Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau e nehenehe ai e haapii mai te peu e eita te tahi pae e hinaaro e na reira?
TE MANAˈO nei o Nozomi, te hoê potii haere haapiiraa tuarua tapone e 15 matahiti e, e ere i te mea ohie ia haapii i te fare haapiiraa. “Eita to ˈu mau hoa e haapao i te mau ohipa haapiiraa, ta ˈna ïa e parau ra, e haapaari atu râ ratou i nia i te mau orometua haapii, e tauaparau ratou no nia i te mau tumu parau rii faufau e tei nia to ratou manaˈo i te mau tamaroa aore ra te mau tamahine.”
E mau ohipa matauhia iho â te paraparau-noa-raa, te peu herehere i rotopu i te tamaroa e te tamahine, te haapaariraa ˈtu i nia i te mau orometua haapii e te mau taputôraa, i roto e rave rahi mau piha haapiiraa. Noa ˈtu â ïa e aita teie mau ohipa e tupu ra i roto i ta outou fare haapiiraa, e nehenehe râ outou e roohia i te tahi mau faahemaraa o te turai ia outou ia ore e faaitoito e noaa mai ai te mau nota maitatai i te haapiiraa. Te na ô ra o Roseline, 13 matahiti e: “Te haapeapea noa ra vau e eaha ta te mau tamaroa e manaˈo mai te peu e e pahono rahi atu vau i te mau uiraa. (...) No reira, e pahono noa ïa vau i te tahi maa uiraa ia noaa mai te mau nota aifaito noa; aita hoi vau e hinaaro ra e riro ei tamahine haere haapiiraa maitatai roa.” Nafea ïa outou i mua i teie mau faaheporaa atoa e haafifi nei ia outou no te haapii maite i te fare haapiiraa?
E faahepo mai to outou mau hoa ia outou
Ua tuuhia ˈtu o Bernard i roto i te piha haapiiraa i faataahia no te mau tamarii maitatai roa. Eaha ˈtura ïa te huru o to ˈna mau hoa? “E faaooo mai ratou mai te peu e e ô atu oe i roto i teie huru piha haapiiraa. E manaˈo hoi ratou e e ohipa maamaa ta oe e rave ra inaha, mea rahi roa ˈtu ïa ta oe ohipa.” Parau mau, e manaˈo paha outou e mea au aˈe ia iti mai te ohipa. Teie râ, eaha ïa te faufaaraa ia horoa outou i te rahiraa o to outou taime i to outou apîraa, ma te ore e noaa mai i te hoê noa ˈˈe ohipa maitai? I te mea e e faaite mai te mau nota — noa ˈtu â ïa e e ere te reira i te mea tano roa — i te faito o te ite i noaa mai i te fare haapiiraa, e ere anei ïa i te mea tano ia haa ia noaa mai te mau nota maitatai roa ˈˈe?
Parau mau, ia na reira outou, e faaooo mai paha to outou mau hoa. Teie râ te faaararaa a te Bibilia: “E roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra.” (Maseli 29:25). E tia anei ia haapeapea outou no te manaˈo o te tahi pae e ia tuu atu ïa i to outou iho mau manaˈo i te hiti e ia ore outou e faatura faahou ia outou iho? O vai hoi ta outou e hinaaro ra e haamauruuru: to outou anei mau hoa, aore ra to outou mau metua e to outou Metua i te raˈi ra? Hau atu, te mau taurearea e faahepo ra ia outou ia ore e rave maitai i ta outou ohipa i te fare haapiiraa, aita ïa ratou e manaˈo ra i to outou oraraa no a muri aˈe. Te na ô ra hoi te buka Maseli e: “E veve to ˈna to tei rave i te ohipa ma te faatau.” (Maseli 10:4). Oia mau, e nehenehe te manuïa-ore-raa i te fare haapiiraa e faatupu mai i te manuïa-ore-raa i te pae no te toroa a muri aˈe.
A faaruru atu i te mau faaheporaa
No reira, eiaha e aueue i mua i to outou mau hoa e tamata ra i te haaparuparu i to outou hinaaro e haapii! E ere paha ïa i te mea ohie. Teie râ, e nehenehe outou e manuïa ia taa ia outou e no te aha râ ratou e na reira ˈi. Te faataa ra te vea ra ’Teen e: “E pinepine te tamarii mauˈa i te faaooo i te tamarii maitatai no te mea te mǎtaˈu nei ratou ia ore ratou e manuïa i te haapiiraa e no te mea aita ratou e tiaturi nei ia ratou iho. No te huna i te mea e aita to ratou huru hiˈoraa ia ratou iho i hau aˈe i ta ratou mau nota, e tamata ïa ratou i te faatiaturi i te tahi pae e te oaoa nei ratou i te mea e ere ratou i te tamarii maitatai roa.” Te taata ‘e ore e hinaaro i te ite’, e taata maamaa ïa o ˈna. — Maseli 1:22.
Teie te faaitoitoraa a te Buka aratai no te ora i te fare haapiiraa tuatoru (beretane): “Ia titau onoono noa mai to outou mau hoa ia ore outou e tâuˈa i to outou mau tiaturiraa (...), a hiˈopoa faahou na i to outou mau auraa e o ratou.” Ma te faahepohia mai e to ˈna mau hoa, haamata ihora o Michel i te mairi i te haapiiraa. “I to ˈu râ iteraa e ua faautuahia to ˈu mau hoa e ua tiahihia ratou i te haapiiraa, manaˈo ihora vau e: ‘Eita vau e hinaaro e na reira atoa.’” Aita ˈtura o ˈna i haere faahou na muri iho ia ratou, e ua haapao maitai o ˈna i ta ˈna ohipa i te fare haapiiraa.
Ia ite to outou mau hoa e eita outou e hinaaro e pee i to ratou haerea, e faaea paha ïa ratou i te haapeapea mai ia outou. Teie ta Vivien e parau ra: “Aita vau e titau ra e ia taui to ˈu mau hoa haapiiraa atoa. Teie râ, ia ite ratou e eita ta ratou e nehenehe e faahepo mai ia ˈu, e tamata ïa ratou i nia i te tahi atu taurearea.” A haamanaˈo atoa na e, eita te faaheporaa a vetahi ê e faaea ia riro mai outou ei taata paari. No reira, ia haapii outou mai teie atu nei nafea ia faaruru i te reira, e faufaahia ïa outou a muri aˈe.
Eiaha na outou e vaiiho ia vetahi ê ia haafariu ê i to outou manaˈo
E nafea ïa outou ia faahuehue te tahi mau taurearea i te haapiiraa? Te pahono ra te Bibilia e: “E riro te feia paari i te haapao, e e tupu to ˈna ite, e noaa te ite mau i te taata haapao maitai.” (Maseli 1:5). Te faˈi ra o Julie Hahn, tei papai i te buka ra “Ua rave anei oe i ta oe mau ohipa haapiiraa?” (beretane), e “ia faahuehue vetahi mau taurearea i te taime haapiiraa, mea fifi roa ïa ia faaroo i te parau”. Teie râ, te haapapu ra oia e e nehenehe te hoê taata faaroo aravihi e haapii, tae noa ˈtu i roto i te maniania. Nafea ïa? Ma ‘te faaineineraa ia ˈna ia faaroo maite i te fare haapiiraa’. Oia hoi, e tia ia rave i te mau ohipa haapiiraa no te poipoi aˈe, no te hiˈopoa i te mau tumu parau e tuatapapahia i roto i te mau taime haapiiraa.
Oia atoa, a tapaopao maitai i te parau. Eiaha na outou e papai i te mau parau atoa, i te mau manaˈo faufaa roa ˈˈe râ, e te tahi mau parau e faataa ra i teie mau manaˈo. E tauturu ïa te reira ia outou ia haapao maite noa ia ore te tahi pae e faaroo. Ia ore noa ˈtu outou e nehenehe e haamau maite i to outou feruriraa i nia i te parau e faahitihia ra i te haapiiraa, e tia ïa ia outou ia rave hau atu â i te ohipa i te fare. Noa ˈtu e mea haihai roa te mau tutavaraa ta outou e rave i roto i teie nei tuhaa, e nehenehe ïa ta outou e haamaitai i ta outou mau nota. Maoti te raveraa i ta outou mau ohipa haapiiraa i te fare, e haapao maitai ïa outou i ta outou ohipa ma te ore e haapeapeahia mai e te mau faahuehueraa e tupu i te fare haapiiraa.
Eiaha e huna i te parau
I te tahi taime, e manaˈo paha outou e eita ta outou e nehenehe faahou e faaoromai — ei hiˈoraa, ia paraparau anaˈe te tahi mau taurearea. I reira ra, e tia paha ïa ia tamata outou i te paraparau atu ia ratou. A faaite atu i to outou manaˈo e a faataa ˈtu e te haafifi ra to ratou haerea ia outou iho. O vai hoi tei ite? E nehenehe paha ratou e taui i to ratou haerea e e faaea rii paha ratou i te faahuehue i te tahi pae.
E ite atu paha outou e te na reira nei to outou mau hoa haapiiraa no te mea te haafifi ra to outou iho haerea ia ratou. A faaau atu ïa ia ratou i te tahi ohipa e tano ia outou paatoa — aore ra a faaite atu i to outou manaˈo tatarahapa — e e afaro ïa te mau ohipa. Mea faufaa roa te tau haapiiraa, eiaha râ outou e riro ei taata “parau-tia hua” roa, ma te faaetaeta roa i to outou manaˈo e eita ˈtura outou e arearea faahou (Koheleta 7:16). Mea pinepine roa, e hauti te mau taurearea no te hoê huru tupuraa arearea mau. Eita ïa e tia ia faataa ê roa mai ia outou ma te faaite i to outou riri e ma te ore e arearea atoa ˈtu.
Mai te peu e e iria mai to outou mau hoa aore ra ia ore ratou e hinaaro e taui i to ratou huru, e tia paha ïa ia faataa ˈtu i teie fifi i to outou orometua haapii. A maiti râ i te taime e tano e a paraparau o orua anaˈe (Maseli 25:11). E nehenehe paha outou e taui i te parahiraa, aore ra i te piha haapiiraa, ia amui atu outou i te mau taurearea e hinaaro ra e haapii maite.
A paraparau atu i to outou mau metua
Nafea ïa outou mai te peu e eita ta outou mau tutavaraa no te arai i te fifi ma te aparau atu e to outou mau hoa e to outou mau orometua haapii, e manuïa? Teie te faaitoitoraa a te hoê metua tane kerisetiano e orometua haapii tamarii atoa o ˈna: “A paraparau atu i to outou mau metua no nia i te ohipa e tupu ra i te fare haapiiraa, ta outou mau manuïa-ore-raa e ta outou mau fifi. E rahi atu â ïa ratou i te anaanatae mai ia outou e e ineine noa ïa ratou i te aparau mai; e tauturu ïa te reira ia outou ia faatitiaifaro i to outou mau fifi.” Oia mau, te hinaaro nei to outou mau metua ia ‘ho outou i to outou aau’ ia ratou ra na roto i teie huru raveraa. — Maseli 23:26.
E nehenehe ratou e horoa mai i te mau manaˈo tauturu e tano. Ei hiˈoraa, e faaitoito mai paha ratou ia outou ia haapao maite atu â i ta outou mau ohipa haapiiraa e e pûpû mai ratou i to ratou tauturu. E horoa mai paha ratou i te mau manaˈo e tauturu ia outou ia haere atu e farerei i to outou mau hoa faahuehue aore ra i ta outou orometua haapii. I roto i te tahi mau huru tupuraa, e manaˈo atoa paha ratou e mea maitai aˈe ia haere atu ratou e farerei i te mau faatere o te fare haapiiraa.
Ia manuïa outou i te fare haapiiraa
Eiaha ia moehia ia outou e e haere outou i te haapiiraa no te haapii. Ua taaihia to outou manuïaraa i te fare haapiiraa i to outou maitiraa i to outou mau hoa. Te na ô ra o Ophélie e: “Mai te peu e e hinaaro outou e amui atu i roto i te hoê pǔpǔ taurearea, e fifihia ïa outou, no te mea, ia farii mai ratou ia outou, e titau ïa taua mau taurearea nei ia pee atoa ˈtu outou i ta ratou mau peu.” Oia mau, “e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra”. (Korinetia 1, 15:33.) Teie râ, e haapapu te mau amuimuiraa maitatai i to outou hinaaro e to outou aravihi no te pee i te haerea maitatai ra. A maiti ïa i te mau hoa hoê â to outou mau tiaturiraa e to outou hinaaro e haapii.
I te tahi mau taime, aita ˈtu ïa ohipa e nehenehe e rave maoti râ te faaoromairaa i te hoê tupuraa fifi mau. I reira ra, “te pure faauˈana a te taata parau-tia ra, e mea tia-rahi-hia mai ïa”. (Iakobo 5:16.) Teie ta te hoê potii kerisetiano i papai: “E ere i te mea ohie ia faaoromai i te mau huru tupuraa tamau o te haafariu ê i to oe manaˈo. Te tamata noa nei au i te ore e haapao atu i te reira. Mai te peu e eita ta ˈu e nehenehe faahou e faaoromai, e pure vau ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu ia na reira.” Tera atoa te hoê ravea ta outou e nehenehe e faaohipa, eiaha noa râ i te taime hopea roa. Ia riro na te pure ei peu matauhia e outou i te mau mahana atoa.
Parau mau, mea fifi roa ia haapii. Teie râ, ia papu maitai to outou manaˈo e ma te tauturuhia mai outou e to outou mau metua, te mau orometua e te Atua ra o Iehova, e nehenehe ïa outou e manuïa, noa ˈtu e eita te tahi atu mau taurearea e hinaaro e na reira.
[Hohoˈa i te api 14]
Ia tapaopao outou i te parau, eita ïa to outou manaˈo e fariu ê.