Te parare ra teie ati
O Robert iti, 11 matahiti anaˈe iho to ˈna, ua itehia oia e tarava noa ra i nia i te opu i raro aˈe i te hoê eˈaturu i te vahi moe. E piti apoo ofai pupuhi i muri i te upoo. Te manaˈohia ra e, ua haapohehia oia e te mau melo o ta ˈna iho pǔpǔ taurearea totoa.
Fatata o Alex, 15 matahiti i te riro ei melo no te hoê pǔpǔ totoa e peneiaˈe i te huna-oioi-hia i roto i te apoo. Ua ite râ o ˈna i te poheraa te hoê hoa, e ua manaˈo oia iho e: ‘Eita vau e hinaaro e pohe mai te reira te huru.’
IA AMUI anaˈe te mau pǔpǔ taurearea haavî uˈana i nia i te purumu i te mau pǔpǔ taurearea totoa tuiroo no Los Angeles o tei piihia “Bloods” e “Crips,” e parare ïa ratou na te ao nei. Tera râ, ma te maere mau, noa ˈtu eaha te vahi, hoê â huru to teie mau pǔpǔ taurearea totoa.
Ua huru-ê-roa-hia to te ao nei i te mau matahiti 1950 i mua i te mau “Teddy Boys” Beretane. Ua parau The Times no Lonedona e ua faaohipa ratou i te toˈi, te tipi, te fifi pereoo taataahi, e vetahi atu mau mauhaa no te “faatupu i te mau pepe iino roa” i nia i te feia hara ore. ‘Ua tupu te mau aroraa e te tipi, ua vavahihia te mau fare inuraa taofe, e ua tupararihia te mau fare inuraa rau.’ Ua hamani-ino-hia, ua eiâhia, ua taparahihia te taata, e i te tahi mau taime ua haapohehia.
Ua faaite te vea ra Die Welt no Hamburg, Helemani aita i maoro roa ua arohia te feia apî “e haere ra i te disco aore ra e hoˈi ra i te fare” e te mau pǔpǔ taurearea totoa e faaohipa ra “i te mau tâpû raau tairi popo, te mau tipi, e te mau pupuhi.” Ua parau te vea ra Süddeutsche Zeitung no Munich e e aro te mau skinhead i Berlin i te taata atoa “o te ite-papu-hia to ratou paruparu—te feia fare ore, te mau huma, te mau vahine paari faatuhaahia.”
Ua faaite te hoê taata papai a A ara mai na! i Paniora e e ohipa apî te fifi no te mau pǔpǔ taurearea totoa i reira, tera râ te maraa ra. Teie te upoo parau o te vea ABC no Madrid, “Te mau skinhead—Te ohipa mehameha apî i nia i te mau purumu.” Ua parau te hoê skinhead tahito no Paniora e e ite ohie noa ratou i “te feia ěê faaauhia i te puaa, te mau vahine taiata e te mau mahu.” Ua na ô faahou â oia e: “E mea faufaa ore te hoê po aore e haavîraa uˈana.”
I Afirika Apatoa ua parau te Cape Times e te rahiraa o te mau taparahiraa taata uˈana no “roto mai ïa i te hoê peu ino o te pǔpǔ taurearea totoa.” Te parau ra te hoê buka neneihia i Cap e ua riro teie mau pǔpǔ no Afirika Apatoa ei “mau manumanu iino” i roto i te mau oire veve roa e ua “eiâ [ratou] e ua mafera i te mau melo no to ratou iho huiraatira e ua ô ratou i roto i te mau tamaˈi a teie mau pǔpǔ no te haru i te mau tuhaa fenua, te mau matete, e te mau vahine.”
Ua parau te hoê vea Beresilia O Estado de S. Paulo e i reira ua “rahi ma te hoê numera riaria mau” te mau pǔpǔ taurearea totoa. Te faaite ra oia e e aro ratou i te mau pǔpǔ enemi, te ui apî maitai aˈe, te feia opu fetii ê, e te feia rave ohipa veve no te fenua ê. Ua parau atoa oia e i te hoê mahana ua apiti e rave rahi pǔpǔ taurearea no te “eiâ i te taata i tahatai . . . , ua aro te tahi i te tahi,” e ua faariro ratou i te hoê aroâ aano no Rio de Janeiro ei “tahua aroraa.” Ua parau te tahi atu faaiteraa no Beresilia e te maraa noa ra te numera o teie mau pǔpǔ i roto i te mau oire rarahi mai ia São Paulo e ia Rio de Janeiro e i roto atoa i te mau oire rii.
Ua tapao te vea Maclean’s no Kanada i te matahiti 1995 e ia au i tei manaˈohia e te mutoi, te vai ra fatata e vau pǔpǔ taurearea totoa i nia i te purumu e haa ra i Winnipeg, Kanada. E ua nenei te mau vea no te mau Hau amui no Marite i te mau hohoˈa no te mau melo o teie mau pǔpǔ o te hopoi i ta ratou mau faito ahu e mau graffiti i roto i te mau tuhaa fenua taotiahia no te mau Inidia no Marite Apatoa Tooa o te râ.
I roto i te oire no New York, ua tupu taue e rave rahi haavîraa uˈana taaihia i te mau pǔpǔ taurearea totoa i te matahiti i mahemo iho nei. Ua parauhia e ua ô te mau pǔpǔ “Bloods” e “Crips,” i te omuaraa mea puai roa ratou i Los Angeles. Ia au i te tavana oire no New York, i te avaˈe Tiurai e tae atu i te avaˈe Setepa, ua haru te mutoi e 702 taata i roto i te mau tupuraa taaihia i te mau pǔpǔ taurearea totoa i nia i te purumu.
Aita teie fifi e vai noa ra i roto i te mau oire rarahi. Ua faahiti te Quad-City Times neneihia i te tuhaa ropu no te mau Hau Amui no Marite, i te parau no te “haavîraa uˈana e maraa ra i rotopu i te mau taurearea, no te rave-hua-raa i te raau taero e no te haereraa i mua o te manaˈo taiâ.”
Te hoê ati peapea mau
Ua parauhia e i te haamataraa ei pueraa hoa noa te hoê pǔpǔ taurearea totoa. I te rahiraa mai te roo o to ˈna raatira, ua rahi atoa ïa te haavîraa uˈana. E ora na te raatira i te fare o to ˈna tupuna vahine, e e pupuhi-noa-hia hoi, noa ˈtu e tei roto o ˈna i te fare. Ua faaite te hoê vea e te vai ra hau atu i te 50 apoo ofai pupuhi i nia i te fare. Ua pupuhihia te reira ei tahooraa paha no te mau ohipa i parihia e na te pǔpǔ a to ˈna mootua. Hau atu, ua mau te tuaana o te raatira o teie pǔpǔ i te fare auri ei faahopearaa no te ohipa taaihia i teie pǔpǔ e ua pupuhi-pohe-roa-hia e te hoê taata i roto i te hoê pereoo uta tauihaa e tere ra, te taeae fetii o tei reva na hoi no te ape i te haavîraa uˈana e o tei hoˈi mai no te farerei ia ratou.
I Los Angeles, ua pupuhi te mau melo o te hoê pǔpǔ taurearea i te hoê pereoo uira e ua pohe te hoê tamahine iti hara ore e toru matahiti no ˈna hoi te metua vahine e te hoa tane i tere atu na roto i te aroâ ino. Ua tae te hoê ofai pupuhi i roto i te hoê fare haapiiraa e ua puta te hoê orometua haapii o te tauturu ra i te mau tamarii haere haapiiraa e nafea ia haamaitai i to ratou oraraa. E rave rahi atoa tei pohe e aita rea ta ratou e ohipa aˈe e te mau pǔpǔ taurearea totoa, na ratou râ i taparahi ia ratou. Ua tui te roo o te hoê metua vahine no Brooklyn, New York, i roto i to ˈna tuhaa oire no te tapao otahi oto roa ˈˈe—te moeraa ta ˈna e toru atoa tamaroa i te haavîraa uˈana a te pǔpǔ taurearea.
Na te aha i faatupu i teie ati o te haavîraa uˈana a te feia apî na te ao nei, e nafea tatou e nehenehe ai e paruru i ta tatou mau tamarii herehia? Nafea te mau pǔpǔ taurearea totoa e haamata ˈi na mua roa ˈˈe, e no te aha e rave rahi roa feia apî e apiti atu ai ia ratou? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te mau tumu parau i muri nei.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Scott Olson/Sipa Press