Te hoê taupiti i te pae faaroo
Na te papai vea a A ara mai na! i Italia
I TE avaˈe Febuare 1995 te haamataraahia i te faatia no nia i tei manaˈohia ei semeio no te tau apî: E au ra e ua itehia te hoê tii o Maria i Civitavecchia e te tahe ra te toto na roto mai i to ˈna mata. Mai reira mai, ua rave te mau Katolika no te ao atoa nei i te pererinaraa ia ite roa ˈtu ratou iho i taua tii ra.
Teie râ, ia au i te vea ra La Repubblica, e rave rahi Katolika teie e riri nei i te “huru taupiti” o te vahi e haerehia ra e te mau ratere. Tae noa ˈtu te tahi feia tuatapapa i te faaroo teie e au ore nei i te mau nahoa taata e putuputu nei no te haamori i te tii ra. Ei hiˈoraa, te faaino ra o Luigi Pizzolato, te hoê orometua haapii i te Fare haapiiraa tuatoru katolika no Milan, i te ekalesia no to ˈna oaoaraa i teie faaroo “i faatupuhia na roto i te horuhoru.” Te tapao ra oia e te hotu i faatupuhia e tei parauhia e semeio, ua “viivii [ïa] i te tiaturiraa haavare.” Te faahaamanaˈo maira te tahi atu taata tuatapapa i te faaroo, o Carlo Molari e, “i roto i te Faufaa Apî, ua faaohipa o Simona te taata Tahutahu ra i te mana taa ê no to ˈna iho maitai—ia pue ta ˈna moni, ta tatou ïa e parau i teie mahana.”—Ohipa 8:9-24.
Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te feia e rave “i te tapao e te semeio rahi.” (Mataio 24:3, 24) Noa ˈtu e e au ra e mea mau iho â taua mau tapao ra, eita te faaroo o te hoê Kerisetiano e nehenehe e niuhia i nia i tei manaˈohia e e semeio. (Hebera 11:1, 6) Mea na roto râ i te noaaraa mai te ite papu i te Parau a te Atua e te faaohiparaa i ta ˈna mau aˈoraa e nehenehe ai te hoê faaroo puai mau e raeahia. (Ioane 17:3; Roma 10:10, 17; Timoteo 2, 3:16) E hinaaro anei outou i teie huru faaroo? No te aha e ore ai e farii i te tauturu a te mau Ite no Iehova ia haere faahou mai ratou?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 23]
AGF/La Verde