E au anei ia haamanaˈo tatou i te tau tahito
“E NEHENEHE anei te mau ati Iuda e haamoe i te Taparahiraa ati Iuda?” Ua faahitihia teie uiraa e Virgil Elizondo, peretiteni o te Pu Hiroa tumu Mexiko Marite i San Antonio, Texas. E faahaamanaˈo te reira ia tatou e e nehenehe te mau ohipa riaria i itehia i roto i teie senekele e vaiiho i te hoê tapao o te haamanaˈo-noa-hia e te taatoaraa. Tei roto atoa te haamouraahia te mau Aremenia (1915-1923) e te haapohe-rahi-raahia te feia no Cambodge (1975-1979) i te mau ohipa riaria o te 20raa o te senekele. Noa ˈtu te reira, aita ïa te anairaa ohipa riaria i hope.
I te tamataraahia i te faaitoito i te feia i hamani-ino-hia ia faahau e te feia tei hamani ino, ua titau, e rave rahi taime, te mau aratai faaroo e politita ia haamoe te taata i te mau ohipa riaria o ta ratou i faaruru. Ua tupu te reira, ei hiˈoraa, i Atheno, Heleni, i te matahiti 403 hou to tatou tau. No ite noa ˈtura te oire i te hopea o te haavîraa teimaha o na Faatere e toru ahuru, te hoê faatereraa o te haamou tino roa fatata te taatoaraa o to ratou mau enemi. Ua imi te mau tavana apî e haamau faahou i te au-maite-raa tivila ma te faaueraa i te hoê faatiamâraa (no roto mai i te parau Heleni e “aramoina” aore ra “aramoe”) no te feia i turu i te faatereraa haavî tahito.
Te haamoeraa no te hoê faaueraa mana?
Mea huru ohie te tamataraa i te faaore na roto i te hoê faaueraa mana i te mau ohipa riaria i ravehia i nia i te feia hapa ore o te haamanaˈohia ra. E nehenehe te mau faatere e faaoti e na reira no te mau faufaa politita, mai tei tupu na i Heleni tahito ra e i roto e rave rau fenua no Europa i te hopea o te Piti o te Tamaˈi Rahi. I Italia, ei hiˈoraa, i te matahiti 1946 ua faˈi te hoê faaueraa mana i te hoê faatiamâraa no hau atu i te 200 000 feia tivila “hara o te apiti rahi aore ra rii noa i roto i te mau ohipa iino a te faatereraa Fasciste,” e na ô ra te vea ra La Repubblica.
Teie râ, hoê mea te mau faaotiraa a te mau faatereraa aore ra a te mau faanahoraa huiraatira. E mea ê râ te mau manaˈo putapû o te mau melo taitahi o te hoê pǔpǔ taata. Eita e nehenehe e faahepo i te taata tivila taitahi—peneiaˈe te feia i roohia i te mau aroraa uˈana, te mau taparahiraa rahi aore ra vetahi atu mau ohipa mehameha e aita hoi ratou i paruruhia—na roto noa i te hoê faaueraa mana ia haamoe i te mau mauiui tahito.
Hau atu i te hoê hanere mirioni taata i pohe i roto i te mau tamaˈi o teie noa senekele, e rave rahi i muri i te mau mauiui aita e faaauraa. Ahiri e amui tatou i te feia i pohe i roto i te mau taparahiraa rahi i te tau hau, eita ïa e nehenehe e numerahia te mau ohipa riaria. E rave rahi taata o te tutava mau ra ia papu e aita hoê noa ˈˈe i haamoehia.
Te feia e hinaaro ra e tumâ i te ohipa e haamanaˈohia ra
Pinepine te feia e faaitoito ra i te taata i roohia i te mau ohipa riaria aore ra i ta ratou mau tamarii ia haamoe e ia faaore i te hara, e parau ra e ua riro te haamanaˈoraa i te tau tahito ei tumu no te amahamaharaa, mai te peu e e mau ahuru matahiti tei mairi. Te parau ra ratou e te haamoeraa mai te haamanaˈoraa i te mau mea, eita te reira e faaore i te tau tahito noa ˈtu te rahi o te mauiui.
Tera râ, na roto i te tamataraa e ia haamoe te taata, ua tae roa vetahi i te patoi i te tupuraa mau o te mau taparahiraa iino roa i ravehia i nia i te huitaata. Ma te turuhia e te feia aamu faahua faatitiaifaro, ua faˈi vetahi, ei hiˈoraa, e aita roa ˈtu te Taparahiraa ati Iuda i tupu.a Ua faanaho atoa ratou i te mau tere i te mau aua haamouraa tahito, mai ia Auschwitz aore ra Treblinka, e ua parau ratou i te feia i tae e aita roa e mau piha haapoheraa e te mǎhu i taua mau vahi ra—e noa ˈtu ïa te rahiraa taata i ite mata roa e te mau haapapuraa e te mau parau haamaramaramaraa rahi roa.
Nafea hoi teie huru manaˈo haavare a te feia aamu faahua faatitiaifaro i manuïa ˈi i rotopu i te tahi mau pǔpǔ? No te mea ua maiti vetahi i te haamoe i ta ratou iho e ta to ratou atoa nunaa hopoia. No te aha? No te here aiˈa, no to ratou iho huru manaˈo, aore ra au-ore-raa i te mau ati Iuda aore ra te tahi atu mau manaˈo putapû mai te reira te huru. Ia moe anaˈe te mau ohipa riaria i ravehia, e faaoti ïa te feia aamu faahua faatitiaifaro, e ua moe roa ïa te hopoia. Te patoi uˈana ra e rave rahi taata i teie feia taa ore, o ta te hoê Farani tuatapapa aamu i pii “te feia taparahi pohe roa i te haamanaˈoraa.”
Eita ratou e haamoe
Mea fifi mau â no te feia i ora mai ia haamoe i tei herehia e ratou e o tei pohe i te tamaˈi aore ra i te mau ohipa riaria. Te na reira nei râ te rahiraa o ratou o te hinaaro ra e haamanaˈo i te mau taparahiraa rahi e te mau haamouraa opu taata no te mea te tiaturi ra ratou e e mea faufaa te haapiiraa i hutihia i to ratou iho mauiuiraa e te mauiui-atoa-raa tei herehia e ratou, e eiaha roa ia rave-faahou-hia teie huru taehae.
Ua faaoti te faatereraa Helemani e faahaamanaˈo i te mahana i itehia ˈi te mau ohipa mehameha i ravehia e te mau Nazi i roto i te aua hamani-ino-raa i Auschwitz. Teie te opuaraa, ia au i te parau a te peretiteni no Helemani, e “e riro te haamanaˈoraa ei faaararaa no te mau ui a muri aˈe.”
Hoê â huru, i te 50raa o te mahana haamanaˈoraa i te hopea o te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua na ô te Pâpa Ioane Paulo II e: “A mairi ai te mau matahiti, eiaha ia mohimohi te mau mea e haamanaˈohia ra no nia i te Tamaˈi; ia riro mai râ te reira ei haapiiraa oto mau no to tatou ui e no te mau ui e haere maira.” Area râ, e tia ia parauhia e e mea tauiui roa te huru o te Ekalesia Katolika no nia i te haamanaˈoraa i te mau ohipa riaria e te feia i roohia i te ati i taua mau matahiti ra.
Ia nehenehe atoa te mau ui no muri iho ia huti i te mau haapiiraa e te mau faaararaa no te haamouraa opu taata no teie e no te tahi atu mau senekele, ua niuhia te hoê rahiraa fare manaha—mai te Holocaust Memorial Museum i Washington, e te Beit Hashoah Museum of Tolerance i Los Angeles. No taua â tumu ra, ua tavirihia te mau hohoˈa haamaramaramaraa putapû e vetahi atu mau hohoˈa taviri no nia i te reira. Teie mau mea atoa, eiaha te huitaata ia haamoe i te haamanaˈo i te haamauiuiraahia te taata i te rima o te tahi atu nunaa.
E haamanaˈo, no te aha?
“Te feia o te ore e haamanaˈo i te tau tahito e faatupu faahou â ratou i te reira,” ta te philosopho Paniora ra o George Santayana fanauhia i Marite i papai. Ma te peapea, e au ra e i te roaraa o te mau tausani matahiti, e haamoe oioi te huitaata i to ˈna ihora aamu, e a faatupu ai â oia i te hoê â mau hape oto mau na nia iho e na nia iho noa.
Te faaite maitai ra te mau haapoheraa rahi i ravehia e te taata ma te maoro e te riaria mau e aita roa i manuïa te faatereraa te taata i vetahi atu mau taata. No te aha ïa te reira? No te mea ua rave tamau noa te mau taata i te hoê â hape—ua faarue ratou i te Atua e i ta ˈna mau ture. (Genese 3:1-6; Koheleta 8:9) E i teie nei, mai tei tohuhia i roto i te Bibilia, te na reira faahou ra te hoê “ui piˈo” e te ooti ra oia i te mau faahopearaa.—Philipi 2:15; Salamo 92:7; Timoteo 2, 3:1-5, 13.
I te mea e ua faaô mai tatou i te parau no te Poiete ra o Iehova i roto i ta tatou tauaparauraa, eaha ïa to ˈna manaˈo? Eaha te mea o ta ˈna e haamoe, e eaha te mea o ta ˈna e haamanaˈo? E nehenehe anei e haapaiuma i te mau ohipa riaria oto i vaiihohia mai? E “faahope-roa-hia [anei] te ino o te feia parau ino ra”?—Salamo 7:9.
[Nota i raro i te api]
a No te mau haamaramaramaraa no nia i te mau manaˈo haavare a te feia aamu faahua faatitiaifaro, a hiˈo na i te tumu parau “Te Taparahiraa ati Iuda—Ua tupu mau ïa te reira!” neneihia e te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1989, mau api 4-8 (Farani).
[Parau iti faaôhipa/Hohoˈa i te api 7]
“Te feia o te ore e haamanaˈo i te tau tahito e faatupu faahou â ratou i te reira.”—George Santayana
Fare tutuiraa feia pohe e te umu i roto i te aua hamani-ino-raa i Auschwitz
[Faaiteraa i te tumu]
Oświęcim Museum