E motu iti tei riro mai ei tauraa manureva maniania
Na te papai vea a A ara mai na! i Hong Kong
“E Û PAHA ia tatou te mau eha afata teata i nia i te mau tapoˈi fare!” o ta te hoê vahine horopatete ïa tei hitimahuta hoi i parau, i to ˈna hiˈoraa na roto i te haamaramarama o to ˈna manureva o te faatitapou ra no te tau i nia i te Tauraa manureva Nunaa ra Kai Tak no Hong Kong. I raro, a tauai ai oia i ta ˈna mau ahu puˈahia i nia i te niuniu i nia i te tapoˈi o to ˈna fare i pihai iho mai ia Kowloon City, ua tipapa ihora te hoê vahine ma te riaria i te tereraa mai te manureva na nia noa ˈˈe i to ˈna upoo, a faaruru faahou ai to ˈna apoo tariˈa i te maniania.
“Te fifi, o te mau mouˈa ïa,” o ta John ïa e parau ra, e pairati oia o tei faatere i taua tauraa fifi mau ra e rave rahi taime. “Mai te peu e e tau tatou na te pae apatoerau tooa o te râ mai, e faahipa ïa tatou ma te atâta na mua iti noa ˈˈe i te vahi tauraa. O te mau mouˈa atoa te tumu o te mau apoo mataˈi, o ta matou e pii ra te taui-taue-raa te mataˈi.”
Te tiai ru noa ra te mau horopatete e taiâ ra, te mau pairati, e te feia iho â râ no Kowloon City, i te mahana e tau ai te manureva hopea i Kai Tak. E ua tae mai taua mahana ra, no te mea i te avaˈe Tiurai 1998, ua haamata o Hong Kong i te faaohipa i te hoê tauraa manureva apî.
Te hoê tauraa manureva i nia i te hoê motu
I te mau matahiti 1980, ua naeahia i te tauraa manureva no Kai Tak i to ˈna faito hopea. I te mea hoi e aita e ravea no te faarahi atu â i te reira, ua imihia ˈtura te hoê vahi no te hoê tauraa manureva apî. Teie râ, aita e fenua parahurahu rahi maitai no te hoê tauraa manureva i Hong Kong. Hau atu, aita te taata i hinaaro e ia hamanihia te hoê tauraa manureva maniania na pihai iho mai i to ratou vahi faaearaa. Eaha ïa te ravea? O Chek Lap Kok, te hoê motu iti e vai ra i te pae apatoerau no Lantau, te hoê motu aano aita râ e fare to nia iho. O te hoê ïa moemoeâ o te feia faatere i te mau ohipa huiraatira, o te tupu.
No te hamani i te tauraa manureva, ua titauhia ia faito i te motu iti e te hoê motu tapiri nainai aˈe e ua hinaaro-atoa-hia tau iva e te afa kilometera tuea tâpû fenua mai te miti mai. No te faatuati i te tauraa manureva e te oire no Hong Kong, ua hamanihia te hoê purumu auri e 34 kilometera i te atea e te hoê purumu tere vitiviti o te na nia ˈtu e na roto atu i te mau motu e te mau ava, e tae atu ai i te oire no Kowloon, e te Uahu Victoria. E tia ïa ia hamani-atoa-hia te mau eˈaturu, te mau eˈa i raro i te fenua, e te mau araturu. Ia amuihia, ua riro teie mau opuaraa o te paturaa ei mau opuaraa rahi roa ˈˈe i ravehia aˈenei.
Mau eˈaturu otahi mai te hoê motu i te tahi atu
Tau tausani taata o te haere ra i te mau Tuhaa fenua Apî no Hong Kong e mataitai i te mea i riro mai ei ohipa tuiroo na te ao nei, oia hoi te Tuatiraa Lantau, o te faatuati ra i te Motu Lantau e te fenua rahi. Na te hoê eˈaturu ïa tapeahia e te mau taura rahi niuniu, e faatuati ra i te Motu Lantau e te Motu iti Ma Wan, te hoê araturu na nia ˈˈe ia Ma Wan, e te hoê eˈaturu faatarerehia 1 377 metera i te roa, e faatuati ra i te Motu Ma Wan e te toru o te motu, ia Tsing Yi. Tei rotopu teie mau eˈaturu e piti tahua i te mau eˈaturu roa roa ˈˈe mai teie te huru i te ao nei, e purumu tei nia i te tahua matamua, area i nia i te tahua raro ra, e purumu auri ïa e e piti purumu no te mau pereoo uira.
Ia hiˈohia ˈtu na te atea, e au ra e mutu haere noa te mau taura rahi niuniu e tapea ra i te eˈaturu faatarerehia. E uiui te tahi taata e ua tano anei te mau numeraraa a te feia iite aore ra e topa anei te eˈaturu i roto i te miti. Ia hiˈo-maitai-hia râ, e mea paari mau â te mau taura rahi niuniu. E 160 000 kilometera niuniu tei ravehia no te hamani i te mau taura rahi niuniu 1,1 metera te meumeu, e navai ïa no te haaati i te fenua e maha taime. E titauhia teie huru meumeu no te mea e tia i te mau taura rahi niuniu ia amo i na tuhaa e 95 e 500 tǎne i hamani-ê-na-hia o te eˈaturu. Ia oti anaˈe te mau taura rahi niuniu i te hamanihia, e faautahia te mau tuhaa i faaineine-ê-na-hia na nia i te pahi parahurahu i te vahi paturaa e e hutihia ˈi i nia.
Ua anaanatae roa te mau taata e faaea ra na pihai iho mai, i te mataitai i te tamauraahia te mau pou e tapea ra i te mau taura rahi niuniu e tarere ra. Ua faatiahia te mau pou i nia i te raˈi ma te ore e tapeahia e te mau paˈepaˈe o te faaohipahia na hoi i roto i te mau paturaa. Ua faaohipa te feia patu i te hoê ravea tei piihia coffrage glissant. Na roto i teie ravea, e faatia-papu-maitai-hia te mau afata, aore ra te mau afata afaifaihia, i roto te titôraahia te tima, aita ïa e faufaa ia vavahi e ia faatia faahou i te reira i te mau tuhaa atoa. Na roto i teie ravea apî, ua faatia aˈera te feia patu i te hoê pou eˈaturu 190 metera i te teitei i roto noa e toru avaˈe.
Tei roto o Hong Kong i te tuhaa fenua vero rahi. Nafea te mau mataˈi rorofai ia haafifi i te haereraa i te tahi pae mai? I te matahiti 1940, ua vavahihia te Eˈaturu Ǒaǒa matamua no Tacoma, i Washington, i te mau Hau Amui no Marite, i to te hoê mataˈi e 68 kilometera i te hora faataviriviriraa ia ˈna mai te mea ra e ua hamanihia oia i te ofe. Mai reira mai, ua maitai rahi mai te hamaniraa o te eˈaturu. Ua taraihia teie mau eˈaturu apî e ua tamatamatahia no te faaruru i te mau mataˈi rorofai e 300 kilometera i te hora.
E 23 minuti noa mai te tauraa manureva i te oire
E mea vitiviti aˈe ia haere i te Motu Hong Kong iho na te tauraa manureva na mua ˈtu mai, maoti râ na te tauraa manureva no Kai Tak mai, noa ˈtu e e maha taime hau te atearaa. No te aha? No te mea e tere atu te mau pereoo auahi 135 kilometera i te hora, i te pu tapihooraa no Hong Kong, tei matauhia ma te tano mai te Pu. Na mua, e itehia ˈtu ma te haviti te mau mouˈa ano no Lantau. I muri iho, i muri aˈe i to te pereoo auahi na niaraa ˈtu e piti motu e tae atu ai i te fenua rahi, e tere vitiviti te pereoo auahi na pihai iho i te vahi tapaeraa pahi uta afata no Kwai Chung, te hoê hoi vahi tapaeraa pahi rahi roa ˈˈe i te ao nei. E 5 kilometera i mua ˈtu, te vai ra te mataeinaa no Mong Kok e faaeahia ra e 170 000 taata. E tere atu â te pereoo auahi i te pu ratere ra o Tsim Sha Tsui, e na roto atu i te hoê eˈa i raro i te uahu, e tae atu ai oia i te vahi tapaeraa hopea i te Pu i roto noa e 23 minuti i muri aˈe i te faarueraa i te tauraa manureva!
Te hoê tauraa manureva no a muri aˈe
I te avaˈe Titema 1992, ua riro na o Chek Lap Kok ei motu ofaifai e 302 ta. I te avaˈe Tiunu 1995, ua riro oia ei motu parahurahu 1 248 ta no te tauraa manureva apî, e ei tuhaa fenua aano atu â tau 1 % no Hong Kong. Area i te omuaraa ra, ua haaparahurahuhia te motu e 44 000 tǎne topita puai, e na te hoê pahi rahi heru e manii mai i te one no raro mai i te moana i nia i te motu. I roto i te tau paturaa, ua hinaarohia e piti tiahapa ta i te mahana. I te faito au noa, hoê ahuru tǎne tauihaa faaî repo i teretere noa na i te mau tetoni atoa i te roaraa e 31 avaˈe taatoa. I to te feia haamanina fenua haamataraa i te hoˈi, ua haere vetahi atu i te vahi paturaa no te hamani i te tauraa manureva iho.
Te horoa ra o Steve, o tei rohi rahi na i reira, i te tahi mau haamaramaramaraa: “E nehenehe te mau manureva rarahi i teie nei tau e faaino i te hoê vahi tauraa aita i hamani-maitai-hia. No reira ïa i faaohipahia ˈi te mau matini haamanina teiaha no te haaparahurahu i te one hou a tâhia ˈi. Ua manaˈohia e i to teie mau matini faaotiraa i te haamanina i te vahi tauraa matamua e te mau vahi papu no te vaiiho i te mau manureva, ua tapoˈi ratou 192 000 kilometera i te atea, oia hoi e pae taime te atearaa ati aˈe te ao nei.
“E faaauraa ta ta matou taiete no te vahi faarevaraa e tapaeraa no te mau horopatete; ua hamani e ua faatia matou i te mau ahô auri tapoˈi fare. E naeahia 150 tǎne te teiaha o teie mau ahô taitahi. Ua faaohipa matou i te hoê matini hivi rahi no te amo i te reira i nia i te mau tavere e rave rahi huira, o te afai hoi ma te hoê tere e 2 kilometera i te hora, i te vahi faarevaraa e tapaeraa.”
E ere teie vahi i te hoê paturaa tima. Ua tutavahia râ i te hamani i te hoê huru tupuraa maramarama e te puvaivai o te faahaumǎrû hoi i te feia rave ohipa o te tauraa manureva e i te mau horopatete atoa. Hau atu, ua hamanihia te tauraa manureva no te faahaere oioi i te mau horopatete i roto maa taime poto noa. E nehenehe te mau horopatete e parahi i roto i te manureva e 30 minuti i muri aˈe i te tapaeraa i te piha ohipa tapaopaoraa titeti. No te faaohie i te tereraa, te vai ra te hoê pereoo aita e taata faahoro o te afai i te mau horopatete mai te hopea o te vahi faarevaraa e tapaeraa i te tahi atu. Hau atu, maoti te mau eˈa faaterehia e 2,8 kilometera i te atea, ua faaohie roa ˈtu â ïa i te mau melo paruparu.
Te na ô faahou ra o Steve e: “Auê ïa taa-ê-raa ia Kai Tak, hau atu i te 27 mirioni horopatete tei na reira ˈtu i te matahiti 1995! Area te tauraa manureva apî ra, e nehenehe ïa e farii e 35 mirioni horopatete e e toru mirioni tǎne tauihaa i te matahiti. I te pae hopea, e nehenehe e haapaohia e 87 mirioni horopatete e e iva mirioni tǎne tauihaa!”
Te tuu rahi nei o Hong Kong i te moni i roto i teie opuaraa—tau 20 miria dala Marite, aore ra tau 3 300 dala no na taata e 6,3 mirioni tataitahi no Hong Kong. Te tiaturihia ra e e tauturu te tauraa manureva i Chek Lap Kok ia Hong Kong ia tapea i to ˈna ruperuperaa i teie nei. A tiai noa ˈtu ai râ, e nehenehe e haapapuhia e: E riro noa te tauraa i Hong Kong ei tupuraa e ore e moehia.
[Hohoˈa fenua i te api 12]
(Hiˈo i te papai)
Purumu auri o te tauraa manureva Purumu tere vitiviti
Tauraa manureva i Chek Lap Kok
Motu Lantau
Purumu tere vitiviti no Lantau Apatoerau
Tuatiraa Lantau
Eˈaturu Kap Shui Mun
Eˈaturu Tsing Ma
Purumu tere vitiviti no Kowloon Tooa o te râ
Kowloon
Tauraa manureva i Kai Tak
Motu Hong Kong
[Hohoˈa i te api 13]
Hamaniraa o te Eˈaturu Tsing Ma
[Faaiteraa i te tumu]
New Airport Projects Co-ordination Office
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 11]
New Airport Projects Co-ordination Office