Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha vau e tutava ˈi i te fare haapiiraa?
‘Te rahiraa o te mau mea o ta matou e haapii nei i te fare haapiiraa, e mau manaˈo anaˈe ïa. Eita hoi e faufaa no te mea eita matou e faaohipa i te reira a muri aˈe.’
‘E ere i te mea anaanatae ia rave i te mau ohipa haapiiraa. Mea au aˈe na ˈu te tahi mau ohipa, mai te faaetaetaraa tino aore ra te haereraa na muri i to ˈu mau hoa.’
‘Te opua nei au e rave i te taviniraa ma te taime taatoa, eaha ïa te faufaa ia tutava i te fare haapiiraa?’
E pahonoraa matauhia teie e te mau taurearea ia faahiti anaˈe ratou i te fare haapiiraa aore ra te mau ohipa haapiiraa. Peneiaˈe mai te reira atoa to outou manaˈo.
Oia mau, mai te peu e e anihia ratou ia maiti i te haapiiraa aore ra te hautiraa, eita e ore e maiti te rahiraa o te mau taurearea i te hautiraa. Te hinaaro nei paha vetahi e eiaha roa ia horoahia i te ohipa haapiiraa na ratou. E ere te haapiiraa i te mea anaanatae no ratou; aita ratou e ite ra i te faufaaraa o teie ohipa i roto i to ratou oraraa. I te tahi aˈe pae, peneiaˈe te hinaaro nei outou e manuïa i te fare haapiiraa teie râ, aita outou e anaanatae mau ra i ta outou ohipa haapiiraa. Te na ô nei paha outou i te feruri e, ‘E ere vau i te taata haapii.’
Noa ˈturâ eaha to outou mau manaˈo, to outou anaanatae, aore ra to outou aravihi, e nehenehe outou e manuïa i te fare haapiiraa. Teie râ, e tia ia noaa ia outou te aau tae. E peneiaˈe, e nehenehe te hiˈopoaraa i te mau haamaitairaa e noaa mai mai te peu e e tutava outou i te haapii, e faaitoito puai ia outou ia tae to outou manaˈo.
A haamataro i to outou roro
E au ra paha e aita e faufaa to te rahiraa o te mau mea o ta outou e tuatapapa ra i te fare haapiiraa i roto i to outou oraraa i teie nei. Mai te peu aita outou e opua ra e riro ei aivanaa, peneiaˈe eita outou e faaohipa a muri aˈe i te mau tatararaa aivanaa ta to outou orometua haapii e titau ra ia outou ia haapii. Hau atu, ia riro mai outou ei taata paari, eita outou e titau i te mau mahana atoa ia faataa i te tau o te mau parau haa aore ra e numera i te mau poro o te hoê hohoˈa e toru poro e piti pae hoê â faito. Teie ïa ta outou uiraa: ‘Eaha ïa te faufaa ia haapii i teie mau mea atoa?’
A tahi, e tauturu te fare haapiiraa ia outou ia noaa mai i te tahi ite papu no nia e rave rahi mau tumu parau taa ê, mai te aamu, te mau buka, te ite aivanaa, te ite no nia i te mau fenua, e te numeraraa. E faarahi atu â teie niu o te ite i to outou maramarama no nia i te ao e haaati ra ia outou e e riro atoa ei vahi papu no te haamau i te mau haamaramaramaraa tumu apî. Te na ô ra te Maseli 14:6 e: “E noaa vave râ te ite i te taata haapao.”
I roto i ta ˈna buka Savoir étudier (Te iteraa nafea ia haapii), te faataa ra o Robert Bosquet i muri iho e e tia i te aravihi o te feruriraa no te haapii “ia noaa mǎrû noa mai e ia faaohipahia.” Te na ô faahou ra oia e: “Ua ite paatoa tatou e e naeahia i te hoê taata taaro aravihi i to ˈna faito maitai roa ˈˈe i muri aˈe i te hoê tau faaineineraa maoro i reira oia e ite ai e nafea ia faaohipa i to ˈna mau aravihi ma te manuïa aˈe. . . . Teie hoi te iteraa nafea ia haapii: te faaohiparaa i to outou aravihi atoa, ia noaa mai te mau faahopearaa hau roa ˈˈe, ma te horoa i te taime e te tutavaraa haihai roa ˈˈe.”
E nehenehe ïa te ohipa haapiiraa e faaauhia i te hoê haamataroraa i te feruriraa. “Ua riro te roro . . . ei faanahoraa ite rahi,” o ta te buka Nafea ia haapii e faataa ra, “e rahi atu oia i te ohipa ma te fifi e te au-maite-raa, rahi atu to ˈna aravihi.” E nehenehe te mau ohipa haapiiraa e tauturu ia outou ia faaaravihi i to outou ite no te haamau i to outou manaˈo, no te feruri, no te tamau aau, no te tatara i te hoê fifi, e no te huti mai i te mau faahopearaa tano.
Te paariraa i te pae feruriraa e te pae varua
Ua riro atoa ta outou tau haapiiraa ei taime no te paariraa i te pae no te mau manaˈo hohonu e i te pae varua. Te faatupu ra outou i te mau peu e te mau haerea o te faataa i roto i te hoê tuhaa rahi e eaha to outou huru taata a muri aˈe. E riro anei outou ei taata rave ohipa, te itoito, tei ite i te aˈo ia ˈna iho, e te aravihi—te hoê taata ta te hoê paoti ohipa e hinaaro e tihepu? Ia haamataro outou ia outou i teie nei no te rave i te ohipa maitai e te mau peu haapiiraa, e faufaahia ïa outou i roto i to outou oraraa taatoa. (A faaau e te Maseli 22:6.) Taa ê atu, e nehenehe te reira e ohipa hohonu i nia i to outou oraraa no a muri aˈe i te pae faanavairaa faufaa e ia imi outou i te ohipa. E rave rahi mau taiete o te hiˈopoa nei i te mau tabula haapiiraa a te hoê taata no te ite i to ˈna itoito i te raveraa i te ohipa.
E ohipa atoa ta outou mau peu haapiiraa i nia i to outou tupuraa i te pae varua. Ua haapii Iesu e e tia i te hoê taata ia haamori i te Atua ‘ma to ˈna feruriraa atoa.’ (Mareko 12:30) E titau te reira ia haavî te mau tavini a te Atua, te feia apî e te feia paari, i to ratou feruriraa ia noaa mai te ite ta Iehova e horoa maira na ratou e ia taa ia ratou nafea ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa—Ioane 17:3; Timoteo 1, 4:7.
“Ua ite au i te reira i nia i te mau taurearea o to ˈu matahiti,” o ta Sylvie ïa e faataa ra, te hoê vahine apî i Farani. “Hoê â te mau peu haapiiraa o ta ratou i rave i te fare haapiiraa e ta ratou mau peu haapiiraa i te pae varua. Te mau taurearea o tei ore i haapii i te haafaufaa i te tuatapaparaa i te fare haapiiraa, e ere atoa ïa i te mea anaanatae na ratou ia tuatapapa i te Bibilia.” Te na ô ra te Maseli 10:4 e: “E veve to ˈna to tei rave i te ohipa ma te faatau; area te rima o te itoito ra, e taoˈahia ïa.” Ua tano roa te reira no Sylvie i te pae varua. I te mea e ua rave mai oia i te mau peu maitatai i te pae no te haapiiraa, mea ohie aˈe ïa no ˈna ia faahohonu i to ˈna ite no nia i te Bibilia. Ua faaineine te reira ia ˈna no te toroa poro evanelia ma te taime taatoa—A faaau e te Salamo 1:2, 3.
A haamataro ia outou i te haapii
Eaha ˈtura mai te peu e e ere i te mea au roa na outou ia haapii? Ia taa ia outou na mua e te taa-ê-raa rahi i rotopu i te hoê taata haapii maitai e te hoê taata haapii faatau, o te itoito ïa—eiaha râ te maramarama. “E ere vau i te mea ite roa mai te tahi atu mau taurearea haere haapiiraa,” o ta Sylvie ïa e farii ra. “Ia naeahia ia ˈu i te faito maitai i te fare haapiiraa, e tia ia ˈu ia tutava ia noaa mai te mau nota au noa.” Noa ˈtu e e ere te haapiiraa i te mea ohie no ˈna, ua rave o Sylvie i te mau tutavaraa itoito; aita noa oia i haapii nafea ia tuatapapa i te parau, ua haapii atoa râ oia nafea ia oaoa i te na reiraraa. “I te mea e ua riro mai te reira ei peu matauhia,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e ere i te mea teimaha roa ia haapii aore ra ia maimi no nia i te hoê tumu parau. Ua mataro roa vau i te haapii.”
I roto i ta ˈna buka Nafea ia haapii, te parau ra o Harry Maddox e: “Eita te ite e navai. E rave rahi mau taurearea maramarama o te ore hoi e manuïa nei . . . no te mea aita ratou e tutava ra, aore ra no te mea aita ratou i haapii nafea ia tuatapapa i te parau ma te aravihi.” Te na ô faahou ra oia e: “Mea faufaa roa ia haapii i te mau ravea tuatapaparaa aravihi eiaha noa no ta outou mau opuaraa i teie nei iho, no te mea râ e e tapea noa outou i teie mau peu haapiiraa i roto i to outou oraraa taatoa.”
Mea pinepine te taata i te oaoa i te ohipa o ta ratou e rave maitai ra—e mea au aˈe na ratou ia ape i te mau ohipa o ta ratou e ore e rave maitai ra. Aita paha outou e anaanatae ra i te ohipa haapiiraa no te mea aita outou i aravihi atura i te pae no te haapiiraa ia oaoa outou i te raveraa i teie ohipa. No reira, no te aha outou e ore ai e tutava i te haapii nafea ia tuatapapa i te parau? Te horoahia ra te mau manaˈo faufaa roa i roto i te pene 18 o te buka Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie.a
A hiˈo i muri aˈe i ta outou tau haapiiraa
E rave rahi mau taurearea o te haafaufaa ore nei i ta ratou mau haapiiraa no to ratou hinaaro e rave i te tahi atu mea—mai te faaanaanataeraa i to ratou manaˈo. Te faaara nei râ te Maseli 21:17 e: “O tei titau i te mea navenave ra e riro oia ei taata haehaa.” E tuhaa atoa to te faaanaanataeraa e te faafaaearaa. (Koheleta 3:1, 4) Teie râ, ia haere noa outou i te haapiiraa, e tia ia outou ia tuu i te haapiiraa i rotopu i te mau mea faufaa roa ˈˈe. E taaihia te mau faahopearaa e noaa mai ia au i te tutavaraa o ta outou i ineine i te horoa. Te na ô ra te Maseli 14:23 e, “e taoˈa anaˈe â tei te mau ohipa atoa ra.”
E ere ïa te auraa e e anaanatae outou i te mau tuhaa atoa aore ra i te mau ohipa haapiiraa atoa o ta outou e fanaˈo. Teie râ, e nehenehe outou e tamata i te faariro i ta outou tau haapiiraa mai te hoê ravea maitai e noaa mai ai te ite e te aravihi o te tauturu ia outou ia ora i te hoê oraraa faufaa e te hotu. Oia mau, te taa ê nei te mau titauraa i te pae haapiiraa e te mau tupuraa i te pae faanavairaa ia au i tera e tera fenua. Noa ˈtura, e rave rahi mau taurearea o te faarue nei i te haapiiraa e aitâ hoi i noaa ia ratou i te mau ite tumu; aita ïa ratou i faaineinehia aore ra eita e maraa ia ratou te rahiraa o te mau toroa. Eaha te tumu? No te mea aita ratou i tutava i te fare haapiiraa.
Eiaha e topa i roto i teie marei! A hiˈo i muri aˈe i te tau haapiiraa e a feruri ia nehenehe outou e faatere i to outou oraraa ia faarue anaˈe outou i te haapiiraa. I te tahi mahana, e titauhia outou ia haapao i te hoê utuafare fetii. (Timoteo 1, 5:8; a faaau e te Maseli 24:27.) Mai te tahi atu mau taurearea i rotopu i te mau Ite no Iehova, peneiaˈe te opua atoa ra outou e riro ei poro evanelia ma te taime taatoa. E tia ia outou ia faanavai ia outou iho e peneiaˈe i te hoê utuafare. No reira, a feruri. Hou e noaa mai ai ta outou parau tuite, a hiˈopoa i te mau ohipa afa taime e vai ra i roto i to outou fenua. Ia tutava outou i te rave i ta outou ohipa haapiiraa, e tauturu te reira ia outou ia faarahi i te aravihi e titauhia ia noaa mai teie mau toroa.
Noa ˈtu eaha ta outou e opua ra no a muri aˈe, mea faufaa roa ia tutava i te fare haapiiraa. Eita paha e naeahia ia outou i te parahiraa matamua o ta outou pǔpǔ haapiiraa. Teie râ, e haapii outou nafea ia here i te haapiiraa. E te mea hau atu â, e noaa mai to outou ite, to outou aravihi, e te mau peu o tei riro ei haamaitairaa i roto i to outou oraraa taatoa.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia na roto i te reo farani e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 14]
E riro te mau aravihi o ta outou e haapii i te fare haapiiraa ei haamaitairaa i roto i to outou oraraa taatoa