Te uiui nei te mau taurearea . . .
E nehenehe anei au e rave hau atu â i te fare haapiiraa?
“E mea faufaa roa te mau notaraa no to ˈu nau metua. ‘Eaha te nota i noaa ia oe i te hiˈopoaraa matematika? Eaha te nota i noaa ia oe no ta oe parau papai Beretane?’ Mea riri roa na ˈu te reira!”—Sam 13 matahiti.
E ERE o Sam anaˈe i roto i teie huru tupuraa fifi. Oia mau, ua papai te feia papai i te buka ra “E nehenehe e rave hau atu â” (Beretane) e: “Aitâ matou i farerei aˈenei i te hoê metua o te manaˈo ra e hoê â faito maitai to ˈna i te fare haapiiraa e to ta ˈna tamarii.” Te manaˈo nei râ e rave rahi taurearea, mai ia Sam, e te faateimaha rahi roa ra to ratou mau metua ia ratou ia maitai atu â ta ratou ohipa haapiiraa—e ia hau roa paha i te maitai. E faaruru paha ratou i te faateimaharaa rahi atu i roto i te piha haapiiraa. “Aita te mau orometua haapii i ravai i te faaoromai,” ta te hoê taurearea e autâ ra. “E hinaaro ratou e ia mau aau te mau mea i reira iho e ahiri aita, e haamaau ratou ia oe. No reira eita vau e tamata noa ˈˈe.”
E pinepine te feia apî o te ore e naeahia te mau titauraa a te mau metua e a te mau orometua haapii i te parauhia e e mea maˈua ratou. E fatata pauroa te mau tamarii haere haapiiraa i te mea maˈua i roto i te hoê tuhaa. No te aha? Ma te anaanatae, e ere hoi te faatau aore ra te nehenehe-ore-raa e haapii te tumu i te mau taime atoa.a
No te aha e mea maˈua vetahi
No nia i te ohipa haapiiraa, te vai ra hoi vetahi taurearea e au ra e e mauruuru noa ratou i te ohiparaa ma te tutava ore. “Mai te peu e e nehenehe au e manuïa ma te ohipa rii noa,” o ta Herman 15 matahiti e faˈi ra, “ua ravai noa ïa te reira.” Auaa râ, e ere pauroa te mau taurearea o te ore e anaanatae ra i ta ratou haapiiraa. Peneiaˈe aita noa ratou e au ra i te tahi tumu parau. E te vai ra vetahi o te ore e ite ra i te faufaaraa o te tuhaa o ta ratou e haapii ra. Teie ta Reuben 17 matahiti e parau ra: “Te vai ra te mau tumu parau e ua papu ia ˈu e eita roa vau e faaohipa faahou i te reira ia faarue anaˈe au i te fare haapiiraa.” No te anaanatae ore aore ra no te itoito ore e ite-ohie-hia te maˈua.
Te vai ra te tahi atu mau tumu. Ei hiˈoraa, ahiri e mea vitiviti roa te hoê orometua haapii, e riro oe i te inoino. Ahiri e mea taere roa, e fiu ïa oe. E nehenehe atoa te faaheporaa a te hoa e haafifi noa ˈtu e mea maitai ta oe haapiiraa. Te vauvau ra te buka ra Te mau tamarii maˈua (Beretane) e: “Mai te peu e e hinaaro te hoê tamarii ite, aravihi i te haapii, e ia fariihia o ˈna e te hoê pǔpǔ hoa au ore i te haapii, e manaˈo paha o ˈna e e tia ia ˈna ia vai maˈua noa.” Ua parau râ te hoê taurearea ma te peapea e i to ˈna nainairaa ia rave maitai anaˈe o ˈna i ta ˈna ohipa i te fare haapiiraa, e pohehae vetahi ia ˈna e e faaooo ratou ia ˈna. Oia mau, e faaruru paha te hoê taurearea i te tupuraa o te faaueraa tumu a te Maseli 14:17 (MN): “Te taata aravihi i te feruri te ririhia ïa.”
I te tahi mau taime, e mea fifi roa ˈtu â te mau tumu no te vai-maˈua-raa. Ma te oto, e paari mai vetahi mau taurearea e te hoê manaˈo tano ore no nia ia ratou. E nehenehe te reira e tupu ia horoa-noa-hia te mau iˈoa faaooo au ore no te hoê tamarii, mai teie te huru faatau, maau, aore ra hupehupe. Ma te peapea, e nehenehe te hoê tamarii e ora ia au i taua mau iˈoa ra. Mai ta te hoê taote e parau ra, “ahiri e e parauhia e mea poiri oe e ma te vaiiho ia oe ia tiaturi i te reira, e na reira iho â oe.”
E pinepine e opuaraa maitai te mau faaitoitoraa a te mau metua e a te mau orometua haapii. Noa ˈtu te reira, e manaˈo paha te mau taurearea e te titau-rahi-roa-hia ra i nia ia ratou. Ahiri e e parau mau te reira, ia papu ia oe e aita to oe nau metua e mau orometua haapii e tamata ra i te faariri ia oe. Peneiaˈe te hinaaro noa ra ratou e ia naeahia ia oe te mau ravea atoa e vai ra ia oe. E nehenehe noa râ te mǎtaˈuraa ia noaa te mau titauraa e au i te turai ia oe ia faarue. Eiaha râ e faarue: E nehenehe oe e rave hau atu â i te fare haapiiraa.
Te hinaaro-mau-raa
Te taahiraa avae matamua o te hinaaro-mau-raa ïa! Ia na reira, e tia ia oe ia ite i te opuaraa o ta oe e haapii ra. Te na ô ra te Bibilia e: “Ia arote te taata e arote ra ma te tiai e tia ˈi, e te taata e papai ra ia na reira ma te tiai e tia ˈi, e ia rave oia i ta ˈna e tiai ra.” (Korinetia 1, 9:10) E ere i te mea ohie i te mau taime atoa te iteraa i te faufaa no te “aroteraa” i roto i te tahi mau tumu parau. Ei hiˈoraa, e parau paha oe e, ‘E hinaaro vau e riro ei taata hamani porotarama roro uira. No te aha ïa e tia ia ˈu ia haapii i te aamu o te taata?’
Parau mau, e ere paha te mau mea atoa i roto i ta oe tabula haapiiraa i te mea faufaa—peneiaˈe e ere i teie nei iho. A tamata râ i te manaˈo atea. E taa hau atu â oe i te ao e haaati ra ia oe maoti te hoê haapiiraa taatoa no nia i te mau tumu parau huru rau. Ua ite e rave rahi taurearea Ite no Iehova e ua tauturu te hoê haapiiraa hope maitai ia “faaau [ratou] ia [ratou] iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei,” ma te aravihi i te parau ohie i te faaiteraa i te poroi o te Basileia i te mau taata oraraa rave rau. (Korinetia 1, 9:22) Noa ˈtu e e faufaa iti paha to te hoê tumu parau, e maitaihia oe i te tuatapaparaa i te reira. I te hopea roa, e rahi atu â to oe “aravihi i te feruri,” te hoê mea o te haamaitai rahi mau â ia oe.—Maseli 1:1-4, MN.
E riro atoa te fare haapiiraa i te faaite mai i te mau ite huna i roto ia oe. Ua papai te aposetolo Paulo ia Timoteo e: “E faaaraara oe i [“te ô,” MN] tei roto ia oe i horoa-noa-hia mai e te Atua.” (Timoteo 2, 1:6) Papu, ua nominohia o Timoteo no te tahi taviniraa taa ê i roto i te amuiraa kerisetiano. Tera râ, te ite i horoahia mai e te Atua no ˈna—ta ˈna “ô”—e tia ïa ia faatupuhia, ahiri eita e vai noa e e mâuˈa. Parau mau, aita te ite i te haapiiraa i horoa-tia-hia ˈtu e te Atua, mai te ô a Timoteo. Noa ˈtu te reira, te ite e vai ra i roto ia oe—i te pae no te ohipa aravihi anei, te upaupa, te matematika, te ite aivanaa, aore ra te tahi atu â mau tuhaa—na oe anaˈe ïa, e e nehenehe te fare haapiiraa e tauturu ia oe ia ite atu e ia faananea ˈtu â i teie mau ô.
Te mau peu maitatai no te haapii
Ia faufaa-rahi-hia oe i te fare haapiiraa, e mea titauhia te hoê haamatauraa maitai i te haapii. (A faaau e te Philipi 3:16.) Ei tabula ohipa taime ravai no te faaoti i te hoê rahiraa ohipa navai, tera râ a faatia ia oe ia faaea rii no te haamâha i te rohirohi. Ahiri e no te haapii e tia ia oe ia taio, na mua, a hiˈopoa i te tuhaa ia noaa ia oe te hoê hiˈoraa taatoa. I muri iho, a horoa i te mau uiraa niuhia i nia i te upoo parau o te mau pene aore ra te mau upoo parau rahi. E i reira, a taio, ma te imi i te mau pahonoraa i ta oe mau uiraa mai ta oe e na reira ra. I te pae hopea, a tamata e e nehenehe anei oe e faaite e ua mau aau ia oe te mau mea o ta oe i haapii.
A faaau i ta oe e haapii ra i ta oe i ite aˈena. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê haapiiraa i te pae o te ihi e riro ei ravea e ‘itea papuhia ˈi te mau [“huru maitatai,” MN]’ o te Atua “e ore e tia ia hiˈo ra.” (Roma 1:20) E nehenehe te aamu e tauturu ia oe no te haapapu ia oe iho te parau o teie faahitiraa: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Ia faaitoito oe i te haapii, i reira oe e ite ai e mea ohie aˈe i te haapii—e mea au hoi hau atu â! Ua tapao o Solomona e: “E noaa vave râ te ite i te taata haapao.”—Maseli 14:6.
A tapea i te hoê hiˈoraa maitai
I te tahi mau taime, ua taaihia te huru maˈua i te huru o te maitiraa i te mau hoa. Te faaitoito ra anei to oe mau hoa i te manuïaraa, aore ra e mau tamarii maˈua ratou iho? Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) No reira a maiti maitai i to oe mau hoa. A amuimui tamau e te mau tamarii e hiˈoraa maitai to ratou no nia i te haapiiraa. Eiaha e tapea ia oe ia paraparau atu i ta oe orometua haapii no nia i ta oe fa ia maitai mai ta oe mau nota hiˈopoaraa. Mea papu, e faaitoito hau atu â te orometua haapii no te tauturu ia oe ia na reira.
Ia roo-anaˈe-hia oe i te mau manaˈo ino no nia i to oe mau vahi maitai, a feruri i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. I to te taata amuamuraa i ta ˈna huru paraparau, ua pahono oia e: “Te [maˈua] ra vau i te parau, eita râ vau e [maˈua] i te ite.” (Korinetia 2, 10:10; 11:6) Oia, ua haafaufaa o Paulo i to ˈna mau vahi puai eiaha râ i nia i to ˈna mau vahi paruparu. Eaha to oe mau vahi puai? Mai te peu e eita oe e nehenehe e faataa ia ratou, no te aha e ore ai oe e ani i te hoê taata paari manaˈo turu? E nehenehe teie huru hoa e tauturu ia ite oe i to oe mau vahi puai e ia haafaufaa oe i te reira.
Haereraa i mua noa ˈtu te mau fifi
“A horoa i to oe ara-maite-raa taatoa, to oe puai atoa, i nia i teie mau mea, ia ite-maitai-hia e te taatoaraa to oe haereraa i mua.” (Timoteo 1, 4:15, Phillips) Mai te hoê metua tane e paraparau ra i ta ˈna tamaiti, ua faaitoito Paulo ia Timoteo o tei manuïa aˈena hoi, ia haere hau atu â i mua i roto i ta ˈna taviniraa. I te mau tau o te Bibilia, teie te auraa tumu o te parau Heleni “haere i mua” oia hoi “tâpû i mua,” ma te manaˈo i te hoê taata o te vaere ra. I te tahi taime, mai te reira ïa te huru ia haere anaˈe na roto i te fare haapiiraa. Tera râ, e hau atu i te ohie i te haere na nia i te eˈa o te haapiiraa ahiri e e manaˈo oe e mea faufaa te utua maitai i te pae hopea.
Te tutavaraa, te hinaaro-mau-raa, e te haapiiraa e apipiti ïa i te haere. Ei faahohoˈaraa: A manaˈo i te hoê taata hauti i te hoê upaupa. Ahiri e mea au na ˈna, e faataˈi noa ïa o ˈna. Hau atu o ˈna i te faataˈi, hau atu ïa o ˈna i te maitai, e ei faahoˈiraa e oaoa roa ïa o ˈna. Hau atu tatou i te haapii, e mea ohie aˈe i te haapii hau atu â. Eiaha ïa oe ia paruparu i mua i ta oe ohipa haapiiraa. A faaite i te itoito e titauhia ra, ma te amuimui atu i te feia e tauturu mai ia maitai roa oe, e a haamanaˈo e a ohipa ia au i te mau parau a Azaria i te Arii tahito ra o Asa: “[A] faaetaeta, e faautua[-maitai-]hia hoi ta outou ohipa.”—Paraleipomeno 2, 15:7; MN.
[Nota i raro i te api]
a E farerei te mau taurearea o te fifi ra i te haapii i te mau tamataraa taa ê no nia i taua tuhaa ra. No te haamaramaramaraa hau atu, a hiˈo i te Ara mai na! o te 8 no Tiunu 1996, mau api 28-30.
[Hohoˈa i te api 21]
Eiaha e tapea ia oe ia paraparau atu i ta oe orometua haapii no nia i ta oe fa ia maitai mai ta oe mau nota hiˈopoaraa
[Hohoˈa i te api 22]
Noa ˈtu e e faufaa iti paha to te hoê tumu parau, e maitaihia oe i te tuatapaparaa i te reira