈe.”—Isaia 33:24; 35:5, 6; Apokalupo 21:4.

No te feia mea iti roa te vahi apî i noaa mai, mea faufaa roa ˈtu â te turu a te utuafare e a te mau hoa. E nehenehe ratou e tauturu i te taata maˈi ia faaruru noa e tae atu i te taime i faaotihia e te Atua no te faaora i te mau maˈi atoa.

Te iteraa e e oraraa faahiahia te tiai maira i te feia i roohia i te mauraa o te roro e to ratou utuafare, ia faahoˈihia mai te oraora-maitai-raa, e tauturu te reira ia ratou ia faaruru i te oraraa tera mahana i muri aˈe i tahi. E nehenehe ïa ratou e tiai ma te faaoromai i te tamǎrûraa i te mau mauiui atoa, i roto i te ao apî a te Atua e fatata maira. (Ieremia 29:11; Petero 2, 3:13) A tiai noa ˈtu ai, e nehenehe te feia atoa e fariu i nia ia Iehova e tiaturi e, i teie nei atoa, e tauturu mai oia e e turu mai oia ia ratou no te faaruru i te mau faahopearaa iino o te mauraa o te roro.—Salamo 33:22; 55:22.

[Parau iti faaôhia i te api 12]

E nehenehe te utuafare e te mau hoa e tauturu i te taata maˈi ia faaruru noa e tae atu i te taime i faaotihia e te Atua no te faaora i te mau maˈi atoa

[Tumu parau tarenihia i te api 10]

Te arairaa i te mauraa o te roro

“TE RAVEA maitai roa ˈˈe no te rapaau i te mauraa o te roro, o te tamataraa ïa i te arai na mua i teie maˈi,” o ta te Taote David Levine ïa e parau ra. E te hoê tumu e faatupu pinepine nei i te rahiraa o te mau mauraa o te roro, o te neˈiraa toto puai ïa.

No te mau taata e rave rahi, e nehenehe te neˈiraa toto puai e faatopahia na roto i te amuraa i te mau maa mea rahi te potassium i roto, e mea iti te miti papaa, te mau meˈi î, e te cholesterol. E mea faufaa atoa ia faaiti mai i te inuraa i te ava. E nehenehe te hoê porotarama faaetaetaraa tino i faatanohia i te faito matahiti e te itoito o te tino, e tauturu ia haapararai, e e topa atoa mai ïa te neˈiraa toto. E tia atoa paha ia rave i te raau—ma te hiˈopoahia râ e te taote, no te mea mea rahi te huru raau e vai nei.

E faaapǐapǐ te maˈi o te uaua toto o te arapoa i te tereraa o te toto i roto i te roro, e e tumu rahi atoa e tupu ai te mauraa o te roro. Ia au i te faito o te apǐapǐraa, e nehenehe e ravehia te tâpûraa i te uaua toto o te arapoa (parauhia endartériectomie) no te tatara i te meumeuraa e faaapǐapǐ ra i te mau uaua. Ua faaite mai te mau maimiraa i ravehia e, ua maitai mai vetahi feia o tei roohia i te mau tapao o te maˈi e ua apǐ roa to ratou mau uaua toto, i muri aˈe i to ratou tâpûraahia e to ratou rave-atoa-raa i te tahi mau raau. Teie râ, e nehenehe vetahi mau fifi e tupu mai na roto i teie huru tâpûraa, no reira, e tia ia hiˈopoa maitai hou e rave ai.

E nehenehe te maˈi mafatu e faarahi atu â i te atâtaraa ia tupu te mauraa o te roro. E nehenehe te huenaneraa o te tupaipairaa mafatu, o te nehenehe hoi e faatupu i te tahi mau pona toto paari e tae roa ˈtu i roto i te roro, e rapaauhia na roto i te raveraa i te mau raau faatarapape i te toto. E tia paha ia rapaauhia vetahi atu mau fifi o te mafatu na roto i te tâpûraa e te raveraa i te raau, no te faaiti i te atâtaraa ia tupu te mauraa o te roro. O te omaha tihota te tumu o te mau mauraa toto e rave rahi, e no reira, e nehenehe te hiˈopoa-maitai-raa i teie maˈi e tauturu ia arai i te mauraa o te roro.

Ua riro te mau AIT ei faaararaa papu e e nehenehe te mauraa o te roro e tupu. Eiaha e tâuˈa ore i te reira. A haere e hiˈo i to outou taote, e a imi i te tumu hohonu, no te mea e faarahi atu â te mau AIT i te atâtaraa ia tupu te mauraa o te roro.

E nehenehe te hoê huru oraraa maitai e te aifaito e tauturu rahi no te arai i te mauraa o te roro. Te maa au maitai e te faaetaetaraa tino tamau, e te faaiti-roa-raa i te ava e te faaoreraa i te avaava, e tauturu te reira ia vai maitai noa te mau uaua toto e e nehenehe atoa e haamaitai atu i te mau uaua toto o tei ino ê na. A amu rahi i te mau hotu apî e te mau maa tupu e te mau maa huero inaha, ia au i te tahi mau maimiraa i ravehia, e nehenehe te reira e faaiti i te atâtaraa ia tupu te mauraa o te roro.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono