VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/9 api 6-8
  • Ia erehia te tiaturiraa e te aroha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia erehia te tiaturiraa e te aroha
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê huru o te faaora?
  • E nehenehe e itehia mai te taiâraa
  • Te haapoheraa ia ˈna iho—Te hoê ati rahi no te feia apî
    A ara mai na! 1998
  • O te haapoheraa ia ˈna iho anei te ravea?
    A ara mai na! 1994
  • Ia hoˈi faahou mai te tiaturiraa e te aroha
    A ara mai na! 1998
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/9 api 6-8

Ia erehia te tiaturiraa e te aroha

UA PAPAI te hoê potii no Kanada, 17 matahiti te paari, i te mau tumu e hinaaro ai oia e pohe. I rotopu i te tahi mau tumu, ua papai oia e: ‘Te moemoe e te mǎtaˈuraa no to ˈu oraraa a muri aˈe; te manaˈoraa e mea haihai mau vau i mua i to ˈu mau hoa rave ohipa; te tamaˈi atomi; te inoraa te paruru ozone o te fenua; e ere roa ˈtu vau i te mea haviti, eita mau ïa e noaa ia ˈu te hoê tane e i te pae hopea e faaea vau o vau anaˈe; aita vau e manaˈo ra e faufaaraa mau to te oraraa, no te aha ïa e tiai ai no te ite atu i te reira; e tatara to ˈu pohe i te hopoia e vai ra i nia i te mau taata atoa; eita roa vau e faaino-faahou-hia e te hoê noa ˈˈe taata.’

E riro anei te reira ei vetahi mau tumu no te haapoheraa te feia apî ia ratou iho? I Kanada, “maori te mau ati purumu, i teie nei, o te haapoheraa ïa ia ˈna iho te tumu rahi mau o te poheraa i rotopu ia ratou.”—The Globe and Mail.

Ua faaite te Orometua haapii o Riaz Hassan no te Haapiiraa tuatoru no Flinders i Auteralia Apatoa, i roto i ta ˈna ra papai “Te mau oraraa i faaorehia: Te mau umeraa no te haapoheraa te taurearea ia ˈna iho” e: “Te vai ra e rave rahi mau tumu totiale o te taaihia i teie tumu parau e te itehia ra te ohipa-mau-raa i nia i te maraaraa te haapoheraa te taurearea ia ˈna iho. Te vai ra te hoê faito rahi feia apî e erehia ra i te ohipa; te mau tauiraa i roto i te utuafare Auteralia; te maraaraa o te rave-hua-raa i te raau taero e te hamani-ino-raa; te maraaraa o te haavîraa uˈana i te ui apî; te maˈi o te feruriraa e te hoê taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu i te ‘tiamâraa vai manaˈo noa’ e te tiamâraa o te ora-mau-hia ra.” Te na ô ra â teie papai e ua faaite te mau faahopearaa no e rave rahi maimiraa i te hoê manaˈo taiâ no nia i te oraraa a muri aˈe e te horoa ra i te manaˈo e “te hiˈo ra te hoê tuhaa rahi feia apî i to ratou oraraa a muri aˈe e to te ao nei ma te mǎtaˈu e te huehue. E manaˈo ratou i te hoê ao o te haamouhia e te hoê tamaˈi atomi e o te faaanohia e te haaviiviiraa e te inoraa te natura, te hoê totaiete aroha ore i reira eita e haavîhia te mau ravea apî e te parareraa te ereraa i te ohipa.”

Ia au i te hoê uiuiraa a Gallup o te mau taurearea 16 e tae atu i te 24 matahiti, teie te tahi atu mau tumu no te haapoheraa ia ˈna iho, te aanoraa o te taa-ê-raa i rotopu i te feia ona e te feia veve, te maraaraa o te numera utuafare hoê metua, te peu rahi no te mau pupuhi, te hamani-ino-raa i te tamarii e te “ere-[taatoa]-raa te hoê tiaturiraa no a muri aˈe.”

Te faatia ra te Newsweek e i te mau Hau Amui, “e o te vairaa mai paha o te mau pupuhi te tumu hoê roa [no te haapoheraa te taurearea ia ˈna iho]. Ua itehia na roto i te hoê maimiraa i te faaauraahia te mau taurearea o te haapohe ia ratou iho, e aita i inohia te feruriraa, e te mau tamarii o tei ore i haapohe ia ratou, te hoê noa vahi taa ê: te hoê pupuhi e ofai to roto e vai ra i te fare. Atira ïa te parau no te manaˈo e, eita te mau pupuhi e haapohe i te taata.” E e mau mirioni hoi utuafare e mau pupuhi ta ratou e ofai to roto!

E nehenehe te mǎtaˈu e te hoê totaiete aupuru ore e turai oioi i te feia apî paruparu ia piri roa i te haapohe ia ratou iho. A feruri na: Ua tataipiti te faito o te mau taparahiraa uˈana i ravehia i nia i te feia e 12 e tae atu i te 19 matahiti hau atu i te mau taparahiraa taata i rotopu i te taatoaraa o te huiraatira. Ua ite te mau maimiraa e “e ohie aˈe te mau potii 14 e tae atu i te 24 matahiti i te haruhia,” ta te vea ra Maclean’s e faaite ra. “Pinepine roa te mau vahine i te hamani-ino-hia e te taparahihia e te feia iho e parau ra e te here ra ratou ia ratou.” Te faahopearaa? “Te faaiti ra [te reira e vetahi atu mau haamǎtaˈuraa] i te tiaturiraa e te vai-maitai-raa o teie mau tamahine.” I roto i te hoê maimiraa, fatata roa hoê i nia i te toru o te mau tamahine i ora mai i te maferaraa e o te uiuihia, ua manaˈo ratou e haapohe ia ratou iho.

Te horoa ra te hoê faaiteraa no Niu Zelani i te tahi atu hiˈoraa no nia i te haapoheraa te feia apî ia ratou iho, i te na ôraa e: “Te mau faufaa materia e morare e parare ra e o te faaau ra i te manuïaraa te taata na nia i te onaraa, te haviti e te puai, no reira ïa te feia apî e manaˈo ai e e mea faufaa ore ratou e tei rapae ratou i te totaiete.” Hau atu te na ô nei The Futurist e: “E hinaaro puai [te feia apî] ia haamauruuruhia ratou i reira iho, ma te hinaaro i te mau mea atoa e ma te hinaaro i te reira i reira ra. Ta ratou mau porotarama afata teata au-roa-hia o te mau hohoˈa tatuhaahia ïa. E hinaaro ratou e ia î te ao i te hoê â huru taata haviti, ma te ahuraa i te mau ahu faito apî, ia rahi roa te moni e ia tui te roo, e eiaha ia rohirohi i te rave i te ohipa.” E au ra e e faatupu te taatoaraa o te rahiraa o teie mau moemoeâ o te ore roa e tupu i te hoê ereraa i te tiaturiraa o te nehenehe e aratai i te haapohe ia ˈna iho.

Te hoê huru o te faaora?

Ua papai o Shakespeare e: “E tamahanahana te here mai te hihi mahana i muri aˈe i te ûa.” Te na ô ra te Bibilia e: “E ore roa te [here] e mou.” (Korinetia 1, 13:8) O teie huru te ravea no te fifi o te feia apî e ohie i te haapohe ia ratou iho—to ratou hinaaro rahi i te here e te tauaparauraa. Te faaite ra The American Medical Association Encyclopedia of Medicine e: “Te mea matauhia, e mea moemoe roa tei opua e haapohe ia ˈna, e i te tahi taime e navai noa te paraparauraa ˈtu i te hoê taata maitai o te taa i to ˈna huru e o te faaroo ia ˈna no te tapea ia ˈna eiaha ia rave i teie ohipa no te ereraa i te tiaturiraa.”

Pinepine e hinaaro rahi te mau taurearea i te here e ia hinaarohia ratou. Mea fifi roa ia haamâha i teie hinaaro i te mau mahana atoa i roto i teie ao aroha ore e te haamou—te hoê ao e mea iti aore ra aita roa ˈtu ta ratou e parau. E nehenehe te faarueraa te metua i te tamarii no te mea ua amahamaha te utuafare e ua faataa, e riro ei tumu o te turai i te taurearea ia haapohe ia ˈna iho. Ua rau te huru o teie faarueraa i te tamarii.

A feruri i te huru o te mau metua e mea varavara ratou i te fare e ta ratou mau tamarii. Mea ohipa roa o Mama e o Papa aore ra te rave ra raua i vetahi huru anaanataeraa aita e tamarii. Teie mau ïa te poroi i ta raua huaai, aita ratou e hinaarohia ra. Te tapao ra te papai vea e taata maimi tuiroo ra o Hugh Mackay e “te riro hau atu ra te mau metua i te haapao noa ia ratou iho. O ratou na mua ma te faaherehere i to ratou huru oraraa. . . . No te haapoto noa i te reira, aita te taata e au faahou ra i te mau tamarii. . . . Mea fifi mau ia faaruru i te oraraa e ua riro te taata i te manaˈo noa ia ratou iho.”

E i roto i vetahi mau peu a te nunaa eita paha te hoê tane o te faateiteihia e hinaaro ia itehia o ˈna i te aupururaa i te tamarii. Ua tano maitai te papai vea ra o Kate Legge i te parauraa e: “E maiti te mau tane e toroa tauturu huiraatira i te toroa faaoraraa taata paremo aore ra tupohe auahi hau atu i te mau toroa turuutaa . . . Mea au aˈe na ratou te itoito taa ê rahi e te vai mamu noa ma te aro atu i te mau puai i rapae, i te mau toroa aupururaa i te taata.” E, oia mau, te toroa rahi roa ˈˈe no te aupururaa i te taata o te toroa metua ïa. Ia ore te metua e haapao i te tamarii e tuea ïa i te faarueraa i te tamarii. Ei faahopearaa, e noaa i ta oe tamaroa aore ra tamahine te hoê hohoˈa ino no nia ia ˈna e e iti mai to ˈna aravihi i te pae totiale. Te tapao ra The Education Digest e: “Aore anaˈe e hohoˈa maitai no nia ia ratou iho, e erehia te mau tamarii i te niu no te rave i te mau faaotiraa no to ratou iho maitai.”

E nehenehe e itehia mai te taiâraa

Te tiaturi ra te feia maimi e ua riro te taiâraa ei tumu matamua no te haapoheraa ia ˈna iho. Ua tapao o Gail Mason, te hoê vahine papai no nia i te haapoheraa te feia apî ia ratou iho i Auteralia e: “E tuati te taiâraa e te mau manaˈo haapohe ia ˈna iho hau roa ˈtu â i te hepohepo. Te tahi mau taime e faataahia te taiâraa mai te hoê tapao no te hepohepo. . . . Te mea matauhia e riro te reira ei huru ereraa i te tiaturiraa e te itoito-ore-raa i mua i te oraraa a muri aˈe no te feia apî, e no to ratou oraraa iho â râ i te pae no te moni: e i roto i te hoê faito haihai te hoê manaˈo taiâ no nia i te taatoaraa o te tupuraa.”

Eita te mau hiˈoraa iino no nia i te huru tia o te mau aratai tivila e turai ra i te mau taurearea ia haamaraa i to ratou iho mau faito no nia i te mau ture e te morare. Teie atura ïa to ratou huru “No te aha vau e haapeapea ˈi?” Te faaite ra te Harper’s Magazine i te huru aravihi o te mau taurearea ia taa e haavare tera, i te na ôraa e: “Te feia apî, e to ratou aravihi i te taa e haavare tera, i te mea mau, e feia ite hoi i te taio—eiaha râ i te mau buka. Te mea o ta ratou e taio maitai mau o te mau tapao totiale no ǒ mai i te ao i reira ratou e rave ai i te hoê imiraa.” E eaha ta teie mau tapao e haapuroro ra? Te tapao ra te vahine papai ra o Stephanie Dowrick e: “Hau atu i to mutaa ihora ua parare roa te haamaramaramaraa e mea nafea ia ora. Mea ona aˈe te taata e te haapii-maitai-hia aˈe, te vai nei râ te ereraa i te tiaturiraa i te mau vahi atoa.” E mea varavara roa te mau hiˈoraa maitatai i roto i te tuhaa teitei o te totaiete politita e te haapaoraa. Te ani ra o Dowrick i te tahi mau uiraa tano maitai: “Nafea e noaa ˈi te paari, te itoito e oia atoa te oreraa te mauiui tumu ore? Nafea tatou e faatupu ai i te aroha i roto i te hoê ao miimii, iria e te nounou?”

E ite oe i te mau pahonoraa i teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei, e e maere paha oe i te reira.

[Parau iti faaôhia i te api 6]

“Te hiˈo ra te hoê tuhaa rahi feia apî i to ratou oraraa a muri aˈe e to te ao nei ma te mǎtaˈu e te huehue”

[Parau iti faaôhia i te api 7]

“Te tahi taime e navai noa te paraparauraa ˈtu i te hoê taata maitai o te taa i to ˈna huru e o te faaroo ia ˈna no te tapea ia ˈna eiaha ia rave i teie ohipa no te ereraa i te tiaturiraa”

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Vetahi mau tapao o te haapoheraa ia ˈna iho

• Fifi i te taotoraa, hiaai ore i te maa

• Faaearaa o ˈna anaˈe e te faataa-ê-raa ia ˈna, roo-ohie-hia i te ati

• Faarueraa i te fare

• Tauiraa rahi o to ˈna huru

• Rave-hua-raa i te raau taero e/aore ra i te ava

• Hautiuti noa e te iria

• Tauaparau no nia i te pohe; papairaa i te mau poroi haamouraa ia ˈna iho; hohoˈa peni e faaite ra i te haavî-uˈana-raa iho â ra ia ˈna iho

• Manaˈo faahapa ia ˈna iho

• Taiâ, mǎtaˈu, hepohepo rahi, mau area taˈiraa

• Horoaraa ˈtu i ta ˈna iho mau taoˈa

• Potoraa ia faatano i te feruri

• Ereraa i te anaanatae i te mau ohipa auhia

• Oihumu ia ˈna iho

• Haerea faufau i te pae taatiraa

• Topa-taue-raa te notaraa i te fare haapiiraa, fifihia i te oreraa e haere i te haapiiraa

• Melo no te hoê pǔpǔ faaroo aore ra pǔpǔ taurearea totoa

• Oaoa roa e i muri iho e hepohepo roa

Niuhia i nia i te papai ra Te mau taurearea i roto i te ati (Beretane) (Taatiraa a te Feia faatere Haapiiraa Marite) e i nia i te papai ra Hepohepo rahi e te taparahiraa ia ˈna iho i rotopu i te tamarii e te taurearea (Beretane) a Philip G. Patros e a Tonia K. Shamoo

[Hohoˈa i te api 7]

E nehenehe te here e te aroha mahanahana e tauturu i te hoê taurearea ia hinaaro e ora

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono