Te iteraa i te tamahanahanaraa i roto i ‘te peho o te mǎrǔ pohe’
Faatiahia e Barbara Schweizer
I te tahi mau taime, ia maitai anaˈe te mau mea, e au to ˈu oraraa i “te mau aua heeuri” au roa. Ua ite atoa râ vau e eaha te auraa e haere na roto i te hoê ‘peho o te mǎrǔ pohe.’ Ua papu râ ia ˈu e no te mea e o Iehova to tatou Tiai, e nehenehe tatou e faaruru i te mau huru tupuraa atoa e nehenehe e fa mai.—Salamo 23:1-4.
I TE matahiti 1993, ua fatata hoi to mâua ta ˈu tane e 70 matahiti, ua faaoti atura mâua e reva i te hoê fenua apî—e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia o te horoa i te haapiiraa Bibilia, i Equateur. Noa ˈtu e e Marite mâua mai to mâua fanauraa mai â, e paraparau na mâua i te reo Paniora e aita ta mâua hopoia i te pae moni. I te mea hoi e ua ite mâua e mea hotu maitai te ohipa “ravaai taata” i Equateur, ua opua ˈtura mâua e tuu i ta mâua mau upeˈa i roto i taua mau pape hotu ra.—Mataio 4:19.
I muri aˈe i tau mahana oaoa i te amaa a te Taiete Watch Tower no Equateur, ua haere atura mâua i te vahi tapearaa pereoo uta taata i Guayaquil, ma te hinaaro ru e tere atu i Machala—te hoê hoi oire e hinaaro taa ê ra i te tauturu. A tiai noa ˈi râ mâua i te pereoo uta taata, ua mauiui taue atura ta ˈu tane, ua faaoti atura mâua e faanuu â i to mâua tere. Ua haere atura vau e taniuniu no te faanaho i te hoˈi faahou i te amaa a parahi noa ˈi o Fred i raro e to mâua mau otaa. I to ˈu hoˈiraa ˈtu tau minuti i muri iho, ua moe ta ˈu tane!
Aita roa ˈtu vau i farerei faahou ia Fred, a vai ora ˈi oia. I te vahi tapearaa pereoo uta taata iho, i to ˈu moeraa maa taime poto, aita to ˈna mafatu i pâmu faahou. A imi haere noa ˈi au ia ˈna mai te maamaa ra, ua haafatata maira te hoê tia haapao i te vahi tapearaa pereoo uta taata e ua parau maira e ua afaihia o Fred i te fare maˈi. I to ˈu taeraa ˈtu i te fare maˈi, ua faaroo atura vau e ua pohe aˈena oia.
I reira iho, vai noa mai nei au o vau anaˈe i roto i te hoê fenua matau-ore-hia, aita e fare e aita e tane no te turui atu i nia. Te parau nei au e “turui atu i nia” no te mea na Fred e faatere e e faanahonaho noa na i te mau mea no mâua toopiti. E ere au i te vahine pautuutu e ua oaoa vau e na ˈna e faatere. I teie nei râ, e tia ia ˈu ia rave i te mau faaotiraa, ia faanahonaho i to ˈu oraraa e, i te hoê â taime, ia faaruru i to ˈu oto. E mea mauiui roa—mai te mea ra e tei roto roa vau i te hoê ‘peho o te mǎrǔ pohe.’ E ore roa anei au e haapii i te faaruru o vau anaˈe?
To mâua haapiiraa i te parau mau e te faaohieraa i to mâua oraraa
I to mâua Fred farereiraa i te taime matamua, ua faaipoipo aˈena mâua e ua faataa. Ua riro maira te hoê auhoaraa maitai ei taairaa piri roa, e ua opua aˈera mâua e faaipoipo. E feia haere pure iˈoa noa mâua i Seattle, i te hau no Washington, i Marite. E ere râ te haapaoraa i te mea faufaa roa i roto i to mâua oraraa e tae noa ˈtu i te taime a patoto mai ai o Jamie, te hoê pionie (poro evanelia ma te taime taatoa) apî nehenehe, i to mâua opani. No to ˈna maitai rahi, ua farii atura vau i to ˈna pûpûraa mai i te hoê haapiiraa Bibilia.
No te mea e ua anaanatae atoa o Fred, na te mau metua o Jamie ïa i faatere i te haapiiraa, e hoê matahiti i muri iho, i te matahiti 1968, ua bapetizohia ˈtura mâua toopiti. Mai te haamataraa mai â, ua hinaaro iho â mâua e tuu i te mau faufaa a te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua o to mâua oraraa. (Mataio 6:33) Oia mau, na Lorne raua o Rudi, nau hoa faaipoipo o tei haapii ia mâua, i horoa mai i te hiˈoraa i roto i teie tuhaa. I muri iti noa ˈˈe i to mâua bapetizoraa, ua reva ˈtura raua i te hoê oire i te Pae Hitia o te râ no te mau Hau Amui no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu. Ua ueuehia i reira te hoê huero i roto i to mâua mafatu.
E tumu ê atu â tei turai ia mâua ia manaˈo e reva. E paoti ohipa o Fred no te hoê fare toa rahi tatuhaahia. E ohipa haapau taime roa ta ˈna, e ua taa ˈtura ia ˈna e ia haere oia i te tahi atu vahi, e nehenehe ïa oia e faaohie i to ˈna oraraa e e haapao rahi atu â i te parau mau e i ta mâua na tamarii e piti. E tamahine atoa ta ˈu na ta ˈu tane matamua, o tei faaipoipo atoa i teie nei, ua farii atoa raua ta ˈna tane i te parau mau, no reira e mea fifi ta mâua faaotiraa e faarue mai ia Seattle. Tera râ, ua taa ia raua i ta mâua e hinaaro ra e ua turu maira raua i ta mâua faaotiraa.
No reira, i te matahiti 1973, ua reva ˈtura mâua i Paniora, te hoê fenua e hinaaro rahi ra i taua taime ra, i te feia poro i te parau apî maitai e i te mau taeae no te aratai. Ua numera o Fred e mai te peu e e ora mâua ma te tarani, e navai ïa te moni o ta mâua i tuu i te hiti no te aufau i ta mâua mau haamâuˈaraa i Paniora, e e nehenehe ïa mâua e horoa i te rahiraa o to mâua taime i roto i te taviniraa. E o ta mâua iho â ïa i rave. Aita i maoro, ua tavini o Fred ei matahiapo, e i te matahiti 1983, ua riro maira mâua toopiti ei pionie.
E 20 matahiti te maoro to mâua taviniraa i Paniora, ma te haapii i te reo e ma te fanaˈo e rave rahi mau tupuraa maitatai. E pinepine mâua Fred i te poro amui e i te haapii i te mau hoa faaipoipo, e rave rahi hoi o ratou tei riro mai i teie nei ei mau Ite bapetizohia. Tau matahiti i muri iho i Paniora, ua rave atoa ta mâua nau tamarii apî aˈe, o Heidi raua o Mike, i te taviniraa pionie. Noa ˈtu e e mea iti ta mâua mau taoˈa materia, e taime oaoa roa ˈˈe te reira o to ˈu oraraa. E mea ohie to mâua oraraa. Ua nehenehe matou e amuimui e rave rahi taime ei utuafare, e mai te hinu a te vahine ivi i roto i te faatiaraa a te Bibilia, aita roa ˈtu ta matou moni tei tuuhia i te hiti e tei faanaho-maitai-hia, i pau noa ˈˈe.—Te mau arii 1, 17:14-16.
Te taui-faahou-raa i te fenua
I te matahiti 1992, ua feruri faahou mâua e taui i te faaearaa. Ua paari mai ta mâua nau tamarii, e ua iti mai te hinaaro i te tauturu i Paniora i na mua ˈˈe. Ua matau mâua i te hoê mitionare, o tei tavini i Equateur, e ua faaite mai oia ia mâua e te hinaaro-ru-hia ra te mau pionie e te mau matahiapo i taua fenua ra. E mea paari roa anei mâua no te feruri i te haamata faahou i roto i te hoê fenua apî? Ua manaˈo mâua e aita, i te mea hoi e mea oraora maitai mâua e mea au roa na mâua i te ohipa pororaa. No reira, ua ani atura mâua i te amaa no Equateur e ua haamata ˈtura mâua i te rave i te mau faanahoraa. Ua hinaaro atoa ta ˈu tamahine ra o Heidi e ta ˈna tane, o Juan Manuel, o te tavini ra i te pae apatoerau no Paniora, e haere mai na muri iho ia mâua.
I te pae hopea, i te avaˈe Febuare 1993, ua faanaho atura mâua i ta mâua mau tauihaa atoa e ua tapae atura mâua i to mâua fenua apî. Ua oaoa roa mâua toopiti i te haamaitairaa e tavini ei pionie i Equateur, e rave rahi roa hoi taata e hinaaro ra e haapii i te Bibilia i reira. I muri aˈe i to mâua farii-popou-maitai-raahia i te amaa, ua faanaho atura mâua e haere e mataitai e rave rahi mau oire o tei parauhia e te hinaaro-taa-ê-hia ra te tauturu i reira. I reira râ ta ˈu tane i te poheraa.
I roto i ‘te peho o te mǎrǔ pohe’
I te omuaraa, ua hitimahuta roa vau, e aita roa ˈtu vau i tiaturi noa ˈˈe. Aita hoi o Fred i maˈihia na na mua ˈˈe. Eaha ïa te tia ia ˈu ia rave? Ihea e tia ia ˈu ia haere? Aita vau i nehenehe e feruri.
I te roaraa o taua mau taime mauiui mau ra o to ˈu oraraa, ua turu mai te mau taeae e te mau tuahine i te pae varua hamani maitai ia ˈu, aita hoi te rahiraa i matau noa ˈˈe ia ˈu. E mea maitai roa te mau taeae i te amaa e ua haapao ratou i te mau mea atoa, e tae noa ˈtu i te faanahoraa i te hunaraa. Te haamanaˈo iho â nei au i te here o Taeae e o Tuahine Bonno i nia ia ˈu. Ua ara noa raua ia ore au ia faaea o vau anaˈe, e ua taoto atoa o Edith Bonno i pihai iho ia ˈu e rave rahi po ia ore au ia vai o vau anaˈe. Inaha, ua faaite mai te fetii taatoa o te Betela i taua here e te haapao maite ra, mai te mea ra e ua tapoˈi mai ratou ia ˈu i te hoê paraitete o te here.
I roto tau mahana noa, ua tae atoa mai ta ˈu na tamarii e toru i pihai iho ia ˈu, e mea faufaa roa ta ratou turu. Noa ˈtu râ e mea rahi roa te mau taata here i pihai iho ia ˈu i te ao, e mea fifi roa ˈtu â i te po roroa. I reira ïa o Iehova e turu mai ai ia ˈu. I te mau taime atoa e moemoe-roa-hia vau, e huri tia ˈtu na vau i nia ia ˈna na roto i te pure, e ua tamahanahana mai oia ia ˈu.
I muri aˈe i te hunaraa, ua hiti maira te uiraa, Eaha te tia ia ˈu ia rave e to ˈu oraraa? Ua hinaaro vau e faaea i Equateur no te mea o te reira hoi ta mâua toopiti faaotiraa i rave, ua manaˈo râ vau e eita ta ˈu e nehenehe o vau anaˈe. No reira, ua taui atura o Heidi raua o Juan Manuel, o tei faanaho hoi e haere e faaea i Equateur i muri iho, i ta raua mau opuaraa ia nehenehe hoi raua e haere oioi mai e ia tavini matou paatoa.
I roto hoê avaˈe, ua itea mai ia matou i te hoê fare i Loja, te hoê hoi o te mau oire o ta te amaa i faaue mai ia haere. Ua rohi oioi atura vau no te faanahonaho i te mau ohipa, no te noho i roto i te hoê fare apî, e no te haamata i te poro i roto i te hoê fenua apî. Mai te mea e ua tamǎrû taua mau ohipa atoa ra i to ˈu oto. Hau atu, ua nehenehe au e taˈi e ta ˈu tamahine, e mea piri roa hoi raua Fred, e ua tauturu mai te reira ia ˈu ia haamahora i to ˈu mau manaˈo hohonu.
Tau avaˈe râ i muri iho, a rave ai au i ta ˈu ohipa apî matauhia, ua uˈana roa ˈtu â to ˈu moemoe rahi. Aita vau i nehenehe e manaˈonaˈo i te mau taime oaoa o ta mâua Fred i fanaˈo, i te mea hoi e e peapea roa vau. Eita vau e feruri i te tau i mairi e e ora na vau i tera e tera mahana, ma te manaˈonaˈo rahi i te tau no a muri aˈe. Ua tutava râ vau i te rave i te tahi ohipa faufaa i te mahana tataitahi, ta ˈu ohipa pororaa iho â râ. Na te reira i turai ia ˈu ia ore e tuu.
E mea au roa na ˈu e poro e e haapii i te Bibilia, e mea farii roa te taata i Equateur e ua riro teie ohipa ei mea oaoa. I te hoê o te mau taime matamua i to ˈu haereraa i roto i te ohipa na te mau fare i reira, ua farerei au i te hoê vahine apî faaipoipo o tei parau mai e: “Oia, e hinaaro vau e haapii i te Bibilia!” O o ˈna te vahine matamua o ta ˈu i haamata i te haapii i Equateur. Ua huti mai teie huru tupuraa i to ˈu ara-maite-raa e ua tauturu te reira ia ˈu ia ore ia manaˈonaˈo rahi roa i to ˈu iho oto. Ua haamaitai rahi mai o Iehova i ta ˈu taviniraa. Mai te mea ra fatata i te mau taime atoa e haere ai au e poro i te parau apî maitai, e farerei au i te hoê tupuraa maitai.
Ma te feaa ore, te tamauraa i te tavini ei pionie, e haamaitairaa ïa. Ua tia ïa ia ˈu ia ati maite atu i te reira e ua horoa mai i te tahi ohipa maitai e rave i te mau mahana atoa. Aita i maoro, ua faatere au e ono haapiiraa Bibilia.
No te faataa i te oaoa o ta ˈu i fanaˈo i roto i ta ˈu taviniraa, e faatia ˈtu vau i te aamu o te hoê vahine faito matahiti au noa o tei anaanatae mau â aita i maoro aˈenei i te mau haapiiraa Bibilia. I to ˈu faaiteraa ˈtu ia ˈna i te hoê irava, ua hinaaro oia e taa maitai na mua, e i muri iho, ua ineine oia i te faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa. Noa ˈtu e e vahine taiata oia na mua ˈˈe, ua patoi oia ma te aueue ore i te aniraa a te hoê tane, aita i maoro aˈenei, ia faaea raua ma te faaipoipo ore. Ua parau mai oia ia ˈu e ua oaoa oia i te tururaa i te mau ture a te mau Papai, i te mea e te ite nei oia i te hau o te feruriraa o ta ˈna hoi i ore i fanaˈo na mua ˈˈe. Ua tamahanahana teie mau haapiiraa i to ˈu mafatu e ua manaˈo atura vau e mea faufaa vau.
Te tapearaa i to ˈu oaoa
Noa ˈtu e ua faaoaoa rahi te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ ia ˈu, aita to ˈu oto i ore oioi. I roto i to ˈu nei tupuraa, e fa mai te oto e e ore atu. Ua turu mai ta ˈu tamahine e ta ˈu tamaiti hoovai ia ˈu ma te faahiahia, i te tahi râ mau taime, ia ite anaˈe au ia raua toopiti ia fanaˈo i te tahi mau taime taa ê, e moemoe-roa-hia vau. Te ere-rahi-hia nei au i ta ˈu tane, e ere no te mea noa e mea piri roa mâua, no te mea atoa râ, e tiaturi noa na vau i nia ia ˈna no te mau mea e rave rahi. Te vai ra te mau taime e peapea e e moemoe au, no te oreraa e nehenehe e paraparau atu ia ˈna, e ani atu ia ˈna i te mau aˈoraa, aore ra e faatia ˈtu ia ˈna i te hoê tupuraa i farereihia i roto i te aua taviniraa, e ere roa ˈtu hoi i te mea ohie ia faaruru.
Na te aha e tauturu ra ia ˈu i roto i teie mau huru tupuraa? Te pure nei au ia Iehova ma te aau rotahi, e te ani nei au ia ˈna ia tauturu mai ia ˈu ia feruri i te tahi atu ohipa, te tahi ohipa maitai. (Philipi 4:6-8) E te tauturu mau maira oia ia ˈu. Tau matahiti i muri iho, ua nehenehe au e faatia i te tahi mau taime oaoa o ta mâua Fred i fanaˈo. Papu maitai, e mea haere mǎrû noa te mau faahopearaa o te maitairaa mai. Mai te papai salamo ra o Davida, e au ra e ua haere au i roto i te hoê ‘peho o te mǎrǔ pohe.’ Tei reira râ o Iehova no te tamahanahana mai ia ˈu, e ua aratai te mau taeae haapao maitai ia ˈu i roto i te aveia maitai.
Te mau haapiiraa o ta ˈu i huti mai
I te mea e na Fred i faatere noa na, aita roa ˈtu ïa vau i manaˈo e e nehenehe ta ˈu e haere i mua e e rave i te mau mea o vau anaˈe. Na roto râ i te tauturu a Iehova, a to ˈu utuafare, e a te mau taeae, ua manuïa vau. Mai te mea ra e ua puai-aˈe-hia vau i na mua ˈˈe. Ua fariu pinepine aˈe au i nia ia Iehova ra i na mua ˈˈe, e te haapii nei au i te rave o vau anaˈe i te mau faaotiraa.
Te oaoa rahi nei au e ua tavini mâua Fred i taua na matahiti e 20 ra i Paniora, i te vahi i hinaaro-rahi-hia i te tauturu. I roto i teie faanahoraa o te mau mea, aita roa ˈtu tatou i ite e eaha te tupu i tera e tera mahana, no reira te manaˈo nei au e mea faufaa roa ia rave i te mea maitai aˈe no Iehova e no to tatou utuafare ia nehenehe anaˈe ta tatou. Ua haafaufaa rahi taua mau matahiti ra i to mâua oraraa e to mâua faaipoiporaa, e te tiaturi papu nei au e ua faaineine te reira ia ˈu ia faaruru i to ˈu moemoe. I te mea hoi e ua riro aˈena te taviniraa pionie ei huru oraraa hou te poheraa o Fred, ua horoa mai ïa te reira i te hoê fa ia tutava anaˈe au i te faaau atu i te tupuraa apî.
I to Fred poheraa, e au ra e i te omuaraa e ua hope atoa to ˈu oraraa. Parau mau râ, e ere te reira. E ohipa ta ˈu e rave i roto i te taviniraa a Iehova, e e taata ta ˈu e tauturu. I te mea hoi e e rave rahi roa taata, ati aˈe ia ˈu, o tei hinaaro noa i te parau mau, nafea ïa vau e nehenehe ai e faarue? E mea maitai no ˈu ia tauturu ia vetahi ê, mai ta Iesu hoi i parau. (Ohipa 20:35) Ua horoa mai te mau tupuraa o ta ˈu i fanaˈo i roto i te aua taviniraa, i te mau mea e tiatonu atu e e faanaho.
Tau mahana i teie nei, ua tupu-faahou-hia vau i te moemoe matauhia. I to ˈu râ faarueraa i te fare no te haere e faatere i te hoê haapiiraa Bibilia, i reira iho, ua oaoa ˈˈe au. E piti hora i muri iho, ua hoˈi au i te fare ma te mâha e te itoito. Mai ta te papai salamo i parau, e nehenehe tatou i te tahi mau taime e “ueue ma te roimata,” te haamaitai maira râ Iehova i ta tatou mau tutavaraa, e e “ooti ïa [tatou] ma te oaoa.”—Salamo 126:5, 6.
Aita i maoro aˈenei, no te neˈiraa toto puai, ua tia ia ˈu ia faatitiaifaro rii i ta ˈu porotarama, e e pionie tauturu tamau vau i teie nei. Te ora nei au i te hoê oraraa oaoa, noa ˈtu e aita vau e manaˈo ra e e ore roa to ˈu moemoe i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Te oaoa nei au i te iteraa i ta ˈu na tamarii e toru i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. Hau atu, te tiai nei au i te taime e farerei faahou ai au ia Fred i roto i te ao apî. Ua papu ia ˈu e e oaoa roa o ˈna ia ite i te ohipa o ta ˈu i nehenehe e rave i Equateur—e ua horoa mai ta mâua mau opuaraa i te hotu.
Te pure nei au e ia tupu tamau noa te mau parau a te papai salamo i nia ia ˈu. “E riro â te maitai e te aroha i te pee mai ia ˈu i te mau mahana atoa o to ˈu nei oraraa: e parahi â vau i roto i te fare o Iehova e maoro noa ˈtu o ˈu pue mahana.”—Salamo 23:6.
[Hohoˈa i te api 17]
I roto i te taviniraa i San Lucas, i Loja, i Equateur