VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/6 api 8-11
  • Te fatata maira te hopea o te veve

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fatata maira te hopea o te veve
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te veve e te Ture a Mose
  • E tapitapi na o Iesu no te feia veve
  • Te vai-maitai-raa i teie nei â
  • E ore e vai i ǒ tatou e a muri noa ˈtu
  • Fatata roa, aore e taata veve faahou!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Feia o te mau i roto i te veve
    A ara mai na! 1998
  • Tutavaraa no te faaore i te veve
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te pahono ra te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/6 api 8-11

Te fatata maira te hopea o te veve

EAHA ta Iesu e faaite ra i te na ôraa e: “E vai noa te taata veve i ǒ outou nei”? (Mataio 26:11, MN) Te faaite ra anei o ˈna e e vai noa te veve, e aita ïa e ravea?

Ua ite o Iesu e a vai noa ˈi teie faanahoraa a te mau faatereraa taata, e itehia ïa te veve. Ua ite oia e eita te reira e faaore-roa-hia e te tahi noa ˈtu huru faatereraa taata aore ra faanahoraa faanavairaa faufaa aore ra totiale. E te haapapuhia ra te reira e te faatiaraa a te aamu.

I te roaraa o te mau tausani matahiti o te aamu o te taata, ua tamatahia te mau huru faatereraa atoa, e te mau huru faanavairaa faufaa e te mau faanahoraa totiale atoa, e te vai noa nei â te veve i ǒ tatou nei. Oia mau, noa ˈtu te mau haamaitairaa i roto i te mau tuhaa mai te ite aivanaa, te maona, e te rapaauraa, teie te tupuraa o te ore e tia ia mârôhia, te maraa noa ra te numera taata i topa i roto i te marei o te veve na te ao nei.

Ua ite maitai o Iesu i te mau tumu rau o te faatupu mai i te veve, mai te oˈe, te paˈurâ, te tomoraa mai te mau nuu enemi, te faatereraa ino, te manuïa-ore-raa o te faanavairaa faufaa, te faatîtîraahia te feia veve e te feia rii na te feia ona e te feia mana, te mau ati manaˈo-ore-hia e te maˈi, e te poheraa te tane faaipoipo o te vaiiho mai i te otare e te vahine ivi o te veve mai. Hau atu, ua ite oia e e nehenehe te taata e haaveve ia ratou iho e to ratou utuafare na roto i te mau peu iino mai te faatau, te taero ava, te pere moni, e te rave-hua-raa i te raau taero.

No reira i to Iesu parauraa e “e vai noa te taata veve i ǒ outou nei,” te faaite ra o ˈna e aita roa ˈtu ta te tahi noa ˈˈe faanahoraa a te ao nei e ravea no te faaore i te veve. Te faaite ra oia e a vai noa ˈi teie faanahoraa a te faatereraa taata, e itehia te feia veve.

Noa ˈtu e e fifi tahito te veve, eiaha tatou ia faaoti e aita o Iesu aore ra to ˈna Metua i nia i te raˈi i putapû te aau i te feia veve. Eiaha atoa tatou ia faaoti ia au i te mau parau a Iesu, e eita roa te veve e hope. E mea maramarama te reira ia au i ta te Bibilia e parau ra no nia i teie tumu parau.

Te veve e te Ture a Mose

Ei hiˈoraa, a hiˈopoa na i te Ture ta te Atua i horoa ia Iseraela i tahito ra na roto i te arai o Mose. Teie te hoê titauraa a te Ture, e horoahia i te mau utuafare Iseraela atoa te hoê fenua tufaahia i Kanaana. (Deuteronomi 11:8-15; 19:14) Mea taa ê anaˈe râ no te mau ati Levi, o tei ore i horoahia te tufaa fenua. Tera râ, no ta ratou ohipa taa ê i te hiero, e tauturuhia ratou na roto i te horoaraahia te ahururaa o te hotu o te fenua.—Numera 18:20, 21, 24.

Hau atu, te haapapu ra te mau ture no nia i te tufaaraa i raro aˈe i te Ture a Mose e e fatu tamau te utuafare aore ra te opu fetii i te fenua i horoahia ia ratou ra. (Numera 27:8-11) Ia hoo noa ˈtu te hoê taata i to ˈna fenua, e fatu noa te taata fatu apî maa taime. I te tau au, e hoˈi te fenua i te utuafare o tei hoo atu i te reira.

No te feia o tei veve no te mau tumu rau, mai te haapao-ore-raa i to ratou fenua aore ra te haamâuˈaraa i ta ratou faufaa, te faatia ra te Ture ia ohi haere ratou i te maa hotu i roto i te aua, te fenua i tanuhia, e te ô vine a vetahi ê. (Levitiko 23:22) Hau atu, e nehenehe te hoê Iseraela i roto i te veve e tarahu i te moni ma te ore e aufau i te moni taime. Oia mau, e tia ia faaitehia te hoê huru feruriraa horoa noa i te feia veve.—Exodo 22:25.

E tapitapi na o Iesu no te feia veve

E mau senekele i muri iho i to Iesu parahiraa i te fenua nei, ua tamau o ˈna i te faaite i te huru feruriraa horoa noa o ta ˈna i haapii i ǒ to ˈna ra Metua, o Iehova. Ua anaanatae o Iesu iho i tei veve i te pae materia. Te vai ra ia ˈna e ta ˈna ra mau pǐpǐ te hoê afata amui no te horoaraa ˈtu i te mau Iseraela i roto i te veve—Ioane 12:5-8.

I muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua faaite te mau Kerisetiano i te hoê â tapitapiraa no te feia veve i to ratou opereraa ˈtu i te tauturu i te pae materia no to ratou mau taeae e mau tuahine i te pae varua veve roa ˈˈe. (Roma 15:26) E faaite te mau Kerisetiano mau i teie mahana i te hoê â anaanatae î i te here no vetahi ê.

Parau mau, a faaite ai te Bibilia i te aroha no te feia e roohia i te mau tupuraa teiaha, te faahapa ra te reira i tei “amu i to [ratou] ihora tino” no to ratou faatau. (Koheleta 4:1, 5) Ua papai te aposetolo Paulo e: “E te taata e ore e rave i te ohipa ra, eiaha atoa oia e amu i te maa.” (Tesalonia 2, 3:10) Hoê â huru, e nehenehe te feia e haamâuˈa i ta ratou moni i te mau peu mai te rave-hua-raa i te raau taero, te avaava, aore ra te ava, e topa i roto i te veve. E faahopearaa te reira no ta ratou iho mau ohipa iino; te ‘ooti mau ra ratou i ta ratou i ueue.’—Galatia 6:7.

Te vai-maitai-raa i teie nei â

Te faaite ra te Bibilia e te anaanatae taa ê ra te Atua i te oraraa o te feia e tutava ra no te rave i to ˈna hinaaro. Ei hiˈoraa, i te Salamo 37:25, te na ô ra o Davida e: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i to feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.” Aita i tǎpǔhia i tei tia te aau ia monihia ratou, teie râ te haapapuraa, e e haapao te Atua e ia ravai te mau mea materia no te ora mai. E te na ô ra te irava 28 o taua salamo ra e: “E mea au hoi na Iehova te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia moˈa ra.”

Ua hau atu o Iesu i te anaanatae-noa-raa ˈtu i te feia veve na roto i te tautururaa ˈtu ia ratou i to ˈna oraraa i nia i te fenua. Ua haapapu oia ia ratou e a tamata noa ˈi ratou i te rave i te hinaaro o te Atua, na te Atua ïa e haapao i te reira e e haamâha i to ratou mau hiaai matamua, i teie â taime e a muri aˈe. Ua parau o Iesu i muri nei e:

“A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou? . . . E eaha outou e tapitapi ai i te ahu? A haamanaˈo na i te mau lili o te aua; nahea to ratou tupu! aore hoi ratou e ohipa, aore hoi e nino. E parau atu râ vau ia outou, E tae noa ˈtu ia Solomona ma to ˈna unauna rahi, e ore â to ˈna ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei. I na reira hoi te Atua i te faaunauna i te raau rii o te fenua nei, auanei te vai ra i roto i te aua, e ananahi ra ua hurihia i roto i te auahi, a tae ai hoi ia outou, o outou i te faaroo tapetepete e! E teie nei, eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? . . . Ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi.”—Mataio 6:26-32.

Ua faaoti o Iesu ma te faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) Auê ïa faaitoitoraa maitai teie no te feia veve o te haa nei râ no te rave i te hinaaro o te Atua! A tapao atoa na, e ua faaite o Iesu e o te Basileia o te Atua te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa o ta ˈna mau pǐpǐ. Ua ite o Iesu e ia faatere anaˈe te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te fenua taatoa, i reira ïa—e i reira noa—e faaorehia ˈi te veve.

E ore e vai i ǒ tatou e a muri noa ˈtu

Ua horoa mau o Iesu i te hoê tiaturiraa faahiahia no a muri aˈe. No reira i to ˈna parauraa e “e vai noa te taata veve i ǒ outou nei,” e manaˈo na oia i te oraraa i raro aˈe i teie faanahoraa a te faatereraa taata. Aita o ˈna e manaˈo ra i te oraraa a muri aˈe i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. Te tohu ra te Bibilia e: “E ore hoi te taata [“veve,” MN] e haamoe-roa-hia ˈtu; e ore hoi tei tiaturihia e te feia i ati ra e faaore-roa-hia.” (Salamo 9:18) E ei Arii no te Basileia o te Atua, eita o Iesu Mesia e farii i te tahi noa ˈtu taata o te tamata i te faatîtî aore ra i te haavî ia vetahi ê.

Ua faariro o Iesu i te faatereraa a te Basileia o te Atua i nia i te raˈi ei tumu parau hoê roa no ta ˈna haapiiraa. (Mataio 4:17) I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, e faaite to te fenua ra mau tupuraa i to te raˈi ra te huru mai te hoê hiˈo o te faahoˈi i te hohoˈa. No reira oia i haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua e: “Ia tae to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa ra.”—Mataio 6:10; MN.

Nafea te reira e tupu ai? O te opuaraa a te Atua te faaoreraa i teie faanahoraa taatoa a te faatereraa taata i te fenua nei e ia mono i te reira e te faatereraa a to ˈna Basileia i nia i te raˈi. Te na ô ra te parau tohu a Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e vai ra i teie nei], e faatupu ai te Atua ra o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê [aore roa e faatereraa taata faahou]; e hope roa hoi taua mau basileia ra [o teie tau] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”

E, i roto i te hoê ao apî, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, e faaapîhia ˈi te fenua taatoa ei paradaiso ravai i te mau mea atoa, aore roa ïa e veve faahou. A tapao na i vetahi mau parau tohu a te Bibilia no nia i te huru tupuraa i tera tau:

“Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa . . . , i te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito, i te mau mea maitatai roa ra, i te uaina tahito faaateate-maitai-hia ra.” (Isaia 25:6) “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra, e tei tupu ra, e ahehe ïa mai te mau raau e tupu i Lebanona ra; e ruperupe to te oire ra mai te raau o te fenua nei.” (Salamo 72:16) “E faariro vau ia ratou, e te mau vahi i pihai iho i to ˈu nei mouˈa e ati noa ˈˈe, ei maitai; e na ˈu e haamairi i te tuâ ua i to ˈna tau; ei tuâ ua faatupu ïa. E hotu te mau raau o te ô ra i ta ratou maa, e tupu hoi to nia i te fenua ra; e parahi hoi ratou ma te ora i to ratou ra fenua, e ite hoi e, o vau o Iehova, ia ofatihia e au te tapea ra i to ratou zugo, e ia faaorahia ratou e au i te rima o te feia i titau mai ia ratou ei tavini.” (Ezekiela 34:26, 27) “Ei reira e hotu rahi mai ai te fenua, e na te Atua, na to tatou iho Atua, e haamaitai mai ia tatou nei.” (Salamo 67:6) “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra.”—Isaia 35:1.

Hau atu, te tǎpǔ ra Mika 4:4 e: “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.” E mau fare ïa to te taatoaraa: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi . . . E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi.” (Isaia 65:21, 22) Eita ïa tatou e maere e ua tia ia Iesu ia tǎpǔ i tei tiaturi i ta ˈna haapiiraa e: “Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei”!—Luka 23:43, MN.

Oia mau, te haapii maramarama ra te Parau faauruahia a te Atua iho e e ore roa te veve. E te fatata maira teie tau, no te mea te faaite ra te mau parau tohu a te Bibilia e i teie nei, tei roto teie nei ao i to ˈna “anotau hopea,” i te oraraa i te “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1-5, 13) Fatata te faanahoraa o te mau mea i te faaorehia e a muri noa ˈtu e e taahi-tumu-roa-hia ïa—eiaha i te mau tutavaraa a te taata na roto râ i te ohiparaa a te Atua. “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na [te Arii ra o Iesu Mesia] ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.”—Salamo 72:12, 13.

[Hohoˈa i te api 8, 9]

I roto i te ao apî a te Atua, e mau nohoraa maitatai ïa e te maa ravai maitai no te taatoaraa

[Hohoˈa i te api 10]

I roto i te ao apî, aore roa e mau tamarii pohe poia faahou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono