Te parururaa i ta tatou mau tamarii i te mau pǔpǔ taurearea totoa
“E hinaaro te mau tamarii i te feia o te tapitapi ra no ratou.”—Eiaha ta ˈu tamarii—Parururaa i te mau pǔpǔ taurearea totoa, na te mau metua. (Beretane)
PIRI atu i to tatou taairaa e te Atua, tei rotopu ta tatou mau tamarii i ta tatou mau faufaa taoˈa rahi roa ˈˈe. E tia ia tatou ia paraparau e o ratou, ia faaroo i ta ratou parau, ia tauahi ia ratou, e ia ite papu ratou e e mea faufaa roa ratou no tatou. E tia ia tatou ia haapii atu ia ratou i te mau mea maitatai—ei haerea tia e te tauturu ia vetahi ê, nafea ia noaa te hoê oraraa fanaˈo, e nafea ia hamani maitai ia vetahi ê.
Ua faataa te tiaau rahi no te hoê fare tapearaa taurearea eaha te fifi rahi i teie mahana, i te na ôraa e: “Aita e haapiihia ra te mau huru faufaa i roto i te utuafare.” Papu, e titauhia tatou ia haapao maitai i te reira. Ia ora tatou i te huru oraraa o ta tatou e hinaaro no ta tatou mau tamarii e ia ite mata ratou i te oaoa o ta te reira e hopoi i roto i to tatou oraraa. Ia ore anaˈe tatou e haapii i te mau huru faufaa tano, nafea tatou e titau ai e ia pee ratou i teie mau huru faufaa?
Ua parau te vea ra Today, neneihia no te mau orometua haapii tamarii Marite e, e pinepine te mau pǔpǔ taurearea totoa i te ume mai i te feia apî e “manaˈo ra e mau tamarii manuïa ore ratou” e o te “imi ra i te vai-maitai-raa, te hoê huru auhoaraa, e fariiraa totiale.” Mai te peu e e horoa mau tatou i teie mau mea no ta tatou mau tamarii i te fare—te vai-maitai-raa, e te huru manuïaraa e au i roto i te utuafare e oia atoa i roto i to ratou iho oraraa—eita roa ˈtu ratou e riro i te umehia e te mau parau fafau haavare a te hoê pǔpǔ taurearea totoa.
Te faatia ra te hoê raatira no te hoê pǔpǔ mutoi no Kalifonia e aro ra i te mau pǔpǔ taurearea totoa i te hohoˈa mata huru ê roa o te mau metua o ta ˈna i ite ia patoto anaˈe te mutoi i to ratou uputa no te faaite e ua fifihia ta ratou tamarii. Eita ratou e nehenehe e tiaturi e te tamarii o ta ratou i manaˈo e ua ite maitai ratou i to ˈna huru, ua rave ïa oia i te hoê ohipa ino. E mau hoa apî râ ta ta ratou tamarii e ua taui o ˈna. Aita hoi te mau metua i tâuˈa noa ˈˈe.
E mea faufaa ia ara
Te parau ra te feia e faaea ra i te mau vahi ohiparaa a te mau pǔpǔ taurearea totoa e e tia i te feia apî e oia atoa te feia paari ia feruri maitai e eiaha e faatihaehae aore ra e haamǎtaˈu i te hoê pǔpǔ totoa. A ape atu i te mau melo no te mau pǔpǔ totoa rarahi, e eiaha e pee atu i to ratou hohoˈa aore ra ohipa, e tae noa ˈtu i te faito e i te peni ahu o ta ratou e omono. Ma te peeraa i to ratou huru e nehenehe oe e riro ei tapao no te hoê pǔpǔ enemi.
Oia atoa, ia ahu aore ra ia ohipa te hoê taata mai te huru ra e e melo o ˈna no te hoê pǔpǔ, e nehenehe to ratou mau melo e faahepo ia ˈna ia riro oia ei melo no ratou. Te faufaaraa no te iteraa i te mau peu o te mau melo no te mau pǔpǔ o te vahi, ua faahohoˈahia ïa e te hoê metua tane no Chicago e e toru ta ˈna tamaroa. Ua tapao oia e: ‘Ia huri vau te hiti o to ˈu taumata i te pae atau, e manaˈo ratou e aita vau e faatura ra ia ratou.’ E e nehenehe te reira e faatupu i te haavîraa uˈana!
Ia anaanatae i ta outou mau tamarii
Ua parau te hoê metua vahine e: “E tia ia tatou ia ara i ta tatou mau tamarii—eaha to ratou huru e eaha ta ratou e rave ra. Aita ta tatou e ravea mai te peu e eita tatou iho e anaanatae i ta ratou huru oraraa.” Ua parau te tahi atu e eita te fifi o te mau pǔpǔ taurearea totoa e ore e tae roa ˈtu i te taime e tapea ˈi te mau metua i te reira. Ua na ô â oia e: “A here anaˈe na ia ratou. Ahiri e e hepohepo ratou, e hepohepo atoa ïa tatou.”
Ua matau anei tatou i te mau hoa o ta tatou mau tamarii, ihea ta tatou mau tamarii e haere ai ia oti te haapiiraa, e teihea ratou ia ahiahi anaˈe e ia pouri? Parau mau, e ere pauroa te mau metua vahine i te fare ia hoˈi anaˈe mai te tamarii na te fare haapiiraa. E nehenehe râ te mau metua vahine aita e tane e o te haa ra ma te itoito no te aufau i te tarahu fare e no te faaamu i te tamarii e faaau e te tahi atu mau metua vahine aore ra te hoê taata o ta ratou e tiaturi ia haapao i ta ratou mau tamarii i te avatea.
Ua anihia te hoê tane e ora ra i te hoê vahi mea rahi te mau pǔpǔ taurearea totoa e nafea o ˈna ia paruru i ta ˈna iho mau tamarii i teie mau pǔpǔ. Ua na ô oia e afai o ˈna i ta ˈna tamaroa na to ratou vahi no te faaite ia ˈna i te faahopearaa o te mau ohipa a teie mau pǔpǔ. E tohu o ˈna i te mau graffiti e te mau fare tahua parari e e faaite oia ia ˈna “e ere i te vahi peapea ore e te tupai mahana noa ra te mau melo o te pǔpǔ, ma te faahoona-ore-raa i to ratou oraraa.” Ua na ô â oia e: “I reira e faataa vau ia ˈna e e paruru te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia ˈna i te faahopearaa mai te reira te huru.”
E nehenehe te hoê noa mea ohie mai te anaanatae-mau-raa i te mau ohipa haapiiraa a ta tatou mau tamarii e paruru ia ratou. Mai te peu e e po faataahia na te mau metua i ta ratou fare haapiiraa aore ra ua titauhia te mau metua ia haere e hiˈo i te mau piha haapiiraa e ia paraparau e te mau orometua haapii, a haere mau na i reira. A haamatau i te mau orometua haapii o ta outou mau tamarii, e a faaite ia ratou e te haapeapea ra outou no ta outou tamarii e te anaanatae ra outou i ta ˈna haapiiraa. Ahiri e aita e porotarama farereiraa i te fare haapiiraa, a imi i te ravea no te paraparau i te mau orometua haapii no nia i te haereraa i mua o ta outou tamarii i te fare haapiiraa e nafea paha outou e tia ia tauturu ia ˈna.
Ua itehia e te hoê maimiraa i roto i te hoê oire rahi Marite e i rotopu i te feia haere haapiiraa i tauturuhia e i faaitoitohia e te utuafare no nia i te ohipa haapiiraa i te fare, e 9 % i apiti atu i te hoê pǔpǔ. I roto râ i te mau utuafare aita i horoahia teie ara-maite-raa, ua tataipiti ïa te rahiraa feia haere haapiiraa—18 %—i apiti atu i te hoê pǔpǔ. Mai te peu e e utuafare here e te piri to tatou utuafare e te rave amui ra i te mau mea maitatai, e iti ïa ta tatou mau tamarii i te umehia e te mau fafau haavare a te mau pǔpǔ taurearea totoa.
Te mea e hinaaro-mau-hia e ta tatou mau tamarii
E hinaaro ta tatou mau tamarii i te hoê â mea e o tatou—te here, te hamani maitai e te aroha. E rave rahi tamarii o te ore i tapea-aˈenei-hia ma te here aore ra i parauhia ˈtu e mea faufaa mau ratou. Eiaha roa te reira ia tupu e ta outou mau tamarii! A tauahi ia ratou, a parau atu e te here ra tatou ia ratou, e a tamata i te ite e te ora ra ratou i te haerea morare o ta tatou i haapii atu. E taoˈa rahi roa ratou no tatou no te faatupu i nia ia ratou i te tahi noa ˈtu huru raveraa taa ê.
Ua faataa o Gerald, melo tahito no te hoê pǔpǔ e: “Aita to ˈu e metua tane o ta ˈu e hiˈo atu, no reira haere atura vau i te hoê pǔpǔ taurearea totoa no te faaî i te moemoe o to ˈu oraraa.” Ua haamata oia i te rave i te raau taero i te 12raa o to ˈna matahiti. I te 17raa râ o to ˈna matahiti, ua haamata to ˈna metua vahine i te hoê haapiiraa Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua faaohipa oia i te mau faaueraa tumu Bibilia maitatai i roto i to ˈna oraraa. Te na ô ra oia e: “Ua ite au i to ˈna tauiraa e ua manaˈo vau, ‘Te vai ra te tahi mea faufaa i reira.’” Ua turai oioi teie hiˈoraa maitai ia taui o ˈna i to ˈna oraraa.
E tia ia ite ta tatou mau tamarii e hiˈoraa maitai ta tatou—e te ora ra tatou i te huru oraraa o ta tatou e parau atura ia ratou. Ia nehenehe e noaa ia ratou i te hoê manaˈo maitai no nia i to ratou utuafare, eiaha no te mau mea e vai ra, no te mau mea râ o ta ratou e rave ra. E e tia ia tauturuhia te mau tamarii ia teoteo ratou i to ratou iho haerea morare. Te na ô ra o Ira Reiner tane te auvaha paruru tahito no te mataeinaa no Los Angeles e: “Ia riro te mau tamarii i ta tatou here hou ratou a riro ai i te mau pǔpǔ taurearea totoa.”
Te horoaraa i ta ratou e hinaaro ra
E ere te mau mea materia o ta tatou e horoa no ta tatou mau tamarii te mea matamua faufaa. Te mea faufaa mau ia tauturu ïa tatou ia ratou ia riro ei feia paari here e te haapao ia vetahi ê e e mau ture morare maitatai ta ratou. Te parau ra te Bibilia e ua pii te taata parau-tia o Iakobo i ta ˈna mau tamarii rii e “tamarii ïa na te Atua i horoa mai [na ˈu].” (Genese 33:5) Ia faariro tatou i ta tatou mau tamarii mai te reira te huru—ei mau ô horoahia mai e te Atua—e ohie aˈe tatou i te rave ia ratou ma te here e i te haapii ia ratou ia ora i te hoê oraraa tia, titiaifaro, e morare.
E rave ïa tatou i tei maraa ia tatou ia ora i ta tatou iho oraraa ma te haamau i te hiˈoraa tia no ta tatou mau tamarii. E horoa tatou i te haapeuraa tano e te au na ratou no to ratou utuafare, eiaha no nia i te mau maitai materia o te utuafare, no nia râ i to tatou huru taata. Eita ïa ratou e ohie i te imi i te tauturu i te feia e vai ra i nia i te purumu.
Ma te manaˈoraa i to ˈna apîraa, te parau ra te hoê tupuna tane e: “Eita roa vau e rave i te hoê noa ˈˈe mea o te faahaama i to ˈu utuafare.” Ua parau oia e tera to ˈna huru no te mea ua ite oia i te here o to ˈna na metua ia ˈna. Parau mau, e ere paha i te mea ohie no vetahi mau metua vahine e mau metua tane i ore roa i herehia e to ratou iho mau metua, te faaiteraa i te here no ta ratou mau tamarii. Noa ˈtu te reira, e tutava te mau metua no te faaite i te here i ta ratou mau tamarii.
No te aha e mea faufaa roa te reira? No te mea ia au i te hoê vea ra “What’s Up” neneihia e te Taatiraa o te Feia tuatapapa no nia i te pǔpǔ taurearea totoa i Utah i parau, “ia ite anaˈe te feia apî e te herehia ra ratou e te vai ra te vai-maitai-raa—eiaha te vai-maitai-raa i te pae o te moni, te vai-maitai-raa râ i te pae o te mau manaˈo hohonu—e pinepine te mau hinaaro i turai ia ratou i roto i te mau pǔpǔ i te ore.”
E manaˈo paha vetahi feia taio e mea varavara roa teie huru utuafare. Te vai nei râ ratou. E nehenehe oe e ite e rave rahi i rotopu i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova na te ao nei. Parau mau, e ere teie mau utuafare i te mea tia roa, e faufaa rahi râ to ratou: Te haapii ra ratou eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te haapiiraa tamarii e te tutava ra ratou no te faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia a te Atua i roto i to ratou iho oraraa. Hau atu â, te haapii ra ratou i teie mau faaueraa tumu i ta ratou mau tamarii.
Te farii nei te mau Ite no Iehova i te parau i neneihia i roto i te hoê vea (The Journal of the American Medical Association): “Eita te hoê taata e nehenehe e tiaturi e . . . ‘Ia parau noa aita’ i te mau taurearea ma te ore e horoa ˈtu i te tahi mea ‘Ia parau mai [ratou] e.’” Teie atoa te auraa, ia hinaaro anaˈe tatou e ia parau mai ta tatou mau tamarii e, e i te mau mea maitatai, e tia ia tatou ia aratai ia ratou i nia i taua eˈa ra.
Eiaha roa te hoê o tatou e parau mai te hoê metua tane o te na ô e: ‘I roto i ta ˈna pǔpǔ, ua itehia e ta ˈu tamaroa te auhoaraa e te faatura o ta ˈna i ore roa i ite na mua ˈˈe.’ Eita roa tatou e hinaaro e faaroo i ta tatou mau tamarii ia parau, mai te hoê tamaroa apî i parau e: “Ua apiti au i te hoê pǔpǔ taurearea totoa no to ˈu hinaaro i te hoê utuafare.”
Tatou, te mau metua, o tatou taua utuafare ra. E e tia ia tatou ia rave i te mau mea atoa ia riro ta tatou mau tamarii taoˈa rahi ei tuhaa mahanahana e te here o te reira.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]
Pueraa manaˈo no te mau metua e haapeapea ra
✔ A horoa i te taime no ta outou mau tamarii i te fare, e a rave amui i te ohipa ei utuafare
✔ A haamatau i te mau hoa o ta outou mau tamarii e to ratou mau utuafare, e a ite ihea ta outou mau tamarii e haere ai e o vai ma
✔ A faaite atu i ta outou mau tamarii e nehenehe ratou e haere mai ia outou ra noa ˈtu eaha te taime e eaha te fifi
✔ A haapii atu i te mau tamarii ia faatura ia vetahi ê, i to ratou mau tiaraa e to ratou mau manaˈo
✔ A turu i ta outou mau tamarii ma te haamatauraa ˈtu i to ratou mau orometua haapii, e a faaite atu i te mau orometua haapii e te haafaufaa ra outou ia ratou e te turu ra outou i ta ratou mau tutavaraa
✔ Eiaha e faaafaro i te mau fifi ma te tutuô e te haavî uˈana
E hinaaro ta outou mau tamarii i te aroha mahanahana
[Hohoˈa i te api 9]
E riro te anaanataeraa i te ohipa haapiiraa o ta tatou tamarii ei parururaa