Te auro—To ˈna huru miterio
Te auro—mai mutaa ihora mai â to teie taoˈa rearea anaana mǎrû haafaufaaraahia no to ˈna mau huru maitatai varavara. No to ˈna û, to ˈna anaana, to ˈna ohie ia ohipa, e to ˈna puai ia faaruru i te tutae auri, i riro ai oia ei mea varavara i rotopu i te mau taoˈa. No te mea hoi e e mea faufaa oia i roto i te feruriraa o te feia i imi na ia ˈna, mea taa ê ïa te aamu o te auro i to te tahi atu taoˈa.
“E AURO! E auro teie, e parau mau! E auro!” Ia ite-anaˈe-hia te auro, e otuitui te mafatu, e tupai vitiviti atu â te uaua, e e rahi te manaˈonaˈoraa. Ua imihia na oia i nia i te fenua, i roto i te mau anavai e te mau tahora, e tae noa ˈtu i te mau tausani metera i raro i te fenua.
Ei taoˈa faahiahia roa, ua faaunauna na te auro i te mau arii e te mau arii vahine. Ua faanehenehe na oia i te mau terono e te mau pǎpai o te mau aorai. Ua haamorihia na te mau idolo auro hohoˈa iˈa, manu, animala, e te tahi atu mau ohipa, mai te mau atua. E faahopearaa rahi ta te imiraa tuutuu ore i te auro i horoa mai, inaha ua mana oia i nia i te hiroa tumu.
Te auro e te aamu
I Aiphiti i tahito ra, ua tono te mau pharao i ta ratou mau taata hoo taoˈa e mau nuu i te mau fenua atea no te haere e imi i te auro, o tei hiˈohia na ei taoˈa fatuhia e te mau atua e te mau pharao anaˈe no Aiphiti. Ua î roa te menema o Toutankhamon, tei iteahia i te matahiti 1922, i te mau taoˈa auro faufaa faito ore. Ua hamani-atoa-hia to ˈna afata i te auro paari.
Ia au i te tahi mau taata tuatapapa aamu, “na te mau taoˈa auro tuiroo no Peresia i aratai [ia Alesanedero Rahi] i Asia i te omuaraa.” Te parauhia ra e ua faaohipa ta ˈna nuu e mau tausani animala rave ohipa no te tie i Heleni i te auro ta ˈna i haru i Peresia. I te pae hopea, ua riro maira o Heleni ei nunaa ona auro.
Te tapao ra te hoê taata tuatapapa aamu e “ua faaohipa rahi te mau emepera [Roma] i te auro no te fanaˈo i te taiva ore o ta ratou feia toroa e no te ohipa i nia i te feia tiaraa teitei o te tahi atu mau fenua. Ua faahoruhoru e ua haamǎtaˈu pinepine ratou i to ratou mau taata na roto i ta ratou mau faufaa rarahi, tei ite-oioi-hia na roto i te faaiteiteraa i ta ratou mau taoˈa auro unauna rahi.” Ua noaa rahi atoa mai ta to Roma auro i to ratou haruraa i te fenua Paniora e ta ˈna mau apoo auro, o ta te hoê ïa buka e parau ra.
Teie râ, eita e hope te parau o te auro ma te ore e paheru i roto i to ˈna aamu faatahe rahi i te toto. E parau ïa no te haruraa, te haavîraa, te faatîtîraa, e no te pohe.
Te hoê aamu tei î i te haamaniiraa toto
A haere noa ˈi te hiroa tumu i mua, ua faarevahia te mau pahi rarahi e te puai atu â no te imi i te mau fenua apî, no te haamau i te mau aihuaraau apî, e no te imi i te auro. Ua riro aˈera te imiraa i te auro ei manaˈonaˈoraa rahi no te feia maimi e rave rahi, tae noa ˈtu no te ihitai matamua ra o Christophe Colomb (1451-1506).
E ere te ora o te feia tumu i te mea faufaa no Colomb a imi ai oia i te auro. A faatia ˈi oia i te mau mea i farereihia e ana i nia i te hoê motu i te arii e te arii vahine no Paniora, o tei aufau hoi i to ˈna mau tere, ua papai o Colomb i roto i ta ˈna vea horopahi e: “No te faatere i ǒ nei, e hinaaro noa te hoê taata e puhapa e e mana i nia i te feia tumu, o te rave i te mau mea atoa e faauehia ia ratou ia rave. . . . E vai tahaa noa te mau Indien . . . e te paruru ore, ua ineine noa ïa i te faaueue e i te faarave ia ratou i te ohipa.” Ua manaˈo o Colomb e ua haamaitaihia oia e te Atua. E turu ïa te mau taoˈa auro i te fenua Paniora ia aufau i te mau haamâuˈaraa o ta ˈna mau tamaˈi moˈa. ‘Ia tauturu mai te Atua ia ˈu i roto i to ˈna aroha ia ite au i te auro,’ o ta ˈna ïa i parau i te hoê taime i muri aˈe i te noaaraa mai ia ˈna te hoê ô, oia hoi te hoê tapoˈi mata auro.
Ua horoa te Arii Paniora ra o Ferdinand i te mau Paniora haru fenua, o tei fano na te moana no te imi i te auro na muri ia Colomb, i teie faaueraa: “A faahoˈi mai i te auro na ˈu! A imi i te reira ma te hamani maitai i te taata, ia nehenehe anaˈe. Teie râ, a faahoˈi mai ia ˈu nei, noa ˈtu eaha ta outou e rave.” Ua haapohe te feia maimi aroha ore e rave rahi tausani taata tumu ta ratou i farerei i Mexico e i Marite Apatoa e no Ropu. Mai te mea ra e ua î roa te auro i faahoˈihia i Paniora e te mau Paniora haru fenua, i te toto.
I muri iho, fa maira te feia eiâ na te moana, aita roa ˈtu ta ratou e reva. Na te mau moana rahi, ua eiâ ratou i te mau pahi Paniora tei î i te auro e te tahi atu mau taoˈa maitatai. Aita te mau pahi, e pinepine aita hoi i rahi ta ratou mau mauhaa e mau taata, i nehenehe e faaû atu i te feia eiâ na te moana e mauhaa ta ratou. I te mau senekele 17 e 18, ua riro te eiâraa na te moana ei ati na te mau miti, i te mau Antilles iho â râ e na te pae Marite ma.
Te tapaparaa i te auro i te senekele 19
I te matahiti 1848, ua itea-rahi-hia te auro i te Peho no Sacramento, i Kalifonia. Aita i maoro ua atutu atura te parau apî, e ua haere tamau atura e rave rahi feia i ǒ e haapapu oioi i ta ratou parau fatu apoo auro. I te matahiti i muri iho, tau ahuru tausani o “taua feia ra”—te feia imi faufaa no te mau vahi atoa o te ao nei—tei haere atu i Kalifonia. Ua maraa te huiraatira i Kalifonia mai tau 26 000 i te matahiti 1848 i tau 380 000 i te matahiti 1860. Ua vaiiho te feia faaapu i to ratou mau fenua, ua faarue te mau ihitai i to ratou pahi, ua faarue te mau faehau i te nuu—no te tere noa e imi i ta ratou faufaa auro. Ua faataahia vetahi ei “feia taviri hiaai toto.” I teie vahi e ua anoi noa te taata, ua tupu rahi aˈera te ohipa ino e te haavîraa uˈana. Ua haamata ˈtura te feia i hema i te auro e i ore i ineine i te rohi no te reira, i te eiâ, i te haru i te mau pereoo hutihia e te mau puaahorofenua e te mau pereoo auahi.
I te matahiti 1851, i muri iti noa ˈˈe i te tere auro i Kalifonia, ua faaroohia ˈtura te parau apî ra e mau haapueraa auro rahi tei iteahia i Auteralia. “E mea faahiahia mau â te mea e noaa mai” o ta te tabula ïa e tapao ra. Maa taime poto noa, ua riro maira te fenua Auteralia ei fenua horoa rahi roa ˈˈe i te auro i te ao nei. Aita i maoro ua faaineine aˈera te feia i haere na i Kalifonia i to ratou mau otaa e ua haere atura i Auteralia. Ua maraa rahi te huiraatira i Auteralia—mai e 400 000 i te matahiti 1850 i e hau atu i te 1 100 000 i te matahiti 1860. Ua mau te ohipa faaapu e te tahi atu mau ohipa i to te mau taata e rave rahi hororaa e tapapa i ta ratou faufaa auro.
I te hopea o te senekele 19, ua horo paatoa te nahoa taata maamaa e imi i te auro i Yukon e i Alaska, i te itearaahia te auro i taua nau vahi ra. Tau tausani taata tei haere i Apatoerau Roa, i te vahi no Klondike e i Alaska, a faaoromai ai i te toetoe rahi no te patia i ta ratou mau otia i te fenua e mea rahi te auro.
Te faufaa i raro i te moana
I te senekele 20, i te neheneheraa e hopu i raro roa i te moana, ua fariu atura te feia imi auro i nia i te hohonuraa o te moana. Ua imi atura ratou i te mau pahi i tomo no te ite mai i te mau faufaa i raro i te moana—mai te mau taoˈa faaunauna auro e te tahi atu mau tauihaa rima î tau senekele i teie nei.
I te 20 no Setepa 1638, ua tomo te pahi Paniora ra Concepción i raro i te Moana Patitifa, i tua mai i Saipan, i muri aˈe i to ˈna turairaahia i nia i te mau mato e te vero rahi. E auro to nia iho e te tahi atu mau faufaa, tau ahuru mirioni ïa dala Marite te faufaaraa o te reira i teie mahana. Ua pohe te rahiraa o na ihitai e 400. Ua iteahia mai e te feia hopu e 32 fǐfǐ auro i roto i te pahi, 1,5 metera te roa o te fǐfǐ taitahi e e rave rahi kilo te teiaha. I te taatoaraa, ua faahoˈi mai te feia hopu 1 300 taoˈa faaunauna auro—te mau fǐfǐ, te mau satauro, te mau tareta iˈoa, te mau pine unauna, te mau tapea rima e te mau tamau hatua.
Ua itea-atoa-hia te tahi atu mau pahi i tomo. I te matahiti 1980, ua iteahia mai te pahi Paniora no te senekele 17 i tomo, te Santa Margarita i tua mai i Floride, i te mau Hau Amui no Marite. I te hopea o te matahiti i muri iho, ua itea mai i te feia hopu hau atu i te 44 kilo tâpû auro, e te tahi atu mau tauihaa rima î auro.
Te auro o te tau tamaˈi
I muri aˈe i to te faatereraa Helemani tuuraa ia ratou i te matahiti 1945, ua iteahia mai e te mau nuu Amui i te tahi mea faahiahia i roto i te mau heruraa miti no Kaiseroda, i Thuringe, i Helemani. Ia au i The Atlanta Journal, “ua horoa mai te mau heruraa i te hoê numera maere mau e 2,1 miria dala Marite ei tâpû auro, ei tauihaa rima î, ei moni no taua tau ra e ei raupea.” Ua itea-atoa-hia te mau pute tei î i te auro e te mau niho ario, ua faatahe-aˈena-hia vetahi, o tei tatarahia mai nia mai i te feia i faaruru i te Taparahiraa i te mau ati Iuda. Ua tauturu teie haapueraa rahi auro huna i te mau raatira Nazi ia aufau i te hoê tamaˈi tamau. Te manaˈohia ra e e 2,5 miria dala Marite ei auro tei faahoˈihia i na fenua tau ahuru i haruhia na i te hoê taime e Hitler, o ta te Journal ïa e tapao ra. No te mea hoi e te manaˈo-noa-hia ra e aita i ite-pauroa-hia te mau auro Nazi i hunahia, te tamau noa ra te imiraa.
Parau mau, e faufaa to te auro. Teie râ, te parau ra te Bibilia e eita ta te auro, e te tahi atu mau faufaa materia, e nehenehe e horoa i te ora i te feia e imi ra ia ˈna. (Salamo 49:6-8; Zephania 1:18) Te na ô ra te hoê parau paari Bibilia e: “E maitai rahi tei te noaa te paari i te auro.” (Maseli 16:16) No ǒ mai te paari mau i te Poiete ra, te Atua ra o Iehova, o te itehia ïa i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Na roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua, e nehenehe te taata o te imi i teie huru paari e ite i te mau ture, te mau faaueraa tumu, e te mau aˈoraa a te Atua e e faaohipa i te reira i roto i to ˈna oraraa. E mea maitai aˈe ïa te paari i noaa mai i te mau auro atoa i itehia aˈenei e te taata. E nehenehe teie huru paari e horoa mai i te hoê oraraa maitai aˈe i teie nei e te ora mure ore i mua nei.—Maseli 3:13-18.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
Te tahi mau faaiteraa no nia i te auro
• O te auro te taoˈa ohie e te mǎrû roa ˈˈe ia ohipa. E nehenehe oia e tupai-parahurahu-hia i te hoê rairairaa e 0,0001 milimetera. E nehenehe te hoê auro e 28 tarama e haaparahurahuhia e poi atu ai te hoê aanoraa tau 17 metera tuea. E nehenehe te hoê auro e 28 tarama e hutihia i nia i te hoê roaraa e 70 kilometera.
• No te mea hoi e mea mǎrû te auro anoi ore, e anoihia oia e te tahi atu mau taoˈa no te haapaari atu â ia ˈna e hamani atu ai i te mau taoˈa faaunauna e te tahi atu mau taoˈa auro. E faataahia te faito auro i anoihia na roto i te mau numera e mau tuhaa no te numera 24, parauhia carat; no reira no te hoê anoiraa auro 12 carat, te vai ra ïa e 50 % auro, 18 carat auro ra e 75 % ïa auro, e 24 carat auro ra, e auro anoi ore ïa.
• Te mau fenua e hamani rahi roa ˈˈe i te auro, o Afirika Apatoa ïa e te mau Hau Amui no Marite.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 11]
Alesanedero Rahi: The Walters Art Gallery, Baltimore
[Hohoˈa i te api 12]
Hohoˈa peni e faataa ra i te taeraa ˈtu o Christophe Colomb i Bahamas i te matahiti 1492 no te imi i te mau faufaa auro
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy of the Museo Naval, Madrid (Spain), and with the kind permission of Don Manuel González López