VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/10 api 14-15
  • Te faufaa o te faaearaa tatou anaˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faufaa o te faaearaa tatou anaˈe
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaearaa tatou anaˈe—No te aha e mea faufaa?
  • A faaea outou anaˈe no te haafatata ˈtu â i te Atua
  • E hinaarohia te faito au noa
  • No te aha vau e teimaha roa ˈi i te vai-moemoe-raa?
    A ara mai na! 1987
  • E nafea ia moˈemoˈe oe?
    A ara mai na! 2015
  • E nehenehe outou e fanaˈo i te auhoaraa vai maoro
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • A tamau i te feruri maite i nia i te mau ohipa Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/10 api 14-15

Ia au i te Bibilia

Te faufaa o te faaearaa tatou anaˈe

I TE hoê taime, ua “haere” Iesu “oia anaˈe ra i nia i te hoê mouˈa e pure, e [“noa ˈtu e te po noa ˈtura, ua faaea noa oia i reira oia anaˈe,” MN].” (Mataio 14:23) I te tahi atu taime, “e ao aˈera haapai atura oia i te hoê vahi moemoe.” (Luka 4:42) Te haapapu maira teie mau irava e ua maimi e ua haafaufaa Iesu Mesia i te tahi mau taime faaearaa oia anaˈe.

Te horoa maira te Bibilia i te mau hiˈoraa no te mau taata i haafaufaa i te faaearaa ratou anaˈe mai ia Iesu. Mea na roto i te faaearaa oia anaˈe i te araraa po to te papai salamo feruri-hohonu-raa i nia i te teitei o to ˈna Poiete Rahi. E no nia ia Iesu Mesia, i to ˈna iho â faarooraa i te parau apî no nia i te pohe o Ioane Bapetizo, ua haere oia “i te tahi vahi moemoe.”—Mataio 14:13; Salamo 63:6.

I teie mahana, no te maniania e te arepurepu o te oraraa no te tau apî, e ere te faaearaa ratou anaˈe ma te faahepohia e te huru tupuraa anei aore ra ma te hinaarohia, i te mea faufaa rahi i te taata. Te haamanaˈo ra anei outou afea to outou faaearaa outou anaˈe? Ua parau te hoê vahine faaipoipo apî e: “Aita vau i faaea aˈenei o vau anaˈe i roto i to ˈu oraraa.”

Mea titau-mau-hia anei râ ia faaea outou outou anaˈe? Mai te peu e e, nafea e haafaufaa ˈi i te mau taime maniania ore? E eaha ta te vai-faito-noa-raa auraa e te maimiraa i te faaearaa outou anaˈe?

Te faaearaa tatou anaˈe—No te aha e mea faufaa?

Te faaite maira te Bibilia e ua maimi te hoê taata o te Atua i tahito ra, o Isaaka, e faaea oia anaˈe “i roto i te aua i te ahiahi.” No te aha? Te parauhia ra e, “no te feruri hohonu, MN.” (Genese 24:63) Ia au i te hoê titionare, te feruri-hohonu-raa, “te manaˈoraa ïa ma te haamau i te feruriraa aore ra ma te rave maite i te taime.” E “titau [te reira] i te hoê taime haamauraa i te feruriraa papu e te roa.” No Isaaka, fatata roa hoi oia i te amo i te mau hopoia teimaha, e tauturu teie huru feruri-hohonu-raa haapeapea-ore-hia ia maramarama to ˈna feruriraa, ia nahonaho to ˈna mau manaˈo e ia faataa i te mau mea faufaa roa ˈˈe.

Te parau ra te hoê taata ite i te pae o te vai-maitai-raa o te feruriraa e ia ‘faito noa anaˈe te faaearaa tatou anaˈe, e tauturu te reira ia nahonaho to tatou mau manaˈo, ia haamau maitai atu â tatou i to tatou feruriraa.’ E rave rahi te haapapu mai e e riro te reira ei mea haumǎrû, mea faaitoito e te faaoraora maitai.

I roto i te mau hotu maitatai o te feruri-hohonu-raa, te vai ra te riroraa ei taata manaˈo hohonu e te hitahita ore, mau huru maitatai o te horoa mai i te mau paraparau e te mau ohipa mamahu o te faatupu i te mau taairaa au mau e vetahi ê. Ei hiˈoraa, te hoê taata e haapii i te feruri hohonu, e haapii atoa ïa i te mamu noa. Eita oia e parau noa i te parau ma te ore e feruri, e hiˈopoa na mua râ oia i te faahopearaa o ta ˈna mau parau. “Ua ite anei oe i te hoê taata ru noa ia parau ra?” ta te papai Bibilia i faauruahia ïa i ani. Ua parau faahou oia e: “Mea huru maitai aˈe ïa te maamaa ia ˈna.” (Maseli 29:20, MN) Eaha te ravea no teie faaohiparaa feruri-ore-hia o te vaha? Te parau ra te Bibilia e: “Te imi ra te aau o te feia parau-tia ra i te parau ia parau.”—Maseli 15:28; a faaau e te Salamo 49:3.

No te Kerisetiano, e ohipa maitai roa no te tupuraa o te paari pae varua te feruri-hohonu-raa ma te maniania ore e ma te faaea oia anaˈe. Mea tano mau â te mau parau a te aposetolo Paulo: “E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite.”—Timoteo 1, 4:15.

A faaea outou anaˈe no te haafatata ˈtu â i te Atua

Ua parau te hoê papai buka Beretane e: “Ua riro te faaearaa tatou anaˈe ei piha tauaparauraa i te Atua.” I te tahi taime, ua hinaaro Iesu e faaatea mai i to ˈna mau hoa taata e e haafatata ˈtu i te Atua ma te faaea oia anaˈe. Ua faataahia te hoê hiˈoraa no te reira i roto i te Bibilia: “E aahiata aˈera, tia aˈera oia i nia i te poipoi roa, haere atura i te hoê vahi moemoe, e ua pure ihora i reira.”—Mareko 1:35.

I roto i te mau Salamo, mea pinepine i te faahitihia te feruri-hohonu-raa i nia i te Atua. Ma te parau atu ia Iehova, ua na ô te Arii Davida e: “Ia manaˈo vau ia oe.” Hoê â atoa te mau parau a Asapha: “E imi â vau i to mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.” (Salamo 63:6; 77:12) Inaha, e horoa mai te feruriraa i nia i te mau huru maitatai o te Atua e to ˈna mau taairaa e te taata i te mau haamaitairaa. E faarahi te reira i te mauruuru i te Atua o te turai ïa i te taata ia haafatata ˈtu â ia ˈna.—Iakobo 4:8.

E hinaarohia te faito au noa

Oia mau, e tia ia titauhia te faaearaa tatou anaˈe ma te faito au noa. E nehenehe te faaearaa tatou anaˈe e faataahia mai te hoê vahi maitai mau ia mataitai haere e mai te hoê râ vahi atâta ia faaea roa ˈtu. E huri tua roa te faataa-ê-maoro-raa i te mau hinaaro tumu o te taata e amuimui, e paraparau e e faaite i te here. Hau atu â, e nehenehe te faataa-ê-raa e riro ei repo i reira te mau aihere o te maamaa e te miimii e tupu ai. Te faaara ra te maseli o te Bibilia e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te paari atoa ra.” (Maseli 18:1) No te imi i te faaearaa tatou anaˈe ma te faito au noa, e tia ia tatou ia faˈi i te atâta o te faataa-ê-raa.

Mai ia Iesu e te tahi mau taata maitai i te pae varua i te mau tau Bibilia, e poihere te mau Kerisetiano i teie mahana i ta ratou mau taime faaearaa ratou anaˈe. Parau mau, no te rahi o te mau hopoia e te mau haapeapearaa, mea fifi mau ia ite mai i te taime e te ravea no te feruri hohonu ma te faaea tatou anaˈe. Teie râ, mai no te mau mea faufaa mau atoa, e tia ia tatou ia faaherehere “maite i te taime.” (Ephesia 5:15, 16) I reira, mai te papai salamo, e nehenehe tatou e parau e: “E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i to aro, e Iehova.”—Salamo 19:14.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono