Eaha to mua i te mau vahine?
“UA RIRO te aamu o te huitaata ei aamu o te ite-pinepine-hia te mau hamani-ino-raa e te mau haruraa toroa a te tane i nia i te vahine.” O te taiohia ra ïa i roto i te Faˈiraa o te mau Manaˈo ê a te Seneca Falls, New York, i papaihia i Marite 150 matahiti i mairi ei patoiraa i te huru tia ore i nia i te mau vahine.
Ua rave-mau-hia te tahi mau haamaitairaa mai reira mai, ia au râ i ta te buka ra Te mau vahine o te ao 1995 (Beretane) a te mau Nunaa Amui e parau ra, e mea rahi â te mau haamaitairaa te tia ia ravehia. “Mea pinepine roa, te ora ra te mau vahine e te mau tane i roto i te mau ao taa ê,” o ta ˈna e tapao ra, “te mau ao o te taa ê no nia i te haapiiraa e te mau ravea no te ohipa, e no nia i te oraora-maitai-raa, te parururaa ia ˈna iho e te taime faafaaearaa.”
I te ite-rahi-raahia te reira, haamau atura te mau nunaa i te mau ture no te parururaa i te mau tiaraa o te mau vahine. Eita râ te mau ture e taui i te mafatu, i reira te huru tia ore e te faaino e vai hohonu ai. Ei hiˈoraa, a feruri na i te huru tupuraa o te mau tamahine taiata. Ua parau te Newsweek no nia i teie ohipa haama a te mau nunaa atoa e: “Ua haamauhia te ture, na nia i te mau opuaraa maitatai, no te faaore i te faatîtîraa i te mau tamarii i te pae taatiraa, mea pinepine râ i te ore e manuïa.” Hoê â huru, eita te ture iho e arai i te haavîraa uˈana. “Te faaite ra te tupuraa mau e te haavîraa uˈana i te mau vahine e fifi te reira o te parare ra na te ao nei,” o ta te Maimiraa no nia i te haereraa i mua o te huitaata 1995 (Beretane) e parau ra. “Aita te rahiraa o te mau ture e tano ra no te arai i teie haavîraa uˈana—ahiri noa râ e tauihia te mau faufaa o te hiroa tumu e totiale o teie mahana.”—Na matou i papai faaopa.
Ua matau i te niuhia “te mau faufaa o te hiroa tumu e totiale” i nia i te mau tutuu aˈa-hohonu-hia—te hoê ïa mea fifi roa ia taui. “E faatiaturi te tutuu i te mau tane e e tia ia faaohipahia te mau vahine eiaha râ ia herehia, ia rave-ino-hia ratou eiaha râ ia aupuruhia,” o ta te hoê vahine no Hitia o te râ i Ropu e parau ra. “Ei faahopearaa, aita ta te hoê vahine e parau, e tiaraa, e e ravea no te haamaitai i to ˈna oraraa.”
Haapiiraa i te mau tane faaipoipo e i te mau metua tane
Ua faˈi te Faataaraa no te Ohiparaa i tuuhia i Pekin, i Taina, e te hoê apooraa a te ao no nia i te mau vahine i te matahiti 1995 e o te hoê noa “ohipa e rave-amui-hia i reira iho e te taatoaraa” o te nehenehe e faatupu i te hoê “ao hau, parau-tia e te aroha” i reira te mau vahine e faaturahia ˈi.
E tia ia haamatahia i te fare, i nia i te mau tane faaipoipo e te mau metua tane, te mau ohipa atoa o te faariro i te oraraa o te mau vahine rahi aˈe i te ‘hau, parau-tia, e te aroha.’ No nia i te reira, ua papu i te mau Ite no Iehova e o te haapiiraa Bibilia te ravea no te manuïaraa. Ua ite ratou e ia ite anaˈe te mau tane e te titau maira te Atua e ia faatura e ia haapao maitai ratou i ta ratou mau vahine faaipoipo e ta ratou mau tamahine, e putapû roa to ratou mafatu e e na reira ïa ratou.
I Afirika i Ropu, i teie nei te haapao maitai ra te hoê tane faaipoipo o Pedro te iˈoa e e maha ta ˈna tamarii, i te mau hinaaro o ta ˈna iho vahine. E tauturu oia ia ˈna ia haapao i te mau tamarii, e e afai atoa i te maa i nia i te airaa maa ia tamaa anaˈe te mau manihini e te utuafare. E mea huru ê roa teie haerea haapao maitai i roto i to ˈna fenua. No te aha oia e mauruuru ai i ta ˈna vahine e e rave amui ai i te ohipa e o ˈna?
“I to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua ite au e piti faaueraa tumu faufaa no nia i te tiaraa o te tane,” o ta Pedro e faataa ra. “Ua ohipa puai mau te reira i nia i to ˈu huru hiˈoraa i ta ˈu vahine. Na mua, te faataa ra te Petero 1, 3:7 e e tia i te hoê tane ia faatura i ta ˈna vahine ei “farii paruparu.” Te piti, te na ô ra te Ephesia 5:28, 29, e e tia i te hoê tane ia hamani maitai i ta ˈna vahine ‘mai to ˈna iho tino.’ I to ˈu peeraa i teie aˈoraa, ua riro mâua ei hoa rahi. No reira matou te mau tane e tia ia matou ia haafaufaa hau aˈe i te mau aˈoraa a te Atua i ta te mau tutuu o te vahi.”
Ua farii o Michael, no Afirika Tooa o te râ, e hou oia a haamata ˈi i te haapii i te Bibilia e te mau Ite, aita oia i rave maitai i ta ˈna vahine. “Ua matau atoa vau i te taparahi ia ˈna ia riri anaˈe au,” o ta ˈna i faˈi. “Ua haapii râ te Bibilia ia ˈu e e tia ia ˈu ia taui i ta ˈu huru raveraa. I teie nei e tutava mau vau i te haavî i to ˈu huru e i te here i ta ˈu vahine mai to ˈu iho tino. E te oaoa nei mâua hau atu i teie nei.” (Kolosa 3:9, 10, 19) E hoê â manaˈo to ta ˈna vahine ra o Comfort: “I teie nei te faaite ra o Michael i te tura rahi e te here ia ˈu hau atu i tei matauhia e te rahiraa o te mau tane no to matou vahi. E nehenehe mâua e tauaparau no nia i to mâua mau fifi e e ohipa amui mâua mai te hoê pǔpǔ.”
Ua haapii o Pedro e o Michael i te faatura e te poihere i ta raua vahine no te mea ua farii raua ma te mafatu tae i te mau faaueraa no ǒ mai i te Parau a te Atua, o te haapapu maitai ra e mea au ore roa na to tatou Poiete te haerea tia ore i nia i te mau vahine.
To te Atua manaˈoraa i te mau vahine
Ua manaˈo noa na te Atua i te mau vahine e i to ratou maitairaa. Noa ˈtu e ua parau oia i to tatou nau metua matamua e no to raua orureraa, e turai te huru taata tia ore e ia “haavîhia” te mau vahine, e ere roa ˈtu râ te reira te opuaraa a te Atua. (Genese 3:16, MN) Ua poiete oia ia Eva ei “tauturu au” no Adamu e ei hoa no ˈna. (Genese 2:18) I roto i te Ture a Mose i Iseraela i tahito ra, ua faautua taa ê o Iehova i te hamani-ino-raa i te mau vahine ivi e ua faaue i te mau Iseraela ia hamani maitai e ia tauturu ia ratou.—Exodo 22:22; Deuteronomi 14:28, 29; 24:17-22.
Aita o Iesu, te hohoˈa o to ˈna Metua i nia i te raˈi, i pee i te tutuu o tei parare roa i to ˈna tau o te faaino ra i te mau vahine. Ua paraparau oia ma te mǎrû i te mau vahine—i te mau vahine roo ino atoa hoi. (Luka 7:44-50) Hau atu, mea au na Iesu te tautururaa i te mau vahine e maˈi to ratou. (Luka 8:43-48) I te hoê taime, i to ˈna iteraa ˈtu i te hoê vahine ivi e oto ra i te poheraa o ta ˈna tamaroa fanau tahi, i reira iho haafatata ˈtura oia i te feia apee o te hunaraa e ua faatia ihora i teie tane apî.—Luka 7:11-15.
Tei rotopu te mau vahine i te mau pǐpǐ matamua a Iesu e o ratou hoi tei faaite na mua i to ˈna tia-faahou-raa. Te haafaufaa ra te Bibilia i te mau vahine mai ia Ludia, Doreka, e Perisila ei hiˈoraa no te farii-manihini-raa, no te aroharaa, e no te itoito. (Ohipa 9:36-41; 16:14, 15; Roma 16:3, 4) E ua haamatauhia te mau Kerisetiano matamua ia faatura i te mau vahine. Ua parau te aposetolo Paulo i to ˈna hoa mitionare o Timoteo ia hamani maitai i te “mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai.”—Timoteo 1, 5:2.
Mau vahine o tei itehia e ratou te faatura
Mai te peu e e tane kerisetiano oe, e faaite oe i taua â faatura ra i te mau vahine. Eiaha roa oe e faaohipa i te tutuu ei otoheraa no te rave-ino-raa ia ratou. E nehenehe te faaturaraa i te mau vahine i te horoa hau atu â i te hoê faaiteraa papu no to oe faaroo. (Mataio 5:16) Te faataa ra o Salima, te hoê potii no Afirika nafea o ˈna i te faufaahia i te iteraa i te mau faaueraa tumu kerisetiano i te ohiparaa.
“Ua paari au ma te haaatihia e te mau vahine e te mau tamahine o te rave-ino-mau-hia ra. I rave na to ˈu metua vahine i te ohipa 16 hora i te mahana hoê, te mea râ e noaa ia ˈna e amuamuraa ïa ahiri e aita hoê ohipa i oti. Te mea ino roa ˈtu, e tairi to ˈu metua tane ia ˈna ia inu hua o ˈna i te ava. Hoê â huru mauiui to te tahi atu mau vahine no taua vahi ra. Ua ite râ vau e mea hape teie huru raveraa—e ua î ïa to matou oraraa i te inoino e te oaoa ore. Area râ, e au ra e aita e ravea no te taui i teie huru ohipa.
“I to ˈu taurearearaa râ, ua haamata hoi au i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua putapû roa vau i to ˈu taioraa i te mau parau a te aposetolo Petero, o tei parau e e tia ia faaturahia te mau vahine. Ua manaˈo râ vau e, ‘Eita roa paha te taata e faaohipa i teie aˈoraa, i to ˈu manaˈoraa iho â i te tutuu o to matou vahi.’
“I to ˈu râ haereraa i te Piha no te Basileia, i reira te mau Ite e putuputu ai, ua farii maitai te mau tane e te mau vahine ia ˈu. Te mea maere roa ˈtu â, te haapao maitai mau ra te mau tane faaipoipo e vai ra i reira i ta ratou iho vahine. I to ˈu matau-maitai-raa ˈtu i te taata i reira, ua taa ia ˈu e e tia i te mau Ite atoa ia na reira ratou. Noa ˈtu e no roto mai vetahi mau tane i te hoê â huru oraraa e to ˈu, i teie nei te faatura ra ratou i te mau vahine. Ua hinaaro ihora vau e riro ei melo no teie utuafare rahi.”
Te hoê ravea tamau
E ere te faatura o ta Salima i ite i te mea tupu noa mai. O te hotu te reira no te hoê porotarama haapiiraa, niuhia i nia i te Parau a te Atua, o te tauturu i te taata ia haafaufaa te tahi i te tahi mai te Atua ra te huru. E faaiteraa te reira no te ohipa e ravehia ra i teie nei â e no te ohipa e ravehia a muri aˈe na te mau vahi atoa ia faatere anaˈe te Basileia o te Atua i te fenua taatoa. (Daniela 2:44; Mataio 6:10) E faaore roa teie faatereraa o te raˈi i te parau-tia ore atoa. Te haapapu maira te Bibilia ia tatou e: “Ua itea anaˈe ta oe [Iehova] mau faaauraa parau i te fenua nei, te haapii nei to te ao nei i te parau-tia i reira.”—Isaia 26:9.
I teie nei atoa, te faataui ra te haapiiraa ma te tia i te huru manaˈoraa o te mau mirioni taata. Ia auraro anaˈe te mau taata atoa e ora ra i te Basileia o te Atua, e tamau noa teie haapiiraa na te ao taatoa e na ˈna e faaore i te raveraa teimaha a te mau tane i nia i te mau vahine, te faahopearaa o te hara a Adamu. Eita o Iesu Mesia, te Arii maitihia e te Atua, e faatia i te haerea parau-tia ore i nia i te mau vahine ia faainohia ta ˈna faatereraa. Ma te faataaraa i teie faatereraa a te Mesia, te na ô ra te Bibilia e: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra.”—Salamo 72:12-14.
Ua huti teie mau tumu parau i te ara-maite-raa i nia i te mau fifi o te mau vahine. Teie râ, ua itehia e e rave rahi atoa tane o te rave-ino-mau-hia ra. I te roaraa o te aamu, ua faatupu te mau tane mana e te iino i te mau ohipa riaria mau i nia i te mau tane e te mau vahine atoa. E ua na reira atoa vetahi mau vahine. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te Bibilia i te niniiraa toto hara ore i ravehia e te mau vahine iino mai ia Iezebela, ia Atalia, e ia Herodia.—Te mau arii 1, 18:4, 13; Paraleipomeno 2, 22:10-12; Mataio 14:1-11.
Te hinaaro nei hoi te huitaata atoa i te ao apî a te Atua, i raro aˈe i te faatereraa a to ˈna Basileia. Fatata, ia piri anaˈe mai teie mahana, eita te mau vahine e eita atoa ïa te mau tane e rave-ino-faahou-hia. E “oaoa” râ te mau taata atoa i te mau mahana taitahi.—Salamo 37:11.
[Hohoˈa i te api 13]
E pee te mau tane faaipoipo kerisetiano i te aratairaa a te Bibilia ma te faatura e te faahanahana i ta ratou mau vahine