VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/9 api 8-10
  • Ia hoˈi faahou mai te tiaturiraa e te aroha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia hoˈi faahou mai te tiaturiraa e te aroha
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E nehenehe te mau hoa e te tahi atu feia paari e tauturu
  • Faaorahia i te hinaaro e haapohe ia ˈna iho
  • Aita faahou e mau haapoheraa i te mau taurearea
  • Te haapoheraa ia ˈna iho—Te hoê ati rahi no te feia apî
    A ara mai na! 1998
  • Te mau taurearea i teie mahana—Eaha to ratou huru?
    A ara mai na! 1990
  • O te haapoheraa ia ˈna iho anei te ravea?
    A ara mai na! 1994
  • Ia erehia te tiaturiraa e te aroha
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/9 api 8-10

Ia hoˈi faahou mai te tiaturiraa e te aroha

UA ITE te mau metua, te mau orometua haapii e te tahi atu mau taata e ohipa ra e te mau taurearea e eita roa ratou, te mau taurearea e te tahi noa ˈˈe taata e nehenehe e taui i te ao nei. Te vai ra te mau puai e ohipa ra mai te vavea o te ore roa e nehenehe e tapeahia. Te vai nei râ te mau mea o ta tatou pauroa e nehenehe e rave, ia oaoa aˈe te mau taurearea, ia vai oraora maitai ratou e ia aifaito noa.

I te mea e, e mea maitai aˈe te arairaa i te rapaauraa, e tia i te mau metua ia feruri maite e nafea to ratou huru oraraa e mau mea matamua ia ohipa mai i nia i te huru e te haerea o ta ratou mau tamarii. Na roto i te horoaraa i te here e te aupururaa i te fare e noaa ˈi te vai-maitai-raa o te nehenehe e arai maitai aˈe i te haerea haamou ia ˈna iho. Teie te hinaaro rahi roa ˈˈe o te mau taurearea, ia tâuˈahia mai ratou. Ia ore anaˈe te mau metua e horoa i te tariˈa faaroo, peneiaˈe o te mau taata manaˈo ino o te na reira.

Eaha ïa te auraa o te reira no te mau metua i teie mahana? A horoa i te taime no ta outou mau tamarii ia hinaaro anaˈe ratou i te reira—i to ratou vai-apî-raa ra. No e rave rahi utuafare e ere i te mea ohie. Te haa ra ratou ia ravai te oraraa, e aita anaˈe e ravea maoti ïa te raveraa na metua toopiti i te ohipa. Pinepine te feia i hinaaro e i rave i te mau faatusiaraa ia taimehia ratou no ta ratou mau tamarii, i te ooti mai i te haamaitairaa, i te iteraa ˈtu i ta ratou mau tamaroa e mau tamahine i te manuïaraa i roto i te oraraa. Teie râ, mai tei tapaohia na mua ˈtu, i te tahi mau taime, noa ˈtu te mau tutavaraa maitai roa ˈˈe a te mau metua, e nehenehe te mau fifi ino mau e tupu mai i nia i ta ratou mau tamarii.

E nehenehe te mau hoa e te tahi atu feia paari e tauturu

E titau te mau tamaˈi, te maferaraa e te rave-ino-raa i te mau taurearea i te mau tutavaraa rahi a te feia paari e haapeapea mau ra no ratou no te taotia i te mau pepe ino. Eita paha te mau taurearea i pepe na roto i teie mau tupuraa tano ore e faaite i te hoê huru maitai noa ˈtu te mau tutavaraa no te tauturu ia ratou. Teie paha ïa te auraa, te horoa-rahi-raa i te taime e te itoito. E ere roa i te mea maitai e te aroha hoi te faahaehaaraa aore ra te faarueraa ia ratou. E nehenehe anei tatou e faaaano atu â i to tatou iho mau manaˈo putapû e e tutava no te faaite i te hamani maitai e te aroha no te tauturu atu i tei nehenehe e roohia i te ati?

E ere te mau metua anaˈe te ara maitai no te tapao i te huru o te feia apî o te faaite mai paha i te mau manaˈo putapû paruparu e te aifaito ore, o te mau hoa atoa râ e tae noa ˈtu i to ratou iho taeae e tuahine. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “E titauhia te tauturu a te feia ite,” api 8.) Ahiri e e itehia te mau tapao, a haavitiviti i te horoa i te tariˈa faaroo. Ia nehenehe anaˈe, a tamata i te haaparaparau i te feia apî e hepohepo ra na roto i te mau uiraa î i te maitai no te haapapu atu ia ratou i to oe auhoaraa mau. E nehenehe te mau hoa e te mau fetii e tiaturihia ra e turu atu i te mau metua no te faarururaa i te mau tupuraa fifi, e tia mau râ ia ratou ia haapao maitai eiaha ia na nia iho i te tiaraa o te mau metua. Pinepine roa te hinaaro o te feia apî i te haapohe ia ratou iho i te riro ei taparuraa onoono ia haapaohia mai ratou—ia haapao mai to ratou mau metua ia ratou.

Te ô maitai roa ˈˈe o te nehenehe e horoahia no te mau taurearea, o te hoê ïa tiaturiraa papu no te hoê oraraa oaoa a muri aˈe, te hoê hinaaro uˈana i te ora. Ua ite e rave rahi taurearea e e parau mau te mau parau tǎpǔ a te Bibilia e te fatata maira te hoê faanahoraa maitai aˈe o te ao nei.

Faaorahia i te hinaaro e haapohe ia ˈna iho

No Tapone mai, teie ta te hoê potii o tei manaˈo pinepine e haapohe ia ˈna iho i parau: “Ehia rahiraa taime to ˈu manaˈonaˈoraa e haapohe ia ˈu iho. I to ˈu nainairaa, ua rave-ino-hia vau i te pae taatiraa e te hoê taata o ta ˈu i tiaturi. . . . I te tau i mairi, ua papai au e rave rahi roa mau parau e na ô ra e ‘E hinaaro vau e pohe’ aita vau i ite ehia rahiraa taime. Ua riro vau ei Ite no Iehova, e i teie nei, te tavini nei au ei taata poro ma te taime taatoa, i tera e tera râ taime e hoˈi faahou mai teie hinaaro. . . . Ua faatia râ o Iehova e ia vai ora noa vau, e e au ra te parau mǎrǔ maira oia ia ˈu e, ‘A tamau i te ora.’”

Ua faataa te hoê potii no Rusia e 15 matahiti to ˈna e: “E vau matahiti to ˈu, a haamata ˈi au i te manaˈo e aita roa e taata e hinaaro ra ia ˈu. Aita to ˈu mau metua e taimehia no te paraparau mai ia ˈu, e ua tamata vau i te faaafaro i to ˈu mau fifi o vau anaˈe. Ua faataa ê vau ia ˈu iho. E tatamaˈi noa vau e to ˈu mau fetii. E ô maira te manaˈo e haapohe ia ˈu iho. Auê au i te oaoa e i to ˈu farereiraa i te mau Ite no Iehova!”

E ua tae mai, na Auteralia mai, teie mau manaˈo faaitoito a Cathy, i teie nei e 30 matahiti e tiahapa to ˈna, e faaite ra e e nehenehe mau te taiâraa e taui na roto i te tiaturiraa: “Ua moemoeâ noa na vau i te mau ravea rau haapoheraa ia ˈu iho e i te pae hopea ua tamata vau e haapohe ia ˈu iho. Ua hinaaro vau e mahiti i teie ao î i te mauiui, te riri e te faufaa ore. No to ˈu hepohepo rahi e mea fifi no ˈu ia matara mai i te ‘puaverevere’ o ta ˈu i manaˈo e ua mau roa vau i roto. No reira, e au ra e te haapoheraa ia ˈu iho o te ravea ïa i taua taime ra.

“I to ˈu faaroo-matamua-raa e e nehenehe te fenua e riro ei paradaiso, e ei oraraa hau e te oaoa to te taatoaraa, ua hinaaro mau vau i te reira. E au râ e moemoeâ noa o te ore roa e tupu. Ua haamata riirii noa râ vau i te taa i te huru hiˈoraa o Iehova no nia i te ora, e mea faufaa rahi tatou taitahi i mua i to ˈna aro. Ua haamata vau i te tiaturi e te vai ra te tiaturiraa no a muri aˈe. Ite ihora vau i te hoê ravea ia matara mai i teie ‘puaverevere.’ Ia matara mai râ, e mea fifi mau. I te tahi mau taime e hepohepo â vau, e e nane roa to ˈu manaˈo. Te faariroraa râ i te Atua ra o Iehova ei tapao matamua no ˈu na te reira i haafatata ia ˈu i te Atua e ia vai hau noa vau. Te haamauruuru nei au ia Iehova no te mau mea atoa o ta ˈna i rave no ˈu.”

Aita faahou e mau haapoheraa i te mau taurearea

Na roto i te haapiiraa i te Bibilia, e nehenehe te hoê taurearea e taa e te vai ra te tahi mea maitai aˈe no te tiatonu atu—o ta te aposetolo kerisetiano o Paulo e pii ra “te ora mau.” Ua aˈo oia i te taurearea ra o Timoteo e: “A faaue atu i te feia ona . . . ia haamau i to ratou tiaturiraa, eiaha i nia i te mau taoˈa papu ore, i nia râ i te Atua, o tei horoa hua mai i te mau mea atoa na tatou no te faaoaoa ia tatou; ia hamani maitai, ia taoˈahia i te mau ohipa maitatai, . . . ma te faaherehere maite i te hoê niu maitai no ratou iho a muri aˈe, ia nehenehe ratou e tapea papu i te ora mau.”—Timoteo 1, 6:17-19, MN.

Teie mau ïa te auraa o te aˈoraa a Paulo, e e tia ia tatou ia amui atu e te tahi atu mau taata, ma te tauturu atu ia noaa ia ratou te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. “Te ora mau” o te ora ïa o ta Iehova i tǎpǔ i roto i ta ˈna ao apî o te “raˈi apî e te fenua apî.”—Petero 2, 3:13.

Ua haamata e rave rahi feia apî i opua na e haapohe ia ratou iho i te ite e te rave-hua-raa i te raau taero e te hoê oraraa taiata e eˈa roroa e te piˈo noa te reira o te aratai i te pohe, e e haapoto-noa-raa ïa no te haapoheraa ia ˈna iho. Ua taa ia ratou e ua fatata teie ao, e ta ˈna mau tamaˈi, mau riri, mau haerea tano ore, e mau eˈa aroha ore i te moe ê. Ua haapii ratou e eita teie faanahoraa a te ao nei e faaorahia. Te tiaturi papu ra ratou e o te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa, no te mea e omua oia i te hoê ao apî i reira e ere anaˈe te mau taurearea, o te huitaata faaroo atoa râ, te ore roa e pohe faahou—eita, e eita atoa ratou e hinaaro i te haapohe ia ratou iho.—Apokalupo 21:1-4.

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

E titauhia te tauturu a te feia ite

Te parau ra The American Medical Association Encyclopedia of Medicine e “ua hau atu i te 90 % o te haapoheraa ia ˈna iho i te tupu ei faahopearaa o te maˈi o te feruriraa.” Te anai ra oia i te mau maˈi mai te hepohepo rahi ino mau (fatata 15 %), te maˈi schizophrénie (fatata 10 %), te hiaai maha ore i te ava (fatata 7 %), te huru faahuehue i te totaiete (fatata 5 %) e vetahi huru o te inoraa te faanahoraa uaua uira (iti aˈe i te 5 %). Te aˈo ra oia e: “E tia ia haapao-taa-ê-hia pauroa te mau tamataraa e haapohe ia ˈna iho. Piti ahuru e tae atu i te 30 % o te taata o tei tamata i te haapohe ia ratou iho, ua tamata faahou â i roto noa hoê matahiti.” Te papai ra te Taote ra o Jan Fawcett e: “Ua tupu hau atu i te 50 % o te mau haapoheraa ia ˈna iho [i te mau Hau Amui] i rotopu i te mau taata o te ore i farerei i te hoê taote rapaau i te feruriraa.” E te parau ra te tahi atu faahitiraa e: “Te tuhaa faufaa roa ˈˈe o te rapaauraa, ia haere ïa te taata e hiˈo oioi i te hoê taote i te pae feruriraa no te tauturu ia ˈna ia arai i te ahoaho rahi e vai huna ra.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono