Tutavaraa no te faaore i te veve
UA FAAORE aˈena te feia moni i te oraraa veve, to ratou noa iho â. Aita te mau tutavaraa ia matara mai te huitaata i te veve i manuïa. Aita hoi te rahiraa o te feia moni e hinaaro ra i te tahi noa ˈˈe taata aore ra ohipa ia haafifi i to ratou tiaraa. Ua turaihia Solomona, te arii o Iseraela i tahito, ia papai: “Inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana: e te mana hoi tei te paeau hamani ino.”—Koheleta 4:1.
E nehenehe anei te feia mana e taui i te totaiete ia ore te veve na te ao? Ua papai Solomona: “Inaha, e mea faufaa ore, e mai te mea e te amu ra i te mataˈi. O tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro.” (Koheleta 1:14, 15) Ta te mau tutavaraa apî ïa no te faaore i te veve e faaite maitai ra.
Manaˈo niu ore ia ruperupe te taatoaraa
I te mau matahiti 1800, a rahi roa ˈi te mana o te tahi mau nunaa maoti te tapihooraa e te tapihaa, ua haapeapea vetahi feia mana no te veve na te ao. E nehenehe anei te mau faufaa o te fenua e opere-maite-aˈe-hia?
Ua manaˈo vetahi e e nehenehe te hoê faatereraa e haapao i te faanavairaa faufaa a te nunaa e faaore i te mau pǔpǔ totiare na te ao ia opere-maite-hia te faufaa. E faaohipa ïa te taata taitahi i to ˈna mau aravihi no te totaiete a fanaˈo atu ai i ta ˈna e hinaaro mau ra. Aita te feia moni i au i tera manaˈo. Mea rahi râ tei au e tei tiaturi e e farii te mau nunaa atoa i teie huru faatereraa ia riro te ao ei totaiete tia roa. Ua farii te tahi mau nunaa e ua haamau i te tauturu totiare o tei haapapu e haapao i to ratou mau taata mai te fanauraa e tae roa ˈtu i te pohe. No ratou, ua faaorehia te veve i ǒ ratou.
Aita râ taua faatereraa ra i manuïa i te haamau i te hoê totaiete miimii ore i reira te taata e ohipa noa ˈi no te maitai o te totaiete. Aita vetahi i hinaaro e tauturu i tei veve aˈunei vetahi o ratou e hupehupe ai. Ua tano iho â ïa te Bibilia: “Aita mau e taata parau-tia i te fenua nei, o tei rave i te parau maitai, e aore roa e hara. . . . Ua hamani te Atua i te taata ma te maitai, ua imi râ ratou i te ino e rave rahi.”—Koheleta 7:20, 29.
Mea rahi atoa te taata tei hinaaro e pee i te huru faanahoraa a Marite: te hoê faatereraa manahune, te tiamâraa e haamau i te hoê taiete e te tiamâraa e tapihoo. Ua na reira e rave rahi nunaa. Aita râ te taatoaraa e nehenehe e pee i tera faanahoraa. No te aha? E ere hoi ta Marite ma faufaa no ǒ noa mai i ta ˈna faanahoraa poritita. Mea rahi mau ta ratou mau faufaa natura e tei te vahi taa maitai ratou no te mau tapihooraa na te ao nei. E tuhaa faufaa atoa te reira. Hau atu â, te tataˈu ra te mau nunaa na te ao i te pae o te faanavairaa faufaa. E ruperupe iho â ïa tei manuïa, e mauiui râ tei pau. E turaihia anei te mau nunaa fanaˈo ia tauturu i tei roto noâ i te veve?
E faaore anei te faanahoraa a Marshall i te veve?
I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua vavahi-roa-hia Europa e mea rahi te taata tei pohe i te poia. Ua hinaaro te Hau Amui ia parare i Europa te huru faatereraa te haapao i te faanavairaa faufaa a te nunaa. E maha matahiti i te maoro, ua horoa ïa ratou i te tino moni rahi roa ia tia faahou mai te ohipa tapihaa e faaapu a te mau fenua e farii i ta ratou mau huru raveraa. Ua manuïa teie porotarama faatia-faahou-raa ia Europa, parauhia te faanahoraa a Marshall. Ua rahi atu â te mana a te Hau Amui i Europa Tooa o te râ e ua varavara te oraraa veve. Tera anei te ravea e ore ai te veve na te ao?
No te manuïa o teie faanahoraa, ua tauturu te faatereraa a te Hau Amui i te mau fenua veve na te ao nei ia haamaitai i ta ratou ohipa faaapu, ravea rapaauraa, haapiiraa e faurao. E faufaahia te Hau Amui i te reira, ta ratou iho â ïa i faˈi. Ua tamata atoa te tahi atu mau fenua i te faarahi i to ratou mana ma te pûpû i te tauturu i te tahi atu mau fenua. E 60 matahiti i muri aˈe, hau atu ïa i te taime faataahia no te faanahoraa a Marshall, e ohipa peapea tei itehia. Ua ruperupe-roa-hia te tahi mau nunaa veve, to Asia Hitia o te râ iho â râ. I te tahi atu râ vahi, noa ˈtu e ua iti mai te mau tamarii e pohe ra e mea rahi aˈe te haapiihia ra, tei roto noâ e rave rahi nunaa i te veve rahi.
No te aha te tauturu a te tahi atu fenua i ore ai i manuïa?
Mea fifi aˈe ia tauturu i te nunaa veve ia ruperupe i te nunaa taoˈa rahi i fifihia i te tamaˈi. Te vai ê na ra te tapihaa, te tapihooraa e te faurao i Europa. E titau-noa-hia ia haamaraa faahou i te faanavairaa faufaa. I te mau fenua veve râ, noa ˈtu e ua hamanihia te fare haapiiraa, te purumu e te fare maˈi maoti te tauturu a te tahi atu fenua, te mauiui noa ra te taata. Aita hoi e ohipa, e faufaa natura e e eˈa tapihooraa ta tera mau fenua.
E ere i te mea ohie ia arai i te tumu e te faahopearaa o te veve. Ei hiˈoraa, e vevehia te taata no te maˈi e e maˈihia te taata no te veve. Ia ore te maa e ravai, e paruparu roa ino paha te mau tamarii i te pae tino e feruriraa a ore atu ai e nehenehe e haapao i ta ratou iho tamarii a paari mai ai. Hau atu â, ia horoa te mau fenua taoˈa rahi i te maa rahi roa no te mau fenua veve ei “tauturu,” e topatari ïa te feia faaapu e hoohoo no ǒ, a veve roa ˈtu ai ratou. E fifi ê atu â ia horoahia te moni i te mau faatereraa a te mau fenua veve: Mea ohie ia eiâ i tera moni tauturu. E faatupu te reira i te ohipa taviri, e te ohipa taviri, hau atu â ïa veve. Eita te tauturu a te tahi atu fenua e manuïa no te mea aita te reira e faaore i te tumu mau o te veve.
Te tumu o te veve
E ohipa te mau nunaa, faatereraa e taata no te paturu e te paruru i to ratou iho maitai. Te tumu ïa o te veve rahi. Ei hiˈoraa, aita te mau faatereraa a te mau fenua taoˈa rahi e haapeapea roa ra ia ore te veve na te ao nei. Teie hoi ta ratou tapitapiraa matamua, ia mauruuru te feia i maiti ia ratou. E opani ïa ratou i te feia faaapu o te mau fenua veve ia hoo atu i ta ratou maa i te mau fenua taoˈa rahi, ia ore to ratou feia faaapu ia topatari. Te tauturu rahi atoa ra te mau tia faatere o tera mau fenua i to ratou feia faaapu i te pae moni ia hoo rahi aˈe ratou i te feia faaapu o te mau fenua veve.
Te tumu o te veve, teie ïa: Te hinaaro o te taata e o te mau faatereraa e paruru i to ratou iho maitai. ‘Ua faahepo te taata i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho,’ ta Solomona ïa i faahiti.—Koheleta 8:9.
Na te aha ïa e faaore i te veve? E nehenehe anei te tahi faatereraa e taui i te huru o te taata?
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te hoê ture no te arai i te veve
Ua horoa te Atua ra o Iehova ia Iseraela i tahito i te mau ture. Ia faaroo ratou, e iti roa mai ïa te veve. Taa ê atu i te opu autahuˈa o Levi, e fanaˈo te mau utuafare atoa i raro aˈe i te Ture i te hoê tuhaa fenua ei tufaa. Noa ˈtu e e hoo atu ratou i ta ratou tuhaa fenua, e faahoˈihia mai iho â te reira i te 50raa o te matahiti. (Levitiko 25:10, 23) Mai te peu e e hoo atu hoê i to ˈna fenua no te maˈi, te hoê ati, aore ra no to ˈna hupehupe, e faahoˈihia atu to ˈna fenua i te matahiti Iubili ma te tamoni ore. Eita ïa ratou e topa i roto i te veve.
Te tahi atu faanahoraa î i te here o te Ture a te Atua, o te neheneheraa ïa te taata tei fifihia e hoo ia ˈna ei tîtî. Maoti te moni e noaa mai e aufau ai oia i ta ˈna mau tarahu. Mai te peu e ua tia ia ˈna e 7 matahiti tîtîraa, ua tiamâ oia e e horoa to ˈna fatu i te nǎnǎ e te huero maa na ˈna no te ora i ta ˈna iho faaapu. Ia ore râ i tia, e nehenehe oia e hoo i to ˈna tiamâraa. Hau atu â, ia tarahu te hoê taata veve i te moni, e opani te Ture ia imi to ˈna mau hoa Iseraela i te apî. Ua faaue atoa te Ture i to Iseraela eiaha e ooti haapau i te peho rii a to ratou mau aua ia nehenehe te feia veve e ohi i te maa toe. Aita ïa e Iseraela e haere e taparu.—Deuteronomi 15:1-14; Levitiko 23:22.
Ia au râ i te tuatapaparaa, ua vevehia vetahi mau Iseraela. No te aha? Aita Iseraela i faaroo i ta Iehova Ture. Te faahopearaa, mai i te rahiraa o te mau fenua, ua riro mai vetahi ei fatu fenua moni e te tahi atu ei feia veve aita e fenua. No to te tahi mau taata tâuˈa-ore-raa i te Ture a te Atua e to ratou mau hinaaro miimii i veve ai vetahi mau Iseraela.—Mataio 22:37-40.