VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/5 api 14-17
  • O Tasmania—E motu iti nainai, e aamu otahi râ

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Tasmania—E motu iti nainai, e aamu otahi râ
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • To Tasmania riroraa ei “Vahi tapearaa na te hau Emepera”
  • Ua mou roa te hoê nunaa taata taatoa
  • Te mau huru otahi ite-mata-hia no Tasmania
  • Te paeau hau aˈe o te motu
  • E fenua hamani-ino-raa na mua ˈˈe, e paradaiso pae varua i teie nei
  • Te tupuraa riaria o te poheraa te mau taurearea
    A ara mai na! 1998
  • E haamâhahia to ˈu here no te fenua e a muri noa ˈtu
    A ara mai na! 1998
A ara mai na! 1997
g97 8/5 api 14-17

O Tasmania—E motu iti nainai, e aamu otahi râ

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I AUTERALIA

“TEIE te fenua matamua tei tapaehia e matou i roto i te Miti Apatoa, e aita oia i iteahia aˈenei e te tahi nunaa Europa, no reira, ua mairi matou ia ˈna i te iˈoa ra o Anthoony van Diemenslandt, ei faahanahanaraa i to [matou] Tavana-Tenerara Rahi.” E mau parau teie i faahitihia e te taata Holane ra o Abel Tasman i te 25 no Novema 1642, te mahana i ite ai oia i te motu no Tasmania, te piti o te hau tahito roa ˈˈe no Auteralia.a Aita o Tasman Tane i farerei aˈe i te taata, ua ite râ oia i te au auahi i te atea ê e te tahi mau otiotiraa hoê metera e te afa te ateatea, i nia i te mau tumu raau. Ua papai oia e, noa ˈtu e na vai râ i otioti i teie mau tumu raau, peneiaˈe e mea ê roa ta ratou huru paiumaraa, aore ra e feia rarahi mau ratou! I te parau mau râ, no te paiumaraa teie mau otiotiraa.

I muri aˈe, aita te feia tere moana i tapae faahou i te Fenua o Van Diemen i te roaraa 130 matahiti, e tae noa ˈtu i te taime a fano ai te taata Farani ra o Marion du Fresne e te taata Beretane ra o Tobias Furneaux i reira. Ua tapae te Tapena ra o James Cook i reira i te matahiti 1777 e, mai ia Du Fresne, ua farerei oia i te nunaa otahi roa o taua motu ra, oia hoi te mau Aborigène. Ua faaomua râ to ˈna tere i te hoê ati: “I te manaˈoraa o te tahi mau nunaa, ua avari [o Cook] i te eˈa no te ihotumu teitei e te haapaoraa,” o ta John West ïa e parau ra i roto i te buka ra Te aamu o Tasmania (Beretane), “[tera râ,] no teie nei nunaa [te mau Aborigène], ua riro oia ei vea no te pohe.” Na te aha hoi i aratai i taua hopea peapea mau ra?

To Tasmania riroraa ei “Vahi tapearaa na te hau Emepera”

Ua riro te hopoi-ê-raa, ei ravea faautuaraa na to Beretane, e ua riro maira o Tasmania ei vahi tapearaa aihuaraau na Beretane. Mai te matahiti 1803 e tae atu i te matahiti 1852, tau 67 500 mau tane, mau vahine, e tae noa ˈtu i te mau tamarii—vetahi e hitu matahiti noa—tei tiavaruhia i rapae ia Beretane e tei hopoihia i Tasmania no te tahi mau hara mai te eiâraa i te mau buka pure e tae atu i te maferaraa. Ua rave râ te rahiraa o te feia faautuahia, i te ohipa na te feia puhapa aore ra no te tahi mau opuaraa a te hau. “Aita i naeahia 10 % . . . o tei haere roa ˈtu i roto i te hoê vahi tapearaa,” o ta Te buka parau paari Auteralia (Beretane) ïa e parau ra, “e te rahiraa o te feia i tapea-roa-hia, no te mau taime poto noa ïa.” O te oire no Port Arthur, i nia i te Fenua tuati no Tasman, te vahi tapearaa matamua, tera râ, ua afaihia te feia faautuahia iino roa ˈˈe i Macquarie Harbour, tei haamanaˈohia ei “vahi haamauiuiraa tuiroo.” Ua topahia te tomoraa ǒaǒa o te uahu i te iˈoa riaria ra o “Hell’s Gates,” oia hoi te mau Uputa o te Po auahi.

I roto i te buka ra Teie o Auteralia (Beretane), te faataa ra te Orometua haapii ra o Rudolph Brasch i te tahi atu huru faufaa roa o teie nunaa aihuaraau matamua—oia hoi to ˈna huru pae varua, e mea tano aˈe râ ia parau e, to ˈna ereraa i te huru pae varua. Te papai ra oia e: “Mai te haamataraa mai â, aita te haapaoraa i tâuˈahia i Auteralia [e i Tasmania atoa ïa], ua tuuhia oia i te hiti e, i te rahiraa o te taime, ua faaohipahia oia e ua faaohipa-ino-hia na te Hau no to ˈna iho faufaa. Aita i faaotihia te pure i te haamauraahia te nunaa aihuaraau, e e au ra e i muri iho roa te haamanaˈoraahia e rave i te oroa pureraa matamua i te fenua no Auteralia.” I te taime a faatia ˈi te mau Perenina i ta ratou mau fare pure i Marite Apatoerau, “i te pae apatoa ra, ua tanina [ïa] te feia noho matamua i ta ratou fare pure matamua no te ape i te peu haumani e haere i te pure,” o ta te buka ra Te aamu o Tasmania ïa e parau ra.

Ua ino roa ˈtu â teie haerea morare tia ore na roto i te rahi o te ava rhum. No te taata tivila e te faehau atoa, o te ava rhum “te eˈa papu e monihia ˈi,” o ta te taata tuatapapa aamu ra o John West ïa e parau ra.

Area te maa ra, ua erehia ïa i te tahi mau taime. I taua tau ra, ua faaohipa te feia faautuahia i faatiamâhia e te feia puhapa i te pupuhi no te auau i te mau animala ta te mau Aborigène e auau na e te teˈa. No reira ˈtura, ua tupu te feii. Ua anoi noa ïa i roto i teie tupuraa atâta, te teoteo o te mau Popaa, te rahi o te ava rhum, e te taa-ê-raa i rotopu i na nunaa o te ore roa ˈtu e afaro. Ua haamau atura te mau Popaa i te mau otia e ua faatia aˈera i te mau aua; ua auau te mau Aborigène i te animala e ua puhapa noa ratou i tera e tera vahi. Maa tumu iti haihai roa, e ua tupu te ati.

Ua mou roa te hoê nunaa taata taatoa

Ua tupu taua tumu ra i te avaˈe Me 1804. Ma te ore ratou i aahia mai, ua pupuhi te hoê pǔpǔ i arataihia e te Tapao piti ra o Moore i nia i te hoê pǔpǔ rahi Aborigène e auau ra i te animala, te tane, te vahine, e te tamarii—ma te haapohe e te haapepe e rave rahi o ratou. Ua haamata ïa “te Tamaˈi Ereere”—te teˈa e te ofai i te hoê pae, e te ofai pupuhi i te tahi pae.

E rave rahi Popaa o tei ore i afaro i te haapoheraahia te mau Aborigène. No to ˈna hepohepo rahi, ua faaite tahaa roa aˈera te tavana ra o Sir George Arthur i to ˈna hinaaro e rave i te mau tutavaraa atoa no ‘te aufau i te hoo no te mau haamauiuiraa ta te hau faatere i faahepo ma te hinaaro ore i nia i te nunaa Aborigène.’ No reira, ua haamau ihora oia i te hoê porotarama no te “haaputuputu” ia ratou e no te “haapii ia ratou i te oraraa popaa.” I roto i te hoê ohipa piihia te “Reni Ereere,” fatata e 2 000 faehau, feia puhapa, e feia faautuahia o tei haere na roto i te uruaihere no te haru i te feia Aborigène e afai atu ai ia ratou i te hoê vahi papu. Aita roa ˈtu râ ta ratou ohipa i manuïa; hoê noa vahine e te hoê tamaroa iti o ta ratou i haru mai. I muri iho, ua tamata aˈera o George A. Robinson, e tia oia i roto i te faaroo a Wesley, i te hoê huru raveraa faahau, e ua manuïa oia. Ua tiaturi te feia Aborigène ia ˈna e ua farii aˈera i ta ˈna aniraa e haere e faaea i nia i te Motu Flinders, i te pae apatoerau no Tasmania.

I roto i ta ˈna buka, E aamu no Auteralia (Beretane), te na ô ra o Marjorie Barnard no nia i te manuïaraa o Robinson e: “I te tupuraa mau, noa ˈtu e aita oia iho i ite i te reira, e nehenehe ta ˈna faahauraa e faaauhia i te ohipa a Iuda [Isakariota]. Inaha, ua hopoi-ê-hia te feia tumu i pau, i nia i te Motu Flinders i Bass Strait, e o Robinson to ratou tiai. Ua paruparu ratou e ua pohe atura.” Na teie oraraa ê e te mau maa apî i faahepohia mai ia ratou, i haapohe i te feia i ore i pohe i te pupuhihia. Te na ô ra te hoê buka e “o Fanny Cochrane Smith te vahine Aborigène tumu hopea no Tasmania, e ua pohe oia i Hobart i te matahiti 1905.” Te feaa nei te manaˈo o te feia ite no nia i te reira. Te parau nei vetahi e o Truganini, te hoê vahine i pohe i Hobart i te matahiti 1876 ra, area no vetahi ra, te faahiti nei ratou i te hoê vahine i pohe i te Motu Kanguru i te matahiti 1888. Te ora nei â te mau huaai afa o te mau Aborigène no Tasmania e mea maitai ratou i teie nei. Amuihia i roto i te tabula o te mau hamani-ino-raa i ravehia e te huitaata nei, ua piihia teie haapoheraa ma te tano e, “te ati rahi roa ˈˈe a te Hau [no Tasmania].” Hau atu, te haapapu ra te reira i teie parau mau a te Bibilia e, “ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.”—Koheleta 8:9, MN.

Te mau huru otahi ite-mata-hia no Tasmania

I teie mahana, mai te peu e eita outou e haere atu e mataitai i te mau fare vairaa tauihaa tahito, te mau fare buka, aore ra te mau vahi paparari o te fare auri, eita ïa outou e ite i te ati i roohia i nia i teie motu nehenehe mau. Fatata hoê â te atearaa o Tasmania i te pae apatoa, i te reni na ropu i te fenua, e te mau oire no Roma, Sapporo, e o Boston i te pae apatoerau i teie reni. E mai to ˈna aamu, ua rau atoa te mau huru otahi o to ˈna fenua, noa ˈtu e aita hoê vahi i nia i teie motu o tei hau atu i te 115 kilometera te atea i te pae miti.

I nia ia Tasmania taatoa, e 44 % e ururaau anaˈe ïa, e e 21 % e aua paruruhia na te hau. E mau faito rarahi mau ïa! Ia au i te buka ra Te buka iti no nia ia Tasmania (Beretane), “o te fenua faahereherehia no te ao nei i Tasmania Tooa o te râ, te hoê o te mau fenua haumǎrû e te oviri, rahi roa ˈˈe i faaino-ore-hia i te ao nei.” Te faaamu nei te mau roto, te mau anavai, e te mau toparaa pape, no roto mai to ratou pape i te ûa e te hiona—e tei î i te iˈa ra truite—i te mau ururaau niauli, heseda, e vetahi atu mau huru tumu raau parauhia Euphoria tirucalli, trac, sassafra, dirca, Phyllocladus trichomanoides e Dacrydium franklinii, e te tahi atu â. Eita e maerehia i te mea e te ume noa nei â te hohoˈa haviti mau o te mau mahora teitei no te fenua papu no te pae ropu-tooa o te râ e to ˈna mau mouˈa tei tapoˈi-pinepine-hia i te hiona, i te feia here i te natura.

Aita râ te parururaa ei “Fenua faahereherehia no te Ao nei” i noaa mai ma te haa ore. Te vai noa nei te aimârôraa e te feia paruru i te natura i te hoê pae, e te mau hoonaraa a te ohipa heru fenua, te hamaniraa i te papie, e te uira ito pape i te tahi atu pae. Ua riro te mau apoo i te oire heru auri no Queenstown, ei faahaamanaˈoraa peapea o te mau faahopearaa o te haapauraa ma te feruri ore i te mau faufaa o te fenua.

Ua roo-atoa-hia te mau animala tumu no taua fenua ra i te ati—te nemera no Tasmania iho â râ, e animala parauhia marsupial maereere e au o ˈna i te urî. No te mau toretore ereere i nia i to ˈna tua e to ˈna tohe, no reira oia i piihia ˈi e nemera. Tera râ hoi, ua matau teie animala amu iˈo mamahu e te pararai, i te amu i te moa e te mamoe. E no te mea e ua tuuhia te hoê tino moni ia taparahihia teie animala, ua mou roa oia i te matahiti 1936 ra.

Te tahi atu animala marsupial otahi roa, o te animala ïa i parau-noa-hia te diabolo no Tasmania, e vai nei â i teie mahana. E to ˈna nau taa e to ˈna mau niho puai, e nehenehe e pau roa i teie animala amu tino pohe pautuutu maitai, te naeahia e 6 tae atu i te 8 kilo, te hoê kanguru pohe taatoa, mai te upoo mai e te tino taatoa.

Ua tui atoa te roo o Tasmania no ta ˈna manu aero poto, i piihia manu mamoe. I muri aˈe i to ˈna faarueraa i te Miti no Tasmania e e ati ia ˈna fatata o Patitifa taatoa, e hoˈi mai oia i te mau matahiti atoa i te hoê â ofaaraa i roto i te one—e ohipa faahiahia tei faanahohia e to ˈna Taata opua e to ˈna Poiete.

I pihai atu i te vahi ofaaraa e haerehia e ana i te po, te faaea ra te tahi atu manu—e manu teie e “rere” nei i raro i te pape—oia hoi te pingouin haviti mau tei au i te hoê otaa huruhuru e utu manu to ˈna, hoê kilo te teiaha. Oia te huru pingouin nainai roa ˈˈe, e te maniania roa ˈˈe atoa! Ua rau te puairaa o ta ˈna taˈi e ta ˈna mau ohipa inaha, e nehenehe to ˈna reo e ta ˈna mau hautiutiraa e naeahia i te tahi taime i te hoê faito puai mau. I te tau taatiraa, e nehenehe e piti pingouin e himene amui no te faaite i to raua atiraa i te tahi e te tahi. Te vahi peapea râ, e rave rahi o te haapohehia nei e te mau upeˈa a te feia taiˈa, te mau taheraa mori arahu, te mau taoˈa uraina ta ratou e hape e e maa, aore ra na te mau urî e te mau mimi oviri.

Te paeau hau aˈe o te motu

Ia hiˈo atu outou i te pae apatoerau aore ra i te pae hitia o te râ na te hiti mai o te fenua papu teitei i ropu i te motu, e ite ïa outou i te paeau haumǎrû aˈe o Tasmania, e te mau faaapu peni totora, te mau tahora pape tipuupuu haere e te mau ooa iti, te mau purumu i tanuhia i te tumu raau, e te mau aua matie tei î i te mamoe e te puaatoro. I pihai iho i te oire no Lilydale i te pae apatoerau, i te area o te avaˈe Tenuare, e anoi mai te mau faaapu tiare lavande i to ratou ǔ vareau i roto i teie hohoˈa peni rau no te mataeinaa, e to ˈna atoa noˈanoˈa au mau.

Na te Anavai Derwent, aita i atea roa i te mau faaapu apara no reira hoi o Tasmania i piihia ˈi Te Motu Apara, te tia ra te oire pu no Hobart, tau 182 000 taata e faaea ra i reira. I muri mai, te tia ra te Mouˈa rahi Wellington, 1 270 metera te teitei. Ia maitai te mahana, e nehenehe e ite atea i te oire no Hobart i raro mai mai nia mai i teie mouˈa tapoˈi-pinepine-hia i te hiona. Ua taui rahi o Hobart mai te matahiti 1803 mai â, i to te Tapao piti ra o John Bowen e ta ˈna pǔpǔ e 49 taata, e 35 feia faautuahia atoa to roto, tapaeraa mai i te Ooa Risdon. Oia mau, aita faahou te mau ie e te mau pahi raau, tera râ, hoê taime i te matahiti, na te tataˈuraa pahi rahi i rotopu ia Sydney e Hobart, e faahaamanaˈo mai i taua anotau ra, ia tere puai te mau pahi taie peni rau e te haviti mau, na mua i te mau nahoa taata e huro noa ra, i roto roa ia Hobart.

E fenua hamani-ino-raa na mua ˈˈe, e paradaiso pae varua i teie nei

Te haamanaˈo ra o Geoffrey Butterworth, hoê o na tia e 2 447 i tae i te Tairururaa Mataeinaa a te mau Ite no Iehova “Te mǎtaˈu paieti” i tupu i te matahiti 1994 ra i Launceston, e: “Te haamanaˈo ra vau i te tau aita i hau atu i te 40 Ite i Tasmania taatoa.” I teie nei, tau 26 amuiraa ïa e vai nei e e 23 Piha no te Basileia.

“E ere râ i te mea ohie,” o ta Geoff ïa e parau atoa ra. “Ei hiˈoraa, i te matahiti 1938, ua haere matou o Tom Kitto e o Rod McVilly e faaite haere i te oreroraa parau huiraatira Bibilia ra ‘A faaruru i te tupuraa mau,’ ma te amo i te tahi mau iri faaiteiteraa. E faaite-tahaa-raa ïa i te amuiraa hape e haapurorohia mai na Lonedona mai na roto i te afata radio. I to ˈu haereraa ˈtu i to ˈu nau hoa ra, te hamani-ino-hia ra raua na te tahi mau taurearea. E te mataitai noa ra te mau mutoi! Ua horo atura vau no te tauturu ia raua, ua taparahihia râ vau. Ua haru mai râ te hoê taata i to ˈu ahu omono, e ua huti aˈera oia ia ˈu. Aita râ oia i taparahi ia ˈu, ua tuô râ oia e: ‘Eiaha e hauti ia ratou!’ E ua parau mǎrû maira oia ia ˈu e: ‘Ua ite au e mai te aha te huru ia hamani-ino-hia oe, e to ˈu hoa, e taata Irelane au.’”

Ua haamaitai o Iehova i taua mau pionie matamua ra inaha, i teie mahana, ua porohia te parau apî maitai o te Basileia o te Atua na te mau vahi atoa o teie motu e 452 000 taata. E rave rahi huaai o te feia faautuahia matamua e te mau Aborigène o te tiai ru nei i te taime e farii ai ratou i nia i te hoê fenua i tamâhia, i te mau taata atoa—te ereere e te uouo—o tei pohe ma te tia ore roa, i taua tau taehae ra i mutaa ihora inaha, te tǎpǔ nei te Bibilia e “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) No te tauiraa rahi e tupu e parauhia ˈi e “e ore hoi tei mutaaihora . . . e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.”—Isaia 65:17.

[Nota i raro i te api]

a I te 26 no Novema 1855 te faaotiraahia e rave i te iˈoa ra Tasmania. O New South Wales te hau tahito roa ˈˈe.

[Hohoˈa/Hohoˈa fenua i te api 15]

I nia: Te Mouˈa Cradle e te Roto Dove

I nia i te pae atau: Te diabolo no Tasmania

I raro i te pae atau: Te ururaau haumi i Tasmania Apatoa Tooa o te râ

Auteralia

TASMANIA

[Faaiteraa i te tumu]

Tasmanian devil and map of Tasmania: Department of Tourism, Sport and Recreation – Tasmania; Map of Australia: Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono