VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/6 api 4-7
  • Feia o te mau i roto i te veve

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Feia o te mau i roto i te veve
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te poia e te navai-ore-raa te maa
  • Maˈimaˈi noa
  • Ereraa i te ohipa e te moni haihai
  • Haamouraa i te natura
  • Haapiiraa
  • Nohoraa
  • Huiraatira
  • Tutavaraa no te faaore i te veve
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te pahono ra te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te fatata maira te hopea o te veve
    A ara mai na! 1998
  • Nafea vau mai te peu e mea veve matou?
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/6 api 4-7

Feia o te mau i roto i te veve

I TE matahiti 33 T.T., ua parau o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E vai noa te taata veve i ǒ outou nei.” (Mataio 26:11, MN) Eaha mau na te auraa o ta ˈna parau? Te na ǒ ra anei o ˈna e e ore roa te veve e mou?

Ua parau o James Speth, faatere no te Porotarama Haamaitairaa a te mau Nunaa Amui e: “Eita tatou e nehenehe e farii e e vai noa [te veve] i ǒ tatou. Te vai nei i te ao o teie tau apî te ravea, te iteraa e nafea, e te aravihi i te ohiparaa ia moe ê te veve ei tupuraa o te aamu o te taata.” E nehenehe râ anei te ao o teie tau apî e faaore i te veve?

Te tiaturi mau nei te Apooraa Rahi a te mau Nunaa Amui e e nehenehe te mau tutavaraa a te taata e faaore i te veve, i to ratou faariroraa i te matahiti 1997 e tae atu i te matahiti 2006 ei “Mau Ahuru matahiti [matamua] a te mau Nunaa Amui no te Faaoreraa i te Veve.” Ua opua te mau Nunaa Amui e ohipa i te paeau o te mau faatereraa, te mau nunaa e te mau taatiraa no te faaitoito i te haereraa i mua o te faanavairaa faufaa, no te haamaitai i te mau utuuturaa matamua, no te haamaitai i te tiaraa o te mau vahine, e no te faatupu i te imiraa e i te ohipa.

E mau fa teitei mau â! E faatupu mau râ anei te huiraatira o te ao nei i te reira? A hiˈopoa na i vetahi mau fifi o te haataupupu ra i te faaoreraa i te veve na roto i te mau tutavaraa a te taata.

Te poia e te navai-ore-raa te maa

Ayembe, o te ora ra i Zaire, 15 melo o te utuafare o ta ˈna e haapao ra. I te tahi mau taime e nehenehe te utuafare e tamaa hoê taime i te mahana—e to popaa puehu tunuhia e te rauere maniota, o te tamitihia e o te tatihotahia. I te tahi mau taime aita rea e maa e piti aore ra e toru mahana te roa. “E tiai au e ia onoono te mau tamarii i te maa hou vau e tunu ai,” o ta Ayembe ïa e parau ra.

E ere to ratou tupuraa i te mea varavara. I roto i te mau fenua navai ore, 1 taata i nia i te 5 e haere ra e taoto ma te poia i te mau po atoa. Na te ao nei, fatata e 800 mirioni taata—e 200 mirioni e mau tamarii ïa—o te ore e navai tamau i te maa. Eita teie mau tamarii e paari maitai mai; e pinepine ratou i te maˈihia. E mau notaraa ino ta ratou i te fare haapiiraa. Ei taata paari, e faaruru ratou i te mau faahopearaa o teie mau mea. Oia mau, e aratai pinepine te veve i te navai-ore-raa te maa, e ei faahoˈiraa e faarahi te reira i te veveraa.

I te mea e ua parare roa te veve, te poia, e te navai-ore-raa te maa te haapeapea ra te reira i te mau tutavaraa politita, faanavairaa faufaa, e totiale no te faaoreraa i te reira. I te mea mau, aita te tupuraa e maitai maira tera râ te ino roa ˈtura.

Maˈimaˈi noa

Ia au i te Faanahonahoraa o te Oraora-maitai-raa na te Ao nei, ua riro te veve ei “maˈi haapohe rahi roa ˈˈe o te ao nei” e “te tumu huna rahi roa ˈˈe o te pohe, o te maˈi e o te mauiui.”

Ua tapao te buka ra An Urbanizing World: Global Report on Human Settlements, 1996 e fatata e 600 mirioni feia i Marite Latino, i Asia, e i Afirika o te ora ra i roto i te mau fare riirii—o te erehia i te pape mâ, te utuuturaa huiraatira e te vahi haumitiraa—no reira e fifi-noa-hia to ratou oraraa e to ratou oraora-maitai-raa. Na te ao nei, hau atu i te miria taata o te erehia i te pape mâ. Eita te mau hanere mirioni taata e nehenehe e amu i te maa tano. E haafifi teie mau mea atoa i te feia veve no te arairaa i te maˈi.

Pinepine atoa eita te feia veve e nehenehe e rapaau i to ratou maˈi. Ia roohia te feia veve i te maˈi, eita e maraa ia ratou ia aufau i te raau aore ra i te rapaauraa tano. E pohe te feia veve i to ratou vai-apî-raa; e te feia o te ora mai, e maˈi-noa-hia paha ratou.

Te parau nei o Zahida, e taata hoo i te matete i Maldives e: “E maˈimaˈi-noa-hia te taata ia veve anaˈe, e e fifihia oe no te raveraa i te ohipa.” I te ereraa i te ohipa, e rahi roa ˈtu ïa te veve. Te faahopearaa o te hoê ïa tupuraa hopea ore ino e te haapohe i reira te veve e te maˈi e paturu ai te tahi i te tahi.

Ereraa i te ohipa e te moni haihai

Te tahi atu tuhaa o te veve, o te ereraa ïa i te ohipa. Na nia i te taatoaraa tau 120 mirioni taata o te nehenehe e rave i te ohipa, aita hoi e ohipa. I te hoê â taime, fatata e 700 mirioni atu â taata o te pinepine i te haa e rave rahi hora no te hoê tino moni haihai roa no te haamâha i to ratou mau hinaaro matamua.

E taata faahoro pereoo taataahi o Rudeen i Cambodge. Te parau nei oia e: “No ˈu te veveraa, o te raveraa ïa i te ohipa hau atu i te 18 hora i te mahana hoê, e aitâ i ravai te moni no te faaamu ia ˈu iho, i ta ˈu vahine e i ta mâua e piti tamarii.”

Haamouraa i te natura

Taaihia e te veve, o te faainoraa ïa i te natura. Ua tapao o Elsa, te hoê vahine maimi i Guiana, Marite Apatoa e: “Te veveraa, o te haamouraa ïa i te natura: te ururaau, te fenua, te mau animala, te mau anavai, e te mau roto.” Teie te tahi atu tupuraa ati hopea ore—e faatupu te veveraa i te haamouraa i te natura o te faarahi tamau i te veve.

Te faaapuraa i te mau faaapu e a pau roa ˈi te repo maitai aore ra ia ino no te tahi atu opuaraa, e peu tahito ïa te reira. Mai te faaoreraa i te ururaau—te tâpûraa i te ururaau no te mau tumu raau aore ra ei vahie aore ra no te tanuraa i te maa hotu. No te mea ua maraa te rahiraa taata i nia i te fenua nei, ua raeahia ïa te hoê faito fifi roa.

Ia au i te Afata Haamaitairaa i te Faaapu a te mau Nunaa, i na matahiti e 30 i mairi, ua ino fatata e 20 % o te repo fenua faaapu o te ao, te rahiraa no te ereraa i te moni e oia atoa i te mau mauhaa apî titauhia no te rave i te mau ravea parururaa. I te hoê â taime, e mau mirioni ta fenua o tei tahe te repo maitai ei faahopearaa no te mau taheraa pape i hamanihia e i haapaohia ma te tano ore. E e mau mirioni ta ururaau i tâpûhia i te mau matahiti atoa no te haamarae i te fenua no te faaapu aore ra ia noaa mai te raau no te pou aore ra ei vahie.

Ua taaihia teie haamouraa i te veve na roto e piti huru tupuraa. A tahi, e pinepine te feia veve i te faahepohia e haafaufaa hua i te natura no to ratou hinaaro i te maa e te vahie. Nafea ia faahiti i te parau no te haamaitairaa tamau aore ra no te maitairaa o te mau ui no a muri aˈe i te feia poia e te veve o te faahepohia e faaino i te mau faufaa o te natura ia ora ratou i teie â taime? Te piti, e pinepine te feia ona i te haafaufaa hua i te mau maitai o te natura a te feia veve ia monihia ratou. Ei faahopearaa, te haamouraahia te mau maitai o te natura e te feia ona e e te feia veve, e faarahi ïa te reira i te veveraa.

Haapiiraa

Te na ô ra o Alicia, e rave ohipa turu utaa oire i Philipino e: “Te hoê tuhaa o te veveraa, o te hoê ïa vahine o te tono atu i ta ˈna mau tamarii e taparu i te moni i nia i te purumu maoti i te afai ia ratou i te fare haapiiraa, no te mea ia ore anaˈe, eita ïa ratou e tamaa. Ua ite te metua vahine e te rave faahou ra o ˈna i te hoê â huru raveraa a topa ˈi i roto i te marei, e aita o ˈna e ite e nahea e ora mai ai i te veve.”

Fatata e 500 mirioni tamarii aita ïa ta ratou e fare haapiiraa no te tairuru. Hoê miria taata paari o te ore i ite maitai i te taio e i te papai. Aita e haapiiraa, e mea fifi ia noaa mai te hoê ohipa huru maitai. E aratai te veveraa i te ereraa i te haapiiraa, o te aratai i te veve-roa-raa ˈtu.

Nohoraa

Te erehia ra te nohoraa i roto i te mau fenua veve, e tae roa ˈtu i vetahi mau fenua ona. Te parau ra te hoê maimiraa e fatata e 250 000 taata no te oire no New York i faaea i roto i te mau fare fariiraa i te feia aita e nohoraa maa taime i na e pae matahiti i mairi. E feia veve atoa to Europa. I Lonedona fatata e 400 000 i numerahia ei feia aita e nohoraa. I Farani e afa mirioni taata aita ïa e nohoraa.

Na te ao navai ore, e mea ino roa ˈtu. E tae rahi mai te taata i te mau oire e te mau oire rarahi, ma te umehia e to ratou hiaai rahi i te maa, te ohipa, e te hoê oraraa maitai aˈe. I roto i vetahi mau oire rarahi, hau atu i te 60 % o te huiraatira e ora ra i roto i te mau tuhaa oire veve aore ra te mau fare veuveu. E paturu te veveraa i te mataeinaa i te veveraa i te oire.

Huiraatira

E faarahi te maraaraa o te huiraatira i teie mau fifi. Ua hau atu i te tataipitihia te huiraatira o te ao nei i te roaraa e 45 matahiti. Ua manaˈo te mau Nunaa Amui e e tae roa te numera i te 6,2 miria i te matahiti 2000 e te 9,8 miria i te matahiti 2050. Tei te mau vahi veve roa o te ao nei te numera huiraatira o te maraa roa ˈˈe. I nia i te 90 mirioni e tiahapa aiû i fanauhia i te matahiti 1995, ua fanauhia e 85 mirioni i roto i te mau fenua e mea fifi aˈe no te faaamuraa ia ratou.

E manaˈo anei oe e e haa amui te huitaata no te faaore i te veve e a muri noa ˈtu ma te arai i te mau fifi mai te poia, te maˈi, te ereraa i te ohipa, te haamouraa i te natura, te ereraa i te haapiiraa, te nohoraa veve, e te tamaˈi? Aita paha oe e tiaturi ra i te reira.

Teie anei te auraa e aita e ravea no teie huru tupuraa? Aita, no te mea te fatata maira te ravea e e tupu mau â te reira. Eiaha râ na roto i te mau tutavaraa a te taata. Nafea ïa? E eaha ˈtura no te mau parau a Iesu e: “E vai noa te taata veve i ǒ outou nei”?

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

Tei veve roa ˈˈe i rotopu i te feia veve

I te matahiti 1971, ua hamanihia te pereota ra “te mau fenua navai ore roa ˈˈe” e te mau Nunaa Amui no te faataa i “tei veve roa ˈˈe e tei paruparu roa ˈˈe i te pae faanavairaa faufaa o te mau fenua navai ore.” I reira râ, te vai ra e 21 fenua mai teie te huru. I teie nei, te vai nei e 48 o ratou, e 33 tei Afirika.

[Hohoˈa i te api 5]

E mau mirioni o te haa nei e rave rahi hora no te hoê tino moni haihai

[Faaiteraa i te tumu]

Godo-Foto

[Hohoˈa i te api 6]

Tei pihai iho noa te oraraa ona e te veveraa

[Hohoˈa i te api 7]

E mau mirioni o te ora ra i roto i te mau faaearaa veve

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono