Na vai te hape—na oe anei aore ra na to oe mau tapao tupuna?
TE MAIMI maite ra te mau aivanaa eaha te mau tumu ihi tapao tupuna o te inu-hua-raa i te ava, te peu mahu, te taatiraa pae tino tia ore, te haavîraa uˈana, e o te tahi atu â mau peu tano ore, e o te pohe atoa. E ere anei i te tamǎrûraa ia ite e e ere o tatou te tumu o ta tatou mau ohipa, e mau taata ati noa râ tatou o te ihiora? Mai tera iho â tatou, e parau tatou e o mea aore ra o tera mea te tumu i hape ai tatou.
Mai te peu e na te mau tapao tupuna te hape, te pûpû ra te mau aivanaa i te tahi ravea e taui i te reira, oia hoi te faaoreraa i te mau huru au ore maoti te îite ihi tapao tupuna. Ua oraora faahou mai taua mau tiaturiraa ra maoti te mau manuïaraa apî i roto i te tatararaa i te auraa o te taatoaraa o te mau tapao tupuna o te taata.
Teie râ, ua niuhia teie ravea i nia i te manaˈo ra e o to tatou mau tapao tupuna te tumu o ta tatou mau hara e mau hape atoa. Ua itea mai anei i te mau mutoi aivanaa te haapapuraa e navai no te horo i to tatou mau tapao tupuna i te haavaraa? Parau mau, e ohipa roa te pahonoraa i nia i to tatou manaˈo no nia ia tatou e no nia i to tatou oraraa no a muri aˈe. Hou râ a hiˈopoa ˈi i te haapapuraa, e riro te hiˈoraa e nohea mai te taata i te haamaramarama mai.
Mea nafea te haamataraa mai
Ua matau, aore ra ua faarooroo, te rahiraa o te taata i te aamu no nia i te toparaa na taata matamua ra o Adamu raua o Eva i roto i te hara, i roto i te ô i Edene. Ua hamanihia anei raua ma te tahi hape i roto i te mau tapao tupuna mai te omuaraa mai iho â, te tahi hape o te hamaniraa o tei turai ia raua ia hara e ia faaroo ore?
Ua parau to raua Atua Poiete ra o Iehova, mea tia roa anaˈe hoi ta ˈna mau ohipa, e “mea maitai roa” te mea hopea roa ta ˈna i poiete i te fenua nei. (Genese 1:31; Deuteronomi 32:4) Ei haapapuraa ˈtu â i to ˈna mauruuru no ta ˈna ohipa, ua haamaitai oia i na taata matamua e ua faaue atura ia raua e fanau, e faaî i te fenua i te taata, e e haapao i ta ˈna mau mea i hamani i nia i te fenua—e ere roa ˈtu teie i te mau ohipa a te hoê taata aita i papu ia ˈna ta ˈna i rave.—Genese 1:28.
Teie ta te Bibilia e parau maira no nia i te poieteraahia na taata matamua: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.” (Genese 1:27) E ere te auraa e ua hamanihia te taata ia hohoˈa ratou i te Atua i te pae tino, no te mea “e Varua te Atua.” (Ioane 4:24) Te auraa tano râ, ua horoahia na te taata te mau huru maitatai mai to te Atua, e te hoê manaˈo morare, te hoê manaˈo haava. (Roma 2:14, 15) E tiamâraa morare atoa to raua, e nehenehe raua e feruri i te hoê mea e e faaoti eaha te rave.
Aita râ to tatou nau metua matamua i vaiihohia ma te aveia ore. Ua faaarahia râ raua no nia i te mau faahopearaa ia hara raua. (Genese 2:17) Te faaite maira te haapapuraa e i to Adamu titauraahia ia rave i te hoê faaotiraa morare, ua maiti oia i te mea e mea maitai i to ˈna manaˈo i taua taime ra. Ua pee oia i ta ˈna vahine i roto i ta ˈna hara, aita râ oia i feruri i to ˈna taairaa e to ˈna Atua Poiete aore ra te mau faahopearaa maoro o ta ˈna e rave. Ua tamata atoa oia i muri aˈe i te faahape ia Iehova, ma te parau e na te vahine ta ˈNa i horoa mai i haavare ia ˈna.—Genese 3:6, 12; Timoteo 1, 2:14.
Mea maramarama maitai te pahonoraa a te Atua i te hara a Adamu e a Eva. Aita oia i tamata i te faatitiaifaro i te tahi ‘hape o te hamaniraa’ i roto i to raua mau tapao tupuna. Ua rave maori râ oia mai ta ˈna i parau ia raua, e pohe raua ei faahopearaa o ta raua ohipa i rave. (Genese 3:17-19) E tauturu mai teie aamu matamua ia taa maitai aˈe ia tatou te naturaraa o te taata.a
Te haapapuraa e faahape ra i te ihiora
Mea maoro to te mau aivanaa maimi-rahi-raa eaha te mau tumu e te mau ravea ihi tapao tupuna o te maˈi e o te haerea. I muri aˈe hoê ahuru matahiti haaraa a na pǔpǔ maimi e ono, ua itehia eaha te tapao tupuna i taaihia i te maˈi Huntington, noa ˈtu e aita te feia maimi i ite nafea te tapao tupuna e faatupu ai i tera maˈi. No nia râ i teie maimiraa, ua faahiti te vea Scientific American i te parau a Evan Balaban, taata ihiora no Harvard, oia hoi e “mea fifi roa ˈtu â ia itea mai te mau tapao tupuna o te faatupu i te mau huananeraa o te haerea.”
Inaha, aita te maimiraa e faatuati i te tahi mau tapao tupuna taa maitai i te haerea o te taata, i manuïa. Ei hiˈoraa, teie te parauhia ra i roto i te vea Psychology Today no nia i te mau tutavaraa ia itea mai te mau tumu ihi tapao tupuna o te hepohepo: “Ia au i te mau haamaramaramaraa ihi parareraa maˈi no nia i te mau maˈi rahi o te feruriraa, mea maramarama maitai e eita e nehenehe e parau e o te mau tapao tupuna noa te tumu.” Te horoa ra te parau faataa i te hoê hiˈoraa: “I rotopu i te mau Marite i fanauhia hou te matahiti 1905, 1 % o ratou tei hepohepo i te 75raa o te matahiti. I rotopu i te mau Marite i fanauhia afa senekele i muri aˈe, e 6 % tei hepohepo i te 24raa o te matahiti!” Te faaotiraa ra, o te mau tumu no rapaeau mai aore ra totiare anaˈe te nehenehe e faatupu i tera mau tauiraa rahi maa taime poto.
Eaha ta teie e ta te tahi atu â mau maimiraa e faaite maira? E nehenehe e parau e e tuhaa ta te mau tapao tupuna i roto i te hamaniraa i to tatou huru taata, mea papu râ e te vai ra te tahi atu â mau tumu. Te hoê tumu rahi, o to tatou ïa huru oraraa o tei taui rahi i to tatou nei tau. No nia i ta te feia apî no teie tau e faaû atu i roto i te faaanaanataeraa manaˈo matauhia, te faaite ra te buka Boys Will Be Boys e aita i papu e e paturu te mau tamarii i te mau faaueraa tumu morare e tano ia “paari mai [ratou] ma te mataitai i te mau hohoˈa afata teata tau ahuru tausani hora i te maoro, o te pata mai i te mau taata e rave-ino-hia ra, e pupuhihia ra, e patiahia ra i te tipi, e tâpûhia ra te opu, e tapûpûhia ra, ua matara te iri, aore ra aita te tahi mau mero faahou, ia paari mai te mau tamarii ma te faaroo i te upaupa e faatietie ra i te maferaraa, te haapoheraa ia ˈna iho, te raau taero, te ava, e te feruriraa etaeta.”
Papu maitai, ua hamani o Satani, “te arii o teie nei ao,” i te hoê huru oraraa o te haamâha i te mau hinaaro ino atu â o te taata. E o vai te patoi e mea puai te mana o tera huru oraraa i nia ia tatou paatoa?—Ioane 12:31; Ephesia 6:12; Apokalupo 12:9, 12.
Te tumu o te mau fifi o te huitaata
Mai ta tatou i ite aˈena, ua haamata te mau fifi o te huitaata i to na taata matamua hararaa. Te faahopearaa? Noa ˈtu e e ere na te mau ui o te huaai o Adamu te hape i hara ˈi o Adamu, ua fanauhia râ ratou paatoa i roto i te hara, te tia-ore-raa, e te pohe, tera ïa ta ratou tufaa i roto i te oraraa. Te faataa ra te Bibilia e: “E teie nei, no te taata hoê ra i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12; MN.
No to ˈna tia-ore-raa, tei roto te taata i te hoê tupuraa peapea taa maitai. Eita râ te reira e faatiamâ ia ˈna i te mau hopoia morare atoa. Te faaite ra te Bibilia e e fanaˈo te feia e faahotu i te faaroo i ta Iehova faanahoraa no te ora e e faaohipa i ta te Atua mau ture aveia i roto i to ratou oraraa, i ta ˈna farii maitai. No to ˈna aau aroha, ua rave Iehova i te hoê faanahoraa î i te aroha e hoo faahou mai i te huitaata, e hoo faahou mai ei auraa parau i ta Adamu i ere. Taua faanahoraa ra, o te tusia taraehara ïa a ta ˈna Tamaiti tia roa, o Iesu Mesia, o tei parau e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16; Korinetia 1, 15:21, 22.
Ua faahiti te aposetolo Paulo i to ˈna mauruuru rahi no teie faanahoraa. Teie ta ˈna i parau: “Auê hoi au o te taata ati rahi e! na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe? E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:24, 25) Ua ite Paulo e mai te peu e e topa oia i roto i te hara no te paruparu, e nehenehe oia e ani i te Atua ia faaore mai i ta ˈna hara maoti te tusia taraehara a Iesu Mesia.b
Mai i te senekele matamua, mea rahi o tei ora na i te hoê oraraa ino roa aore ra aita paha e ravea to to ratou huru tupuraa, e i teie mahana, ua noaa mai ia ratou te ite mau i te parau mau bibilia, ua taui ratou, e te fanaˈo ra ratou i te farii maitai a te Atua. E ere te mau tauiraa ta ratou i rave i te mea ohie, e mea rahi e tia noâ ia ratou ia faaruru i te mau hinaaro iino. Maoti râ te tauturu a te Atua, e noaa ia ratou i te tapea i to ratou hapa ore e i te ite i te oaoa i te taviniraa ia ˈna. (Philipi 4:13) E rave noa mai tatou i te hiˈoraa o te hoê taata o tei taui roa no te faaoaoa i te Atua.
Hoê aamu o te faaitoito
“A faaea ˈi au i te fare haapiiraa ei tamaroa apî, te rave ra vau i te peu mahu, noa ˈtu e aita roa ˈtu vau e manaˈo ra e e mahu vau. Ua taa to ˈu nau metua, e ua hinaaro roa vau i te here o to ˈu nau metua ta ˈu i ore roa ˈtu i fanaˈo. I te otiraa ta ˈu tau haapiiraa, ua rave au i te tau faehau faahepohia. Te vai ra te tahi pǔpǔ mahu i roto i te mau fare faehau i pihai mai i to ˈu. No to ˈu faahinaaroraa i to ratou huru oraraa, ua haamata ˈtura vau i te amuimui ia ratou. I muri aˈe i to ˈu amuimuiraa ia ratou hoê matahiti i te maoro, ua haamata ˈtura vau i te manaˈo e e mahu vau. ‘Mai tera iho â vau,’ o ta ˈna ïa i manaˈo, ‘e aita ta ˈu e ravea.’
“Ua haamata ˈtura vau i te haapii i te reo o te mau mahu e i te haere i roto i ta ratou mau fare arearearaa, mea rahi hoi te raau taero e te ava i reira. Noa ˈtu e e mea au te reira e mea anaanatae roa ia hiˈohia, te tanoraa râ, mea hairiiri roa. I roto i to ˈu aau, ua taa ia ˈu e mea tia ore teie huru taairaa e aita e tau no a muri aˈe to te reira.
“I roto i te hoê oire iti, ua itea mai ia ˈu te hoê Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova, e putuputuraa to taua taime ra. Ua tomo atu vau i roto e ua faaroo atura i te tumu parau no nia i te mau huru tupuraa paradaiso no a muri aˈe. I muri iho, ua farerei au i te tahi mau Ite e ua titau manihini mai ratou ia ˈu i te hoê tairururaa. Ua haere atu vau, e i reira to ˈu iteraa i te hoê mea—te mau utuafare oaoa e haamori amui ra. Ua haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia e te mau Ite.
“Noa ˈtu e e ere i te mea ohie no ˈu, ua haamata vau i te faaohipa i ta ˈu e haapii ra i roto i te Bibilia. Ua noaa ia ˈu i te faarue roa i ta ˈu mau peu faufau atoa. I muri aˈe 14 avaˈe haapiiraa, ua pûpû vau i to ˈu oraraa na Iehova e ua bapetizohia ˈtura vau. A tahi ra ïa vau a fanaˈo ai i te mau hoa mau i roto i to ˈu oraraa. Ua nehenehe au e tauturu ia vetahi ê ia ite ratou i te parau mau bibilia, e i teie nei, e tavini tauturu vau i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua haamaitai mau â Iehova ia ˈu.”
Na tatou te hape
Te tamataraa i te parau e o to tatou mau tapao tupuna anaˈe te tumu o to tatou haerea ino, e ere ïa tera te ravea. Maori râ i te tauturu mai ia tatou ia faatitiaifaro aore ra ia faaruru i to tatou mau fifi, te tapao ra te vea Psychology Today e “e haapii mai” te na reiraraa “i te ravea ore, tera ïa te tumu o to tatou mau fifi e rave rahi. Maori râ i te faaiti mai, e au ra e e faarahi atu te reira i teie mau fifi.”
E parau mau e e tia ia tatou ia faaruru i te mau puai iino rahi, tae noa ˈtu i to tatou mau hinaaro hara e i te mau tutavaraa a Satani e turai ia tatou ia ore e faaroo i te Atua. (Petero 1, 5:8) E parau mau atoa e e nehenehe to tatou mau tapao tupuna e ohipa i nia ia tatou na roto i te mau ravea rau. Mea papu râ e te vai ra te ravea. E mau hoa puai to te mau Kerisetiano mau—te vai ra o Iehova, o Iesu Mesia, te varua moˈa o te Atua, ta ˈna Parau te Bibilia, e te amuiraa Kerisetiano.—Timoteo 1, 6:11, 12; Ioane 1, 2:1.
Hou te nunaa Iseraela a parahi ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua haamanaˈo Mose i te nunaa i ta ratou hopoia i mua i te Atua, ma te parau e: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna.” (Deuteronomi 30:19, 20) I teie mahana atoa, e tia i te taata haapao ia faaoti no ˈna iho e tavini i te Atua e e haapao i ta ˈna mau titauraa. Na oe e maiti.—Galatia 6:7, 8.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te Réveillez-vous! o te 22 no Tetepa 1996, api 3-8.
b A hiˈo i te buka Te ite e aratai i te ora mure ore, api 62-9, neneihia e te mau Ite no Iehova.
[Hohoˈa i te api 9]
Ua faataa-ê-na-hia anei e ia hara o Adamu raua o Eva e te tahi hape i roto i to raua mau tapao tupuna?
[Hohoˈa i te api 10]
E tia anei i te taata taitahi ia farii i te amo i te hopoia no ta ˈna mau faaotiraa?
[Faaiteraa i te tumu]
Taata rave i te raau taero: Godo-Foto
[Hohoˈa i te api 11]
Aita te mau tutavaraa ia itea mai e o te mau tapao tupuna te tumu o te haerea o te taata, i manuïa
[Hohoˈa i te api 12]
E nehenehe te faaohiparaa i ta te Bibilia e parau ra e tauturu i te feia aau haavare ore ia taui