Te hoê apî aita e mauiui faahou
“E ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei.” — Isaia 65:17, 18.
Ua faaurua mai te Atua i teie mau parau tohu hau atu i te 2 700 matahiti i teie nei. Te faaite ra teie mau parau e eaha te huru oraraa i nia i te fenua nei i roto i te tau i mua nei. Anafea? I muri aˈe te Atua e haamou roa ˈi i teie nei ao. E rave rahi mau parau tohu bibilia o te faaite papu nei e ua opua te Atua e faaore roa i te faanahonahoraa o teie nei tau e e haamau i te hoê ao apî aita e mauiui faahou.
Mea taa ê roa te oraraa i roto i teie ao apî e ta te huitaata nei i matau noa na i roto i te roaraa o to ˈna Aamu. Te faaite maira te Parau tohu a te Atua e e ore roa te tamaˈi, te ohipa taparahi taata, te veve e te parau-tia ore i taua taime ra. Eita te taata e mauiui faahou i te maˈi e te pohe. O te hopea atoa ïa o te mau faatereraa, te mau haapaoraa e te mau faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa o te faaamahamaha nei i te mau taata e o te ore e haamâha nei i ta ratou mau titauraa. E ere faahou ïa te mau roimata oto o te tahe i nia i te mau hohoˈa mata, tera râ, te mau roimata oaoa, no te mea e riro te ohipa ino e te mauiui ei mau ohipa tahito.
Eaha ta te mau parau tohu bibilia e faaite atea ra
A hiˈo na mea nafea teie mau huru tupuraa atoa i te faaite-atea-raahia mai na roto i te tahi mau parau tohu bibilia i muri nei:
Te hopea o te tamaˈi: “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua!” (Salamo 46:9). “E ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” — Isaia 2:4.
Te parau-tia no te mau taata atoa: “E tuu atu vau i te parau au ma te leni, e te parau-tia mau ra ma te faito.” — Isaia 28:17.
E ore roa te riaria: “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.” (Mika 4:4). “E parahi hoi ratou ma te [haapeapea ore] i to ratou ra fenua.” — Ezekiela 34:27.
Aita e poia faahou: “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.” (Salamo 72:16). “E hotu te mau raau o te ô ra i ta ratou maa, e tupu hoi to nia i te fenua ra.” — Ezekiela 34:27.
E faaorehia te ruhiruhiaraa e te maˈi: ‘Ia apî â to ˈna tino i to ˈna apîraa ra, ia hoˈi atu oia i te mau mahana o te itoito o to ˈna apîraa ra!’ (Ioba 33:25). “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” — Isaia 33:24.
E ore roa te pohe, te oto e te mauiui: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” — Apokalupo 21:4.
Ua moe ê roa te mehameha no mutaa ihora
No te au mau o te mau huru tupuraa ta te Atua e faatupu i roto i te ao apî i mua nei, eita hoê aˈe mea e haere mai e haapeapea i te oaoaraa o te feia e ora ˈtu i nia i te fenua nei, e tae noa ˈtu hoi te manaˈoraa i te mau mauiui atoa no mutaa ihora. E tumâ mǎrû noa te mau manaˈo e te mau ohipa faaitoito mau ta te mau taata e rave i te mau mahana atoa i teie mau manaˈo hepohepo mai roto mai i to ratou feruriraa. Teie te parau ta te Atua e tǎpǔ maira: “E ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.” ‘E oaoa râ ratou paatoa e a muri noa ˈtu’ maoti te ohipa ta te Atua e faatupu. “Ua parahi hau noa te fenua atoa nei, e aore e parau; ua puroro noa mai to ratou reo umere ma te oaoa.” — Isaia 65:17, 18; 14:7.
Te na ô ra te Bibilia e “ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau”. Tera râ, i roto i te ao apî, e ere faahou hoê â huru. “Ia tupu râ te mea hinaarohia ra, [i taua taime ra] e au ïa i te raau ora”. (Maseli 13:12.) Eita te taata e oto faahou no te mea ua roohia oia i te mauiui aore ra aita te mea o ta ˈna e tiaturi ra i tupu. Maoti hoi i te reira, e oaoa te taata tataitahi no te mau ohipa faahiahia atoa ta te Atua e faatupu no te maitai o te fetii taata nei.
Te hoê faatereraa taa ê roa
E monohia mai te faatereraa taata, tei faarue i te Atua e tei ore i manuïa, e te hoê faatereraa taa ê roa. E faaerehia te taata i te mana. Eita ratou e faatia-faahou-hia ia aratai ia ratou iho ma te ore e haapao i te Atua.
Te faaite ra te hoê parau tohu a te Bibilia e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [te mau faatere e vai nei i teie nei], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i te raˈi ra], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê [o te hopea ïa o te faatereraa taata nei]; e hope roa hoi taua mau basileia ra [e vai nei i teie mahana] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” — Daniela 2:44.
Ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure no teie faatereraa apî o te fenua nei i to ˈna na ôraa e: ‘Ia tae mai to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa na.’ — Mataio 6:10.
Te reira mau te faatereraa apî o te aratai i te huitaata nei: te faatereraa a te Atua i te raˈi ra na roto i te ravea o to ˈna ra Basileia i horoahia i roto i te rima o te Mesia. I nia i te fenua nei, e haapao te mau tavini taiva ore o te Atua i te mau toroa faatere i raro aˈe i te aratairaa a te Atua (Isaia 32:1). Ua faahiti te aposetolo Petero i te parau no taua mau faanahoraa apî ra, i te na ôraa e, ‘ia au i ta ˈna parau tǎpǔ, te tatari nei tatou i te raˈi apî e te fenua apî i reira e vai ai te parau-tia ra’. (Petero 2, 3:13.) Ua riro teie Basileia ei parau tumu a te Bibilia.
‘Te poieteraa i faatiamâhia’
E haavî roa teie faatereraa apî i te mau puai o te natura. Eita faahou te mau ‘ati natura’ mai te mau aueueraa fenua, te mau mataˈi rorofai, te mau pue pape aore ra te paˈura e haamauiui faahou i te taata. Inaha, ua faaite o Iesu iho i to ˈna mana i nia i te mau puai natura. I te hoê taime, ua roohia te pahi tei reira oia e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê vero e peneiaˈe paha e tomo teie pahi, ua tamǎrû roa râ oia i te mataˈi e te miti. Ma te maere rahi, ua na ô atura ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eaha te huru o teie nei taata i faaroo mai ai te mataˈi e te are ia ˈna!” — Mataio 8:23-27.
E fanaˈo te fenua nei e te mau taata i te hoê tiamâraa o ta ratou i ore i ite aˈenei. “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra. Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” — Roma 8:21, 22.
E nehenehe anei e tiaturi e ua fatata roa te faatereraa taata nei i te hope e e faatitiaifaro te faatereraa apî a te Atua i te mau ohipa o te fenua nei? Oia mau, no te mea ua tǎpǔ mai te Mana Hope o te ao atoa nei e: “O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave: (...) o ta ˈu i parau ra, o ta ˈu ïa e faatupu; ua opuahia e au ra, e na ˈu ïa e rave.” — Isaia 46:10, 11.
“E tau to te mau mea atoa”
Afea râ e mea nafea teie mau ohipa atoa e tupu ai? Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E tau to te mau mea atoa nei.” (Koheleta 3:1). Te auraa ra, te vai ra ïa te hoê taime i reira te Atua e parau e ‘ua ravai!’ e i reira oia e faaore ai i te ohipa ino e te mauiui. Ua faahiti o Daniela i “te taime i haapaohia ra e itea mai ai te hopea”. (Daniela 8:19.) Ua faahiti atoa o Iesu i te hoê ‘taime i haapaohia ra’. — Mareko 13:32, 33.
Ua faataa mau â te Atua i te taime i reira oia e ohipa mai ai e e faaore roa ˈi i teie tamataraa hape mau oia hoi te faatereraa taata nei tiamâ. “E riro te Atua i te haava mai i te feia parau-tia e te paieti ore atoa ra; no te mea e tau (...) to te mau ohipa atoa.” (Koheleta 3:17). Inaha, te haapapu ra te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e fatata roa te area taime to te Atua vaiiho-noa-raa i te mauiui ia faatere, i te hope. Ia tae i te taime i haapaohia ra, e faahuˈahuˈa roa oia i te faanahoraa o te faatereraa taata nei o tei riro ei tumu no te mau mauiui rahi e o tei ore roa ˈtu i manuïa i roto i te mau tausani matahiti. — Mataio 24:3-14; Timoteo 2, 3:1-5, 13; Apokalupo 19:11-21.
Ia faatupu te Atua i ta ˈna mau haavaraa, a hiˈo na i te ohipa e roohia i nia i te feia e auraro i ta ˈna faatereraa ia faaauhia i te feia o te patoi i te reira: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra (...). Area te feia [haehaa] ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” “Area te huaai o te paieti ore ra, e tâpû-ê-hia ïa. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” “A haapao na i te hapa ore, a hiˈo hoi i te piˈo ore; e hau hoi te hopea o te reira taata: area te feia rave hara ra, e mou ïa: e te hopea o te paieti ore ra, o te faarue ïa.” — Salamo 37:10, 11, 28, 29, 37, 38; a hiˈo atoa Maseli 2:21, 22; Mataio 5:5.
E no te mau miria taata i pohe ê na? Nafea ratou ia fanaˈo atoa i te ao apî? Maoti te tia-faahou-raa, e faaora-faahou-hia mai ratou i nia i te fenua nei e e noaa atoa ia ratou i te ravea no te ora e a muri noa ˈtu. Te horoa maira te Parau a te Atua i te haapapuraa e “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore”. (Ohipa 24:15.) Ua haapapu mai o Iesu i teie parau na roto i te faaora-faahou-raa mai i te mau taata mai ia Lazaro aore ra te tamaiti a te vahine ivi no Naina. — Ioane 11:38-44; Luka 7:11-16.
“Hoonaraa”
Eita anei tatou e ite ra i te tamǎrûraa ia haapii tatou e te opua nei te Atua e faaore i te mauiui e e haamau i te hoê ao apî i reira te parau-tia e vai ai? A feruri na e e nehenehe tatou e ora e rave rahi mirioni matahiti — oia mau e ora e a muri noa ˈtu — ma te fanaˈo i te oraora-maitai-raa e te oaoaraa tia, e te reira i roto i te hoê paradaiso i reira ua tumâ-roa-hia te ohipa ino e te mauiui e a muri noa ˈtu.
Eita anei outou e manaˈo ra e “e faahoona” mau â teie oaoaraa mure ore i te mau tausani matahiti mauiuiraa ta te Atua i farii? Eita atoa anei te reira “e faahoona” mau â i na 70 aore ra 80 matahiti — i te tahi taime, aita hoi e taeahia ra i teie faito — to te hoê taata faaoromairaa i te mauiui i roto i to ˈna oraraa?
Te hoê hiˈoraa no a muri atu
Te hiˈo nei te Poiete i te mau ohipa no a muri atu, e ua ite oia e tia ia ˈna ia faaafaro na mua e piti uiraa faufaa roa: te haapapuraa i to ˈna tiaraa e faatere ei Arii no te ao atoa nei e te faaiteraa i te parau-tia mau o ta ˈna faatereraa. E tia atoa ia ˈna ia faaite i te mau faahopearaa o te faaohipa-maitai-raa aore ra te faaohipa-hape-raa i te tiamâraa ia maiti. E oia atoa, ia horoa i te haapapuraa e mea tia ta ˈna poieteraa, i te mea e e nehenehe te mau taata e auraro maite i ta ˈna mau ture tia e tapea i to ratou haapao maitai i mua i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa a te mau faatere o te ao nei, e ua haapapu hoi ta ˈna Tamaiti o Iesu i te reira ma te faahiahia mau i to ˈna parahiraa mai i nia i te fenua nei.
Ia faaafarohia teie mau uiraa atoa, eita te Atua e farii e ia fa faahou mai e ia haafifi te ino e te mauiui i te hau o te ao taatoa nei. “E ore e tapiti mai te ati i te tupuraa.” — Nahuma 1:9.
I roto i te tau mure ore, e nehenehe oia e faahiti faahou i teie mau tausani matahiti faatereraa taata nei mai te hoê faaotiraa a te Tiribuna rahi. Ua haamauhia hoi te hoê haapapuraa o ta ˈna e nehenehe e faaohipa i te mau taime atoa mai te peu e, i te hoê vahi o te ao nei, e faahiti-faahou-hia te mau uiraa e hauti i nia i to ˈna mana arii aore ra te faaohiparaa i te tiamâraa ia maiti.
Eaha ta outou e maiti?
Tei mua tatou i te hoê maitiraa i teie mahana. E nehenehe tatou e faaohipa i to tatou tiamâraa ia maiti na roto e piti ravea: a tahi, te oreraa e haapao i te mau opuaraa a te Atua, te farii-noa-raa i te faatereraa taata nei e ta ˈna mau hape e e roohia ïa tatou i ta ˈna utua; a piti, te haapiiraa i te mau opuaraa a te Atua e te mau mea e titauhia ra ia farii mai oia ia tatou na roto i te riroraa mai ei feia auraro i ta ˈna Basileia.
I roto i te hoê pure, ua na ô atura o Iesu i te Atua e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3). Mai te peu e e hinaaro tatou e ora i roto i te ao apî, e tia ia tatou ia faaitoito no te haapii i te parau mau no nia i te Atua, ta ˈna mau opuaraa e ta ˈna mau titauraa. O ta te Bibilia ïa e haapapu ra i te na ôraa e: “Tei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.” — Paraleipomeno 2, 15:2.
Ua taiohia te mau mahana o teie ao tahito; te fa maira te hoê ao apî: “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:17). Eaha ta outou e maiti: teie nei ao tahito e mou atura aore ra te ao apî i mua nei?
Te faataa nei te Parau a te Atua i teie maitiraa na roto i te parauraa e: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana.” — Deuteronomi 30:19, 20.
Te hinaaro ra anei outou e fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te Atua e faaherehere ra na te feia e auraro i to ˈna hinaaro? E oaoa roa te feia nenei i teie nei vea aore ra te hoê Ite no Iehova i roto i te ao nei ia tauturu ia outou, ma te tamoni ore, ia faarahi i to outou ite.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Maoti te tia-faahou-raa, e noaa i te feia pohe te ravea no te ora e muri noa ˈtu i roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua ra.