Te mau taurearea i teie mahana—To ratou mau tapitapiraa
“TE faaite maira te mau maimiraa e ua riro mau â te taurearearaa ei hoê o te mau tau o te oraraa i reira te mau hepoheporaa e te mau mǎtaˈuraa e uˈana ˈi”, o ta te taote Bettie Youngs ïa i papai i roto i ta ˈna buka Nafea ia tauturu i te mau taurearea ia faaruru i te hepohepo rahi (beretane). I mutaa ihora, e navai noa i te mau taurearea ia haapao i te mau fifi i taaihia i to ratou matahiti, i teie nei râ, e tia ia ratou ia faaoromai na nia iho i te mau faateimaharaa puai mau ta te oraraa no te tau apî e faahepo ra i te feia paari.
I roto i te vea Oraora-maitai-raa o te ao nei, teie ta te taote Herbert Friedman i papai: “Aitâ i itehia aˈenei teie huru anotau tauiraa rahi ei niu no te riroraa mai te tamarii ei taata paari, te mau tauiraa mai te maraaraa rahi o te huiraatira o te ao nei o tei faatupu i te parareraa oioi e te tauiraa rahi i te pae no te mau ravea apî mai te mau ravea taairaa e te mau faurao o tei faataui taue i te huru tupuraa.”
Mai ta Kathy, te hoê potii apî, e haapapu ra “mea fifi roa ia riro ei taata paari i to tatou nei tau”. No te ape i taua mau faaheporaa no roto mai i teie “ati rahi” ra, te fariu nei vetahi mau taurearea i nia i te raau taero, te ava, e tae noa ˈtu i te haapoheraa ia ratou iho. — Timoteo 2, 3:1.
Tauiraa rahi i roto i te utuafare fetii
Te haamanaˈo ra te taote Youngs e: “I mutaa ihora, e faaherehere na to tatou mau metua i te taime no te haapao ia tatou. E rave rahi i rotopu ia tatou o tei fanaˈo i te hoê metua vahine o tei horoa i to ˈna oraraa taatoa no te haapii i ta ˈna mau tamarii.” Tera râ, i teie mahana, “no te mea e mea titauhia aore ra no te mea na ratou iho i maiti, e rave rahi mau vahine teie e faarue nei i te fare e no reira, eita ta ratou e nehenehe e horoa i to ratou taime taatoa no ta ratou mau tamarii. I te mea e te rave ra ratou i te ohipa i rapaeau, e tia ia ratou ia haapao i te hoê â taime to ratou toroa e to ratou oraraa utuafare. I te mea e mea poto roa te mau mahana, e tia ia haapae i te tahi mea; e mea pinepine, o te taime e te poihere e nehenehe e horoahia ˈtu i te tamarii, o te haapaehia. No reira, ia faaruru oia i te tau o te oraraa mea paruparu aˈe oia, e tia i te taurearea ia faaruru o ˈna anaˈe iho i te mau tauiraa i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae no te here”. — Nafea ia tauturu i te mau taurearea ia faaruru i te hepohepo rahi.
I roto i na ahuru matahiti i mua nei, eita e ore e e tamau noa te faataaraa (50% o te mau faaipoiporaa o te hope na roto i te faataaraa i te Fenua Marite), te mau tamarii fanauhia i rapaeau i te faaipoiporaa e te parareraa o te faaearaa ma te faaipoipo ore, i te faaino i te faanahoraa utuafare. I te Fenua Marite, fatata hoê utuafare i nia i te maha o tei riro ê na ei utuafare hoê anaˈe metua. Te rahi noa ˈtura te mau utuafare taa ê tei amuihia na roto i te mau faaipoiporaa apî.
E nehenehe anei te mau tamarii e ora ra i roto i teie mau huru utuafare e mauiui i te pae no te here aore ra i te pae feruriraa? Ei hiˈoraa, te parau nei vetahi mau taata aravihi e mea pinepine aˈe te mau tamarii tei paari e to ratou metua tane aore ra to ratou metua vahine anaˈe, i te roohia i te peapea, i te hepohepo aore ra i te ite i te moemoe ia faaauhia i te mau tamarii e ora ra i roto i te hoê utuafare matauhia. E noa ˈtu e ia hiˈohia aita te mau tamarii e rave rahi e mauiui rahi ra i to ratou oraraa i roto i te hoê utuafare hoê anaˈe metua aore ra tei amuihia, eita e nehenehe e taui i te mea e, ua faanaho te Atua e ia paari te hoê tamarii i rotopu i to ˈna na metua toopiti atoa ra, ia au i ta te mau Papai e faaite papu ra (Ephesia 6:1, 2). Ia ore anaˈe teie hohoˈa e haapaohia, e tupu iho â ïa te mau fifi ê atu.
Te ite-atoa-hia ra te tauiraa i roto i te mau utuafare fetii i roto i te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa. I roto i teie mau fenua, te huru utuafare i matauhia, o te utuafare aano ïa, i reira te mau taata paari atoa e tahoê ai no te haapii i te mau tamarii. Ua ofati te oraraa oire e te tuhaa o te mau ravea apî o tei parare oioi, i te mau auraa e tahoê na i te mau melo o teie mau utuafare aano, ma te faaere atoa i te mau taurearea i te turu o ta ratou e titau ra.
Ua papai te hoê potii Afirika e: “Aita vau i fanaˈo i te tauturu a te mau metua vahine fetii aore ra te tahi atu mau melo o te utuafare no te faaite mai ia ˈu e eaha te auraa o te taurearearaa. Te tiaturi nei te mau metua e e haapiihia teie parau i te fare haapiiraa area te fare haapiiraa ra, e vaiiho ïa oia e na te mau metua e haapao i teie tuhaa. (...) Ua moe roa te manaˈo no nia i te parahiraa o te mau tamarii i roto i te pǔpǔ taataa.”
Te mau tapitapiraa i te pae faanavairaa faufaa
Ua riro atoa te topa-roa-raa te faanavairaa faufaa o te ao nei ei tapitapiraa no te mau taurearea. Inaha, e maha taurearea i nia i te pae teie e ora nei i roto i te hoê fenua e haere ra i mua e aita ˈtu to ratou e tiaturiraa maori râ te veve e te ereraa i te ohipa. Te faaite ra o Luv, 17 matahiti e ora ra i Inidia e: “Mea rahi roa te mau taurearea o to matou fenua teie e erehia nei i te ohipa, e no reira, eita e maerehia ia ite i te mau taurearea ia roohia i te maˈi e te peapea rahi, te toparaa i roto i te peu ino, te faarueraa i te fare e tae noa ˈtu i te haapoheraa ia ratou iho.”
Te fifi-atoa-hia ra te mau taurearea no te pae Tooa o te râ i te pae no te moni. Ei hiˈoraa, o te parau ïa ta te hoê titorotororaa marite i faataahia i roto i te vea Children Today e haapapu ra: “Ua uiuihia ratou no nia i to ratou mau tapitapiraa, e ua faahiti pinepine roa te mau taurearea i te moni e te oraraa no a muri aˈe.” I rotopu i na ahuru tapitapiraa rahi, ua faahitihia “te aufauraa i te tau haapiiraa tuatoru”, “te haamǎtaˈuraa o te hoê ati [i te pae faanavairaa faufaa] i roto i te fenua” e “te navai ore o te moni”.
Ua tae roa vetahi feia aravihi i te manaˈo e, i te tahi aˈe pae, noa ˈtu e mea fanaˈo roa vetahi mau taurearea i te pae moni, e fifihia ratou a muri aˈe. Teie ta te vea Newsweek e faaite ra: “I roto i te mau matahiti 80, 75% o te mau taurearea haere haapiiraa [marite] e faaoti ra i ta ratou tau haapiiraa tuarua o tei rave i te ohipa i roto i te faito au noa e 18 hora i te hebedoma e ua noaa mai ta ratou hau atu i te 200 dala marite i te avae.” No reira, e nehenehe e parau e mea rahi aˈe ta ratou moni i ta ratou iho mau metua. Oia mau, “ua moe oioi noa teie moni i roto i te mau pereoo, te mau ahu, te matini upaupa e te tahi atu mau taoˈa ta te mau taurearea e titau ra no te ora i te hoê oraraa moni roa”.
Te faaite ra te papai vea ra o Bruce Baldwin e “te paari nei [teie mau taurearea] e te manaˈo ra (...) e eita te oraraa faahiahia ma te ore e rave i te ohipa e faaea, noa ˈtu e te faaite ra ratou e e nehenehe ratou e tiaturihia e te hinaaro ra ratou e manuïa aore ra aita.” Tera râ, “mea hitimahuta roa ia faarue anaˈe ratou i te fare. Inaha, e nehenehe te hoê taa-ê-raa e itehia i rotopu i te oraraa ohie roa o to ratou utuafare e, i te tahi atu pae, te mau titauraa mau o te tapihooraa e te mea e titauhia ra i te hoê taata paari, e e nehenehe atu ai ratou e roohia i te hoê hitimahutaraa rahi”.
Tauiraa o te mau faufaa e o te mau ture morare
Te tahi atu tumu no reira te mau taurearea e ore ai e taa faahou e nafea râ i teie nei mahana, o te tauiraa rahi ïa i tupu i te pae no te morare e te tahi atu mau faufaa. “I te tau o to ˈu mama ruau, e parau huna te parau no te taatiraa pae tino, o ta Ramani ïa e parau ra, te hoê potii apî no Sri Lanka. Eita roa ˈtu te parau no te taatiraa e faahitihia, i rotopu anei i te feia faaipoipo, te utuafare fetii, aore ra e te taote; area te mau taatiraa i rapaeau i te faaipoiporaa, eita roa ˈtu ïa te reira e tupu.” Tera râ, ua topa teie mau opaniraa tahito atoa ra. “Ua riro te taatiraa i rotopu i te taurearea ei peu matauhia”, o ta ˈna ïa e parau ra i te pae hopea.
Mai te nehenehe e manaˈohia, ua faaite te hoê titorotororaa i ravehia i nia e 510 tamarii haere haapiiraa tuarua marite e te piti o te tumu mǎtaˈuraa, “ia roohia ïa ratou i te SIDA”. Teie râ, i te mea e ua matara roa te uputa o te “morare apî” i mua ia ratou, mea iti roa te mau ui apî o tei ineine i te haapao i te mau faaueraa atoa e tapiri faahou i teie uputa, na roto i te faaearaa e te hoê anaˈe hoa aore ra na roto i te oreraa e rave i te taatiraa pae tino e tae roa ˈtu i te faaipoiporaa. Inaha, teie ta te hoê taurearea farani i parau: “E nehenehe anei ta matou, i to matou matahiti, e tǎpǔ e eita roa ˈtu matou e taiva i to matou hoa e tae roa ˈtu i te poheraa?” No reira, e tamau noâ te SIDA e te tahi atu mau maˈi e pee na roto i te mau taatiraa i te haamǎtaˈu i te oraora-maitai-raa e te oraraa o te mau taurearea e rave rahi.
Eaha te tiaturiraa no a muri aˈe?
Teie te tahi atu manaˈo e haafifi ra i te manaˈo o te mau taurearea: te manaˈoraa e e ora ˈtu ratou i nia i te hoê fenua tei ino roa, te hoê fenua te erehia nei i te tuhaa ozone, te maraa nei to ˈna mau anuera na roto i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei, te vavahihia nei to ˈna mau uru raau ruperupe maitai, aita e nehenehe faahou e huti i to ˈna mataˈi e aita atoa e nehenehe e inu faahou i to ˈna pape. Noa ˈtu e ia hiˈohia te morohi atura oia i teie nei, te haafeaa nei te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi atomi i te tahi pae no nia i te tiaturiraa no te huru o te palaneta a muri aˈe.
Ia au i te mau parau atoa i tuatapapahia aˈenei, mea papu maitai e e tia i te ui apî no teie nei mahana ia faaruru i te mau fifi rahi. Ahiri e eita ratou e tauturuhia, e aˈohia e e arataihia, mea atâata roa no to ratou oaoaraa no teie nei tau e no a muri aˈe. Hau atu, mai te peu e aita e tiaturiraa no te tau a muri aˈe, eita te hau o te feruriraa e nehenehe e taeahia. Auaa râ hoi, e nehenehe te mau taurearea e fanaˈo i te hoê tauturu ohie roa ia noaa mai.
[Nota i raro i te api]
a No roto mai teie parau e te tahi atu i faahitihia e te mau taurearea no te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa i te numera no mati 1989 o te vea ra Oraora-maitai-raa o te ao nei.
[Hohoˈa i te api 6]
E rave rahi mau taurearea teie e erehia nei i te tauturu faufaa roa a to ratou mau metua no te mea ua amahamaha to ratou utuafare na roto i te faataaraa aore ra te taaraa o to ratou mau metua.