Te tupuraa riaria o te poheraa te mau taurearea
“Teie noa to ˈu manaˈo hohonu e te pohe roa ra to tatou ui.”—Johanna P., 18 matahiti, potii haere haapiiraa tuatoru, Connecticut, Hau Amui no Marite.
E HOHOˈA riaria tei itehia e te mata o te mau mutoi i roto i te hoê fare faaapu i rapae ia Hobart, te oire pu no Tasmanie, e motu no te hau no Auteralia. I roto i te fare, te vai ra e maha tamahine e 10 matahiti te paari e tae atu i te 18 matahiti. Ua pohe pauroa, na to ratou metua tane i haapohe ia ratou, e te tarava ra o ˈna na pihai iho, e te hoê puta ofai pupuhi i roto i to ˈna upoo. Ua tâpû oia i to ˈna rima atau i te toˈi. Ua huru-ê-roa-hia te huiraatira taatoa o Tasmanie i teie taparahiraa e haapoheraa ia ˈna iho. E ua vaiiho mai te reira i te hoê uiraa maere i roto i te feruriraa o te taata—No te aha? No te aha teie na tamahine hapa ore e maha i pohe ai?
Te huru ê noa ra o Beletita i muri aˈe i te mau ino i te hamani-ino-raahia na tamahine e ono i te pae taatiraa e te taparahiraahia e maha i rotopu ia ratou e te hoê tane tei mafera ia ratou e o tei matara mai na te fare auri, aita i oti ta ˈna tau fare auri. Ua uihia hoê â uiraa—No te aha? I Raparata, te tiaturi ra vetahi mau metua vahine e e 30 000 taata, e rave rahi e mau tamaiti e e mau tamahine na ratou, o tei moe ê i roto i tei piihia, i teie nei, te tamaˈi reporepo.a Ua rave-ino-hia vetahi o teie feia i atihia, ua faainuhia ratou i te raau taero, faarevahia ˈtura i te pae miti e ua hurihia ratou na nia i te hoê manureva i roto i te miti. E rave rahi tei taorahia e te ora noa ra. No te aha hoi ratou i pohe ai? Te tiai noa ra to ratou mau metua vahine i te mau pahonoraa.
I te matahiti 1955, ua faaite te Apooraa a te mau Metua vahine o te Ao nei i te faufaa ore o te tamaˈi e ua faˈi oia e ua riro teie apooraa “na mua roa ei piiraa rahi ïa, hoê piiraa faaararaa a te mau vahine atoa o te tutava ra no te paruru i ta ratou mau tamarii rarahi e te nainai, i te mau ino ta te tamaˈi e te faaineineraa i te tamaˈi i hopoi mai.” Ma te tâhitohito râ, te maraa tamau ra na te ao nei te rahiraa taurearea e pohe ra i roto i te mau aroraa faatahe rahi i te toto mai taua apooraa ra mai â—te hoê pau rahi, te hoê ui hoi o te nehenehe e fanau mai i te huaai aravihi rau.
Aamu roroa o te poheraa te mau taurearea
Ua î roa te mau api o te aamu i te toto o te feia apî. I roto atoa i to tatou 20raa o te senekele parauhia maramarama, ua riro te mau taurearea ei fa matamua no te taparahiraa rahi i roto i te mau aroraa nunaa e opu. E au ra e e tia i te mau taurearea ia pohe no te mau hape e te mau nounou toroa a to ratou mau matahiapo.
I roto i te hoê fenua no Afirika, ua faatiaturihia te hoê pǔpǔ haapaoraa faehau taurearea o tei pii ia ratou iho e, te Nuu Patoi a te Fatu e eita ratou e puta i te mau ofai pupuhi, o ta te vea ra The New Republic e faatia ra. Eita ïa tatou e maere i te upoo parau a teie tumu parau “Oraraa hoona ore o te mau taurearea”! No reira ïa te mau utuafare i erehia i te tamaiti e te tamahine—i puta hoi i te ofai pupuhi—i te ani ma te tano e: No te aha hoi ta tatou mau taurearea e pohe ai? Eaha hoi te auraa o teie mau mea atoa?
Amui atu i teie ahoaho e te mau mauiui atoa, te vai ra te pau rahi o te haapoheraa ia ˈna iho i rotopu i te mau taurearea.
[Nota i raro i te api]
a Ua tupu te tamaˈi i piihia reporepo i raro aˈe i te faatereraa haavî a te nuu (1976-1983) i reira, ua haapohehia te mau tausani taata i parihia i te orure hau. Te horoa ra te tahi atu mau numera i manaˈohia e 10 000 e tae atu i te 15 000 taata tei pohe.