VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/4 api 25-27
  • O te haapoheraa ia ˈna iho anei te ravea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O te haapoheraa ia ˈna iho anei te ravea?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha vetahi e manaˈo ai i te reira
  • Te ati o te utuafare
  • Te tahi atu mau tumu o te ati
  • Te imiraa i te tauturu
  • Te faarururaa
  • Te haapoheraa ia ˈna iho—Te hoê ati rahi no te feia apî
    A ara mai na! 1998
  • Hinaaro vau e pohe. E nehenehe anei te Bibilia e tauturu mai ia aro i tera mau manaˈo?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Ia erehia te tiaturiraa e te aroha
    A ara mai na! 1998
  • Ia hoˈi faahou mai te tiaturiraa e te aroha
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/4 api 25-27

Te uiui nei te mau taurearea . . .

O te haapoheraa ia ˈna iho anei te ravea?

“Te paruparu nei au i te tia mai i te mau poipoi atoa. Aita vau e taa ra e te haere nei au ihea. Te riri ra vau. Te mauiui nei to ˈu mafatu. . . . No reira, te manaˈo ra vau e vaiiho ia outou. . . . Aita vau e hinaaro ra e pohe, te manaˈo nei râ vau e e tia ia ˈu. . . . Te hiˈo nei au i mua, te ite noa ra vau i te poiri e te peapea.” —Te hoê parau haapoheraa no ǒ mai ia Peter e 21 matahiti.a

TE FAˈI nei te feia aravihi e piti mirioni taurearea tei tamata atoa i te haapohe ia ratou i te mau Hau amui no Marite. Ma te peapea, e fatata e 5 000 e manuïa ra i te matahiti tataitahi. Tera râ, e ere te haapoheraa te mau taurearea ia ratou iho i te hoê ohipa otahi i te mau Hau amui no Marite. I te fenua Inidia, te tahi 30 000 taurearea tei haapohe ia ratou i te roaraa o te matahiti 1990. I roto i te mau fenua mai te fenua Farani, Filelane, Helevetia, te mau Holane, Iseraela, Kanada, Niu Zelani, Paniora, e Thaïlande, ua maraa te mau faito o te haapoheraa o te mau taurearea ia ratou iho ma te riaria.

Eaha te tupu mai te peu e te teimaha nei te hoê taata i te peapea—aore ra te mauiui rahi nei i te pae o te mau manaˈo hohonu e aita e ravea no te ora ˈtu? E riro te haapoheraa ia ˈna iho ei mea au roa, i roto râ i te tupuraa mau, o te hoê noa ïa haamâuˈaraa riaria. I roto i ta ˈna mau faahopearaa, te ohipa ta ˈna e vaiiho mai o te ati e te mauiui ïa no te mau hoa e te utuafare. Noa ˈtu te poiri o te tau a muri aˈe, e te rahi o te peapea, e ere te haapoheraa te hoê taata ia ˈna iho i te ravea.

No te aha vetahi e manaˈo ai i te reira

Ua ite te taata parau-tia ra o Ioba i te auraa o te hepohepo. I to ˈna ereraa i to ˈna utuafare, ta ˈna mau taoˈa, e to ˈna oraora-maitai-raa, ua parau oia e: “I hinaaro ai tau [nephe] ia uumihia mai, e ia pohe roa, eiaha teie nei ora.” (Ioba 7:15) I teie nei mahana, te manaˈo atoa ra te mau taurearea mai te reira. Te faataa nei te hoê taata papai i te reira e: “E aratai te hepohepo rahi . . . i te mauiui (mau manaˈo hohonu mauiui e te mǎtaˈu) [o te] aratai i te aroraa (mau tamataraa ia ape i te mauiui).” No reira, ua riro te haapoheraa ia ˈna iho ei tamataraa hape no te ape ma te papu i te mauiui rahi.

Eaha te faatupu i taua huru mauiui ra? E nehenehe te reira e fa mai na roto i te hoê tupuraa, mai te hoê parau riri i te mau metua, i te hoê hoa tamaroa, aore ra i te hoa tamahine. I muri aˈe i te faataaraa e to ˈna hoa tamahine, ua topa o Brad e 16 matahiti i roto i te hepohepo. Tera râ, aita o ˈna i paraparau aˈenei no nia i to ˈna mau manaˈo hohonu. Ua haapohe oia ia ˈna iho ma te tarî ia ˈna.

Ua topa o Sunita e ahuru ma iva matahiti i roto i te hepohepo rahi i to to ˈna mau metua iteraa e te rave nei oia i te peu tia ore i te pae taatiraa e to ˈna hoa tamaroa. “Ua ite au e aita vau e hinaaro ra e tamau noa i te ora mai te reira,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “E ua haere noa mai au i te fare i te hoê po, e ua haamata vau i te horomii i te raau aspirine. I te poipoi, ua pihae au i te toto. E ere to ˈu ora iho o ta ˈu e hinaaro ra e faahope, o to ˈu râ huru oraraa.”

O te fare haapiiraa atoa te tumu o te faateimaharaa rahi. I te turairaahia ia riro mai oia ei taote na to ˈna mau metua (e mau taote atoa raua), ua tupu i nia i te taurearea ra o Ashish i te oreraa e varea i te taoto e ua haamata oia i te faaatea mai ia ˈna ia vetahi ê. No te ore oia e nehenehe e pahono i te mau hinaaro o to ˈna mau metua, ua rave o Ashish i te mau huero raau faataoto e rave rahi. Te faahaamanaˈo ra te reira i te Maseli 15:13 i roto i te Bibilia e: “Ia oto râ te aau ra e inoino ai te varua.”

Te ati o te utuafare

O te aueueraa o te utuafare—mai te hoê faataaraa aore ra te faataa-ê-raa o te mau metua, te pohe o te hoê fetii, aore ra te tauiraa i te vahi faaearaa—te tahi atu tumu i roto i te haapoheraa o te tahi mau taurearea ia ratou iho. Ei hiˈoraa, ua pohe e piti hoa piri to Brad, tei faahitihia i nia mai, e hoê melo fetii i roto i te hoê ati purumu. I reira, ua haamata i to ˈna utuafare i te farerei i te mau fifi i te pae moni. Ua peapea roa o Brad. Ua manaˈo paha o ˈna mai te taata papai salamo ra o tei pii e: “Ua î hoi tau varua i te ahoaho . . . Ua haapuni-roa-hia vau e te reira.”—Salamo 88:3, 17.

E rave rahi mau taurearea o te faaruru nei i te hepohepo rahi taa ê atu: te hamani-ino-raa i te pae tino, i te pae o te manaˈo hohonu, i te pae o te taatiraa o te tino. Tei te hau o Kerala, i Inidia, te mau faito rahi roa ˈˈe o te haapoheraa te mau taurearea ia ratou iho i taua fenua ra. Ua tamata e rave rahi taurearea tamahine i te haapohe ia ratou no te hamani-ino-raa a to ratou mau metua tane. Ua naeahia te hamani-ino-raa na roto i te mau huru atoa i te tamarii i te mau faito riaria na te ao nei, e no teie mau tamarii hamani-ino-hia hapa ore, e nehenehe te ati e rahi mai.

Te tahi atu mau tumu o te ati

Tera râ, e ere na te mau tumu no rapae e faatupu i te taatoaraa o te mau manaˈo hohonu e haapohe ia ˈna iho. Te parau nei te hoê tabula maimiraa o te mau taurearea faaipoipo-ore-hia e: “E mea rahi aˈe te atâtaraa [o te haapoheraa ia ˈna iho] o te mau tamaroa e te mau tamahine tei rave i te taatiraa i te pae tino e te inu-hua-raa i te feia e haapae nei.” Ua hapu o Sunita no to ˈna taiataraa—e ua haamarua oia i teie tamarii. (A faaau i te Korinetia 1, 6:18.) Ma te haapeapeahia e te manaˈo faahapa, ua hinaaro oia e pohe. Oia atoa, ua haamata o Brad i te inu i te ava mai te 14raa o to ˈna matahiti mai â, ma te haere tamau i te mau arearearaa. E, ia faarahihia, e riro te ‘hohoni o te ava i to te ophi.’—Maseli 23:32.

E nehenehe te mau manaˈo hohonu e haapohe ia ˈna iho e fa mai na roto i to te hoê taata iho mau “manaˈo tapitapi.” (Salamo 94:19) Te parau nei te mau taote e nehenehe te manaˈo hepohepo e tupu mai i te tahi mau taime mai roto mai i te mau tumu i te pae ihiora. Ei hiˈoraa, ua itehia e te vai ra i roto i te roro o Peter, tei faahitihia i te haamataraa, te hoê aifaito-ore-raa chimique hou to ˈna haapoheraa ia ˈna. E nehenehe te mau manaˈo hepohepo tei vaiiho-noa-hia aita i tâuˈahia e rahi mai; e manaˈohia ïa e te haapoheraa ia ˈna iho ei ravea.

Te imiraa i te tauturu

Eita râ e tia ia faariro i te haapoheraa ia ˈna iho ei ravea. Mai te peu e te taa ra ia tatou i te reira aore ra aita, te vai ra ia tatou nei te mea e piihia ra e te feia aravihi o te oraora-maitai-raa i te pae o te feruriraa ra o Alan L. Berman e o David A. Jobes ‘te mau ravea i roto e i rapae ia tatou nei no te faaruru ma te manuïa i te hepohepo rahi e te aroraa.’ O te utuafare e te mau hoa ïa te hoê ravea. Te parau ra te Maseli 12:25 e: “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa.” Oia mau, e nehenehe te hoê parau maitai no ǒ mai i te hoê taata e taa i te huru taata e taui rahi i te tupuraa!

No reira, mai te peu te hepohepo nei aore ra te peapea ra te hoê taata, e ere i te mea maitai ia mauiui noa o ˈna anaˈe. (Maseli 18:1) E nehenehe te taata e mauiui ra e hohora i to ˈna mafatu i te hoê taata ta ˈna e tiaturi. E tauturu te aparauraa i te hoê taata ia faaiti i te faito o to outou mau manaˈo hohonu, e e horoa mai ia outou ra i te hoê hiˈoraa apî i nia i te mau fifi. Mai te peu e te mauiui nei te hoê taata i te poheraa o te hoê hoa aore ra te hoê taata herehia, e tia ia ˈna ia aparau i te reira i te hoê taata e tapea i te parau. Ia fariihia te mauiui o teie huru ereraa e ia taahia te peapea, e tamahanahanahia ïa te hoê taata. (Koheleta 7:1-3) E nehenehe te tǎpǔraa a te hoê taata e haere e farerei i te hoê hoa e riro ei tauturu ia tupu mai teie mau hinaaro e haapohe ia ˈna iho.

Oia mau, e mea fifi paha ia tuu i te tiaturiraa i nia i te hoê taata. Tera râ, i te mea e te fifi nei te oraraa iho, eita anei e hoonahia te atâtaraa? Peneiaˈe e ore te hinaaro e haamauiui ia ˈna iho mai te peu e e aparauhia. ‘Ia vai ïa?’ e aniani paha vetahi. Mai te peu e te mǎtaˈu nei te mau metua o te hoê taata i te Atua, no te aha e ore ai oia e ‘hohora i to ˈna aau’ ia raua ra? (Maseli 23:26) E taa aˈe ia raua i ta te tahi mau taata e manaˈo ra e e nehenehe ratou e tauturu. Mai te peu e e titauhia te tahi atu tauturu—mai te hoê hiˈopoaraa a te taote—e nehenehe raua e faanaho i te reira.

O te mau melo o te amuiraa kerisetiano te tahi tauturu atoa. E nehenehe te feia paari i te pae varua i roto i te amuiraa e turu e e tauturu i te feia e taiâ ra. (Isaia 32:1, 2; Iakobo 5:14, 15) I muri aˈe i to ˈna tamataraa i te haapohe ia ˈna, ua tauturuhia Sunita e te hoê vahine poro ma te taime taatoa (pionie) . Te parau nei o Sunita e: “Ua riro oia ei hoa no ˈu ma te taiva ore i roto i te mau huru tupuraa atoa. Ahiri aita o ˈna, e maamaa-roa-hia vau.”

Te faarururaa

Te vai atoa ra te mau tumu i roto i te taata iho o te nehenehe e faaohipahia. Ei hiˈoraa, no te tahi ohipa ino anei te mauiuiraa o te mau manaˈo faahapa? (A faaau i te Salamo 31:10.) Maoti râ i te vaiiho i teie mau huru manaˈo hohonu ia tupu mai, e tia ia ohipa no te faatitiaifaro i te mau tupuraa. (Isaia 1:18; a faaau i te Korinetia 2, 7:11.) O te faˈiraa ˈtu ïa i te mau metua te hoê taahiraa maitai. E parau mau, e huru ê rii paha raua i te taime matamua. Tera râ, e tutava raua i te horoa i te tauturu. Ua papu atoa ia tatou e ‘e faaore rahi o Iehova’ i te feia tei tatarahapa mau. (Isaia 55:7) Te tapoˈi ra te tusia o te hoo a Iesu i te hara a te feia tatarahapa.—Roma 3:23, 24.

E huti atoa mai te mau kerisetiano i te tauturu i roto i to ratou faaroo, to ratou ite i te mau Papai, e to ratou taairaa e te Atua ra o Iehova. I roto e rave rahi tupuraa, ua peapea roa te papai salamo ra o Davida i parau ai oia e: “Ua nenei-roa-hia vau i raro i te repo [e te enemi].” Aita oia i vaiiho ia ˈna i roto i te hepohepo. Ua papai o ˈna e: “Ua pii hua vau ia Iehova; ua tiaoro hua vau i ta ˈu ra aniraa ia Iehova.” “Te imi nei au i te mau ravea hanahana na oe ra; te feruri noa nei au i te mau ohipa a to rima ra.”—Salamo 142:1; 143:3-5.

Mai te peu e te puai maira te hinaaro e haamauiui ia ˈna iho, e tia i te hoê taata ia pii ia Iehova i roto i te pure. Te taa ra ia ˈna te mauiui e te hinaaro nei oia i te taata e mauiui ra ia ora! (Salamo 56:8) E nehenehe oia e horoa mai i te “mana rahi maitai ra” no te tauturu ia faaruru i te mauiui. (Korinetia 2, 4:7) E tia i te hoê taata ia feruri atoa i te mauiui ta te haapoheraa ia ˈna iho e hopoi mai i nia i te utuafare, te mau hoa, e i nia ia Iehova iho. E nehenehe te feruriraa i nia i teie mau huru ohipa e tauturu i te hoê taata ia tamau i te ora.

Noa ˈtu e au e te manaˈo ra vetahi e eita roa ˈtu te mauiui e ore, e nehenehe ratou e papu e te vai ra te feia tei farerei i te hoê â huru mauiui. Maoti te mea ta ratou i farerei, e tia ia ratou ia parau e e nehenehe e taui mau â i te mau ohipa. E nehenehe te tahi atu mau taata e horoa i te tauturu ia haapaiuma i teie huru mauiui. E tia i te feia hepohepo rahi ia imi i te tauturu hinaarohia ta ratou e tia ia fanaˈo—e ia tamau noa i te ora mai!

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 26]

E mea maitai ia aparau i te mau manaˈo hohonu mauiui i te hoê taata

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono