Te mau ohipa riaria—Eaha ïa te ravea a te Atua?
NAFEA e araihia ˈi te mau ohipa riaria? Eaha te ravea? Ia tuatapapa tatou i te aamu, ua papu ia tatou e aita te mau ravea a te taata i manuïa. I te mea mau, te vai ra te hoê tuhaa rahi faahaparaa, aore ra haavare mau, i te huru hiˈopoaraa a te mau faatere no nia i teie tumu parau.
A hiˈopoa na, ei hiˈoraa, i te matahiti 1995. Ua tapao te reira i te 50raa o te matahiti haamanaˈoraa i te hopea o te Taparahiraa ati Iuda a te mau Nazi, o te Piti o te Tamaˈi Rahi, e o te paainaraa te topita atomi. I taua matahiti ra, ua ravehia teie mau oroa haamanaˈoraa i roto e rave rahi vahi o te ao, e ua tae mai te mau faatere na te ao nei. No te aha? No te horoaraa ˈtu i te hoê huru au-ore-raa i teie mau ohipa riaria, ia ore roa te reira e faatupu-faahou-hia. Ua tapao râ vetahi feia hiˈopoa i te hoê rahiraa faahaparaa au ore i roto i teie mau oroa.
Huru haavare
I roto i teie mau oroa haapuroro-rahi-hia, ua hinaaro te taatoaraa o te mau tia faaroo e ta te hau ia faarirohia ratou ei mau tumu haamaitairaa aore ra eiaha hoi ratou ia faarirohia ei feia rave hara. Tera râ, ua hamani hoi te mau nunaa e faahapa ra i teie mau ohipa riaria i te mau haapueraa mauhaa tamaˈi, ma te horoa rahi i te moni no taua opuaraa ra. I te hoê â taime, aita ratou i faaafaro i te mau fifi faufaa mai te veve, te toparaa te morare, e te viiviiraa te natura, ma te parau pinepine e, aita e ravai te moni.
Te tutava ra te haapaoraa a te ao nei no te papai i te aamu o te huna i to ˈna vai-mamû-noa-raa i mua i te mau ohipa riaria a te mau faatereraa haavî e eiaha te taata ia ite i to ˈna apitiraa ia ratou. Aita roa teie mau haapaoraa i rave i te hoê noa ˈˈe mea no te tapea i te feia hoê â haapaoraa eiaha ratou ia taparahi te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa, i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua haapohe te Katolika i te Katolika e ua haapohe te Porotetani i te Porotetani no te mea e nunaa ê to ratou e tei te paeau enemi. Ua faahua parau na pae e piti e e Kerisetiano ratou, ua rave râ ratou i te mea patoi roa i te haapiiraa a Iesu. (Mataio 26:52; Ioane 13:34, 35; Ioane 1, 3:10-12; 4:20, 21) Ua rave te tahi atu mau haapaoraa i te hoê â mea. I teie mahana, i te mau vahi rau o te ao, te rave noa ra te mau melo o teie mau haapaoraa i te mau ohipa riaria.
I te tau o Iesu, e feia haavare te mau aratai haapaoraa. Ua faaite o Iesu i to ratou huru, i te na ôraa e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te patu nei hoi outou i te vairaa o te mau peropheta, e te faaunauna nei i te menema o te feia parau-tia ra, e te parau na outou, Ahiri o matou atoa i te anotau o to matou hui metua ra, e ore matou e amui ia ratou i te taparahiraa i te mau peropheta ra. E tena na, o outou iho maori te ite e o te tamarii outou na te feia i taparahi i te mau peropheta.” (Mataio 23:29-31) I faahua parau na teie mau aratai haapaoraa e e feia paieti ratou, e feia haavare râ ratou o te hamani ino ia Iesu e i ta ˈna ra mau pǐpǐ.
Mau haapiiraa a te Bibilia
E nehenehe e hutihia mai te haapiiraa no ǒ mai i te aamu o te taata, o te Bibilia râ te tumu no te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe. Eita te Bibilia e horoa i te ohipa tatararaa i te aamu na nia i te huru feruriraa a te taata aore ra manaˈo pae tahi. Te faataa ra oia i te aamu e te oraraa a muri aˈe na nia i te huru feruriraa a te Atua.—Isaia 55:8, 9.
E faaite te mau Papai i te parau no te mau tupuraa maitatai e te mea iino e oia atoa no te feia maitatai e te feia iino. Pinepine te hoê haapiiraa tano, au maite i te hinaaro o te Atua, i te hutihia mai i teie mau faatiaraa. Ua faaoti te aposetolo Paulo, i muri aˈe i to ˈna faahitiraa e rave rahi tupuraa no te aamu tahito no Iseraela e: “Roohia ihora ratou e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, . . . i papaihia ˈi.” (Korinetia 1, 10:11) Ua huti atoa o Iesu iho i te hoê haapiiraa no ǒ mai i te aamu i to ˈna parauraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haamanaˈo i te vahine a Lota.”—Luka 17:32.
Ta te Atua e haamanaˈo e o ta ˈna e haamoe
E haapii tatou i roto i te Bibilia e e haamanaˈo te Atua aore ra e haamoe oia i te taata ia au i ta ratou ohiparaa. Te feia i hara e o tei tatarahapa e faaore ïa te Atua i ta ratou hara ma “te rahi ra hoi.” (Isaia 55:7) Ia tatarahapa te taata ino e “[ia] fariu mai oia i ta ˈna [hara], e ua rave i te [parau-tia] e te mea tia ra; . . . te mau hara atoa ta ˈna i rave ra, e ore ïa e manaˈo-faahou-hia ei hara na ˈna.”—Ezekiela 33:14-16; MN.
Ua papai o Paulo e “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na.” (Hebera 6:10) E haamaitai Iehova i te feia o ta ˈna e haamanaˈo ma te au. Ua pure te taata haapao maitai ra o Ioba e: “Ahiri oe e faatapuni ia ˈu i hade [te apoo amui o te huitaata] e; . . . ahiri oe e faataa i te taime, a manaˈo mai ai ia ˈu nei!”—Ioba 14:13.
Taa ê râ no te taata rave ino tatarahapa ore, e ohipa ïa te Atua ia au i ta ˈna mau parau ia Mose: “O ta ˈu ïa e parai i roto i ta ˈu nei buka.” (Exodo 32:33) Oia mau, e haamou te Atua e a muri noa ˈtu i te feia iino.
Te Haava hopea
O te Atua te Haava hopea o te aamu. (Genese 18:25; Isaia 14:24, 27; 46:9-11; 55:11) Ia au i ta ˈna haavaraa teitei, eita oia e haamoe i te mau ohipa riaria rahi i ravehia i nia i te huitaata. I te mahana o to ˈna riri tia, e haava o ˈna i te mau taata e i te mau faanahoraa atoa o te amo i ta ratou hopoia.—Apokalupo, mau pene 18, 19.
I rotopu i te reira, te vai ra te faanahoraa taatoa o te haapaoraa hape, o tei horoahia te iˈoa taipe ra o “Babulonia Rahi” i roto i te mau Papai. Ua papaihia no ˈna e: “Ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore.”—Apokalupo 18:2, 5.
Ua manaˈohia e e haapii teie mau haapaoraa i to ratou mau melo ia rave i te mea tia, aita râ ratou i manuïa. No reira ïa te na ô ra te Parau a te Atua no nia i te mau haapaoraa atoa a te ao e: “Tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te iteraahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.” (Apokalupo 18:24) No te mea aita ratou i manuïa i te haapii i to ratou mau melo ia here i to ratou taata-tupu e te feia hoê â haapaoraa e ta ratou, ua faautuahia teie mau haapaoraa i te utua toto.
Fatata roa te hoê ao apî!
Ua fatata roa te mahana i reira te ino e haamouhia ˈi. (Zephania 2:1-3; Mataio 24:3, 7-14) I muri iho i taua mahana ra, e tae te tau e ‘ore roa ˈi te oto, te mihi e te mauiui’ no te feia e parahi ra ma te oaoa i nia i te fenua. (Apokalupo 21:3-5) Eita roa e tupu faahou te mau ohipa riaria e te mau taparahiraa rahi no te mea e ravehia i te rima o te taata te faatereraa o te fenua no te horoaraa ˈtu i te reira i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te rima o te “Arii no te hau,” o Iesu Mesia.—Isaia 9:6, 7; Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10.
I reira ra, e tupu taatoa ˈi te parau tohu o te Salamo 46:9 e: “Ua faaore [te Atua] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua.” E vai te hau e a muri noa ˈtu no te mea, mai ta Isaia 2:4 i tohu, “e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” Te tohu ra te Salamo 37:11 e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” Oia mau, i reira e parauhia ˈi e “ua parahi hau noa te fenua atoa nei, e aore e parau; ua puroro noa mai to ratou reo umere ma te oaoa.”—Isaia 14:7.
Teie te auraa o teie mau mea atoa, te fatata ra te hoê ao apî parau-tia. E i roto i teie ao apî, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, e tupu mai ïa te hoê ohipa faahiahia roa—te tia-faahou-raa o tei pohe! Te haapapu ra te Parau a te Atua e: “E e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.”—Ohipa 24:15.
I to ˈna parahiraa i te fenua nei, ua faaite o Iesu i te reira i to ˈna faatiaraa mai i te taata mai te pohe mai. Ei hiˈoraa, i to ˈna faatiaraa i te hoê tamahine, te na ô ra te aamu e: “Ua tia maira taua potii ra i nia i reira ra, hahaere ihora . . . maere roa ˈtura [te feia e mataitai ra].” (Mareko 5:42) I te tia-faahou-raa e faatiahia mai te feia i haapohehia i roto i te mau ohipa riaria e oia atoa te tahi atu i pohe e mea maoro e e horahia ˈtu te ravea no te ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua. (Luka 23:43) E e tae te tau “e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.”—Isaia 65:17.
E ohipa oe ma te paari ia noaa ia oe te ite papu no nia i te Parau a te Atua, te Bibilia, e ia rave oe i to ˈna ra hinaaro. I reira ïa te Atua e haamanaˈo ai ia oe ma te au, ia faatitiaifaro roa oia i te fifi o te mau ohipa riaria e ia horoa faahou oia i te ora no te feia i pohe. Ua parau o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.
[Hohoˈa i te api 8, 9]
E faariro te Atua i teie fenua nei ei paradaiso hau
[Hohoˈa i te api 10]
E faaore roa te Atua i te mau faahopearaa o te mau ohipa riaria tahito na roto i te faatia-faahou-raa i tei pohe