VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/2 api 13-15
  • Mea nafea vau ia haapaiuma i te ǔǔ

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea nafea vau ia haapaiuma i te ǔǔ
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haamaitairaa no te huru feruriraa maitai
  • Nafea vetahi ê ia nehenehe e tauturu
  • Te mau hopoia rahi aˈe o te taviniraa
  • Te pahono nei te hoê taote no te pae no te parau i te mau uiraa a A ara maina!
    A ara mai na! 1986
  • Ia papu ia tatou te fifi o te mau uu
    A ara mai na! 1986
  • Te taaraa i te mǎtaˈu o te ǔǔ
    A ara mai na! 1997
  • ‘Te arero o te feia reo otuitui ra, e papu ïa i te parau’
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/2 api 13-15

Mea nafea vau ia haapaiuma i te ǔǔ

Faatiahia e Sven Sievers

MAI to ˈu nainairaa mai â to ˈu ǔǔ-noa-raa. Ia hiˈo vau i muri, te mauruuru nei au i te huru o to ˈu mau metua i nia i te fifi. Ia ǔǔ anaˈe au, e tutava noa na raua i te faaroo maitai i te mau mea ta ˈu i hinaaro ra e parau, eiaha râ i te faaafaro i ta ˈu huru paraparauraa. Ia au i te feia rapaau i te pae no te paraparauraa, e nehenehe te mau metua o te onoono noa i nia i te ǔǔ o ta ratou tamarii, e faaino roa ˈtu â i te fifi.a

Ua riro mai to ˈu metua vahine ei Ite no Iehova i te toruraa o to ˈu matahiti. I to ˈu taurearearaa, ua opua vau e pee i to ˈna hiˈoraa, e ua tauturuhia vau ia haapii tamau i te Bibilia. I te 24 no Tiurai 1982, ua bapetizohia vau ei tavini pûpûhia no te Atua i te hoê tairururaa i Neumünster, i Helemani. I muri iho, ua haere atura vau e faaea i Afirika Apatoa, i reira to ˈu haere-tamau-raa i roto i te pororaa huiraatira, o te tia hoi i te mau Kerisetiano mau atoa ia apiti atu. (Mataio 28:19, 20) E uiui paha outou e mea nafea vau, te hoê taata ǔǔ, ia rave?

Te mau haamaitairaa no te huru feruriraa maitai

E tia ia ˈu ia farii e i te tahi mau taime, mea fifi no ˈu ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai, tera râ, ua ite mau â vau i te taa-ê-raa rahi ia na reira. Oia hoi e nehenehe noa iho â ta ˈu e paraparau. Mai te peu e e ere na roto i te vaha, e paraparau ïa vau na roto i te papairaa i te mau poroi, aore ra na roto i te faaite-noa-raa ia vetahi ê i te mau papai Bibilia. Te tauturu ra te hoê huru feruriraa maitai ia ˈu ia haapaiuma i te fifi e haamata i te hoê aparauraa. E tamata vau i te faaohie roa i ta ˈu omuaraa parau. I te haamataraa o te hoê aparauraa, e vaiiho noa vau i te taata ia paraparau. Mea au hoi na te taata e paraparau, e e nehenehe ïa vau e ite i to ratou manaˈo. I muri iho, e paraparau â vau ia ratou no nia i te mau mea ta ratou e anaanatae, ma te haamatara i te poroi a te Bibilia. Te tauturu maira te haapao-maitai-raa i ta ratou e parau ra ia moehia ia ˈu to ˈu fifi ia paraparau, e e iti mai ïa to ˈu ǔǔ.

Te tauturu atoa maira te hoê huru feruriraa maitai ia ˈu ia pahono i te mau putuputuraa kerisetiano. Ua ite au e hau atu â vau i te apiti i roto i te mau aparauraa Bibilia, hau atu â te feia i putuputu mai e te taeae faatere i te haapiiraa i te matau ia ˈu, e i te faaroo e eaha ta ˈu e parau ra, eiaha râ e mea nafea vau ia parau.

No te ite i te oaoa o te manuïaraa, e tia ïa ia ˈu ia tutava noa. Te paruru ra te reira ia ˈu ia ore ia topa i roto i te aroharaa e i te haapao-noa-raa ia ˈu iho. E tia ia aro noa i te aroharaa ia ˈna iho. E parauhia na e ia topa mai te hoê taata na nia mai i te puaarehenua, e mea faufaa no ˈna ia paiuma faahou i nia iho i te puaarehenua ia ore oia ia erehia i te tiaturiraa ia ˈna iho. No reira, mai te peu e e tia ia ˈu ia faaea i te paraparau ia pahono anaˈe au no te mea ua mau roa vau, e tamata ïa vau i te paiuma faahou i nia iho i te puaarehenua, ei auraa parau, na roto i te pahonoraa i te taime i muri iho.

Nafea vetahi ê ia nehenehe e tauturu

Mai te peu e e tia ia ˈu ia taniuniu, aore ra ia ani i te mau haamaramaramaraa i te feia ěê, e mauruuru vau i te tauturu aravihi. Tera râ, te na nia roa ra vetahi mau taata i te otia i roto i to ratou hinaaro e tauturu mai, e e au vau i te hoê tamarii i ta ratou huru raveraa, o te ore e nehenehe e rave i te mau faaotiraa.

Te mauruuru atoa nei au i te tauturu a ta ˈu vahine here, o Tracy. Hou oia e “auvaha ˈi” no ˈu, e tauaparau huˈahuˈa mâua i nia i te huru tupuraa e e ite ïa oia e eaha ta ˈu e hinaaro e rave. (A faaau e te Exodo 4:10, 14, 15.) Na roto i teie huru, te faaite ra oia i to ˈna faatura ia ˈu, mai ta ˈna tane, e te horoa maira oia i te manaˈo e te faatere noa ra vau i to ˈu iho oraraa.

Te tahi atu tauturu rahi, o te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia ïa. I teie putuputuraa o te hebedoma, te hohora ra te feia haapii i te taioraa Bibilia huiraatira, e i te mau oreroraa parau poto i nia i te mau tumu parau Bibilia. Ua maere au i to ˈu iteraa e e nehenehe ta ˈu e taio pinepine e e paraparau maitai i mua i te hoê pǔpǔ taata. Ahiri e aita vau i tapao ia ˈu i roto i te haapiiraa, eita roa ˈtu paha vau e ite i teie huru aravihi.

Ia hohora vau i te mau tumu parau i roto i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, e mea faaitoito iho â râ ia haapao maitai anaˈe te taeae aˈo e eaha ta ˈu i parau, e eiaha râ e mea nafea to ˈu parauraa. Ua fanaˈo rahi au i te Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia,b noa ˈtu e te vai ra te tahi mau tuhaa o teie buka, e mea fifi aˈe no te feia ǔǔ i te feia paraparau maitai. Ei hiˈoraa, i te tahi mau taime, no te rahi o te ǔǔ, eita e oti ta ˈu tumu parau i roto i te taime i faataahia. E mea faaitoito roa râ no ˈu, ia haamatara anaˈe te taeae aˈo i te mau manaˈo o ta ˈu e nehenehe e faaohipa.

Te mau hopoia rahi aˈe o te taviniraa

I mutaa iho, ua fanaˈo vau i te hopoia e taio i mua i te taata i te hoê papai kerisetiano o ta matou e haapii i ta matou mau putuputuraa. Ua fanaˈo atoa vau i te hopoia e faatere i te haapiiraa mai te peu e aita e tavini aravihi i reira, e i teie mahana, te na reira tamau nei au. Noa ˈtu e e taiâ vau i te omuaraa, ua ite au i te tauturu a te Atua no te amo i teie mau hopoia.

E rave rahi râ matahiti te maoro, mea varavara vau i te taio aore ra i te haapii na mua mai i te amuiraa. Ua taa ia ˈu i te reira no te mea te vai ra te mau taime e mea taere roa vau ia faataa i to ˈu mau manaˈo. No reira, e faaohipa taatoa na vau i to ˈu puai no te rave i te tahi atu mau hopoia. Na mua, ua tavini au ei mono i te tuhaa haapao i te mau vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! a te amuiraa. I muri aˈe ïa i to ˈu nominoraahia ei tavini tauturu to ˈu haapaoraa i te mau Bibilia, te mau buka, e te tahi atu mau papai. I muri iho, ua anihia mai ia ˈu ia hiˈopoa i te mau tabula tuhaa fenua e faaohipahia ra i roto i ta matou ohipa faaiteraa huiraatira. Te haamauraa i te feruriraa i nia i teie mau hopoia, te tutavaraa i te rave-maitai-raa i te ohipa, ua faaoaoa rahi ïa ia ˈu.

I te roaraa o na matahiti e vau i mairi, ua tavini atoa vau ei taata poro evanelia ma te taime taatoa e o Tracy. Ua haamaitai mau â o Iehova ia ˈu i roto atoa i teie tuhaa. Inaha, i te tahi mau taime, e uiui au e aita anei Iehova e faaohipa ra i to ˈu paruparu o te ǔǔ. I roto i na taata e pae o ta ˈu i nehenehe e tauturu ia riro mai ei mau Kerisetiano pûpûhia, te vai ra e piti taata ǔǔ.

Te haamanaˈo noa ra vau ma te oaoa i te mahana a nominohia ˈi au ei matahiapo a te amuiraa. Noa ˈtu e ua taotiahia to ˈu aravihi e haapii na mua mai, te tutava ra vau i te haamau i to ˈu feruriraa i nia i te tauturu-roa-raa ˈtu ia vetahi ê. Aita te ǔǔ e taotia ra ia ˈu ia rave i te mau maimiraa i roto i te mau Papai no te tauturu i te mau melo o te amuiraa o te faaruru ra i te mau fifi rahi.

I te roaraa o na matahiti e pae i mairi, ua anihia vau ia hohora hau atu â i te mau tumu parau. Taa ê atu i te vauvau i te mau oreroraa parau i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, ua nehenehe au e horoa i te mau parau faaite poto i roto i te tahi atu mau putuputuraa. Ua maitai mǎrû noa mai ta ˈu huru paraparauraa. I muri iho râ, ua ǔǔ ino roa faahou vau. Ma te peapea, ua manaˈo vau e, ‘Eita e horoa-faahou-hia mai te hopoia na ˈu,’ teie râ, ua maere au, no te mea te vai ra to ˈu iˈoa i nia i te tabula apî! Ua parau mai te tiaau peretiteni o ta matou amuiraa e mai te peu e e mau roa vau e eita ta ˈu parau e matara faahou, e nehenehe au e hiˈo noa ˈtu ia ˈna e e haere mai ïa oia i mua e faaoti i te tumu parau. Hoê aore ra e piti taime to ˈu faaohiparaa i teie tauturu here, aita râ vau i na reira i te mau avaˈe i mairi aˈenei. A maitai mai ai ta ˈu huru paraparauraa, ua horoahia mai na ˈu te mau tumu parau roroa ˈˈe, tae noa ˈtu i te mau oreroraa parau huiraatira. Ua papu noa ia ˈu i te haereraa i mua ta ˈu i rave i to ˈu aniraahia, aita i maoro aˈenei, ia apiti i roto e piti faahiˈoraa i te hoê rururaa haaati a te mau Ite no Iehova.

Ma te parau mau, aita vau e taa maitai ra e no te aha i maitai mai ai ta ˈu huru paraparauraa. E nehenehe atoa hoi au e ǔǔ roa a muri aˈe. Inaha, ia manaˈo anaˈe au e ua haere roa vau i mua i te pae oreroraa na mua mai, ua ǔǔ ino faahou vau ia paraparau roa ˈtu vau i te mau taata. E ere ïa teie i te hoê aamu manuïa e faaite ra e ua upootia vau i nia i te ǔǔ. Ia ǔǔ ino faahou anaˈe au, e tutava vau i te haamanaˈo e e tia ia ˈu ia farii i to ˈu mau otia e ‘ia haere ma te haehaa e te Atua.’—Mika 6:8.

Noa ˈtu eaha ta te tau no a muri aˈe e hopoi mai, e tamau noa vau i te tutava, ma te ite e e ore roa te ǔǔ i roto i te ao apî a te Atua e fatata maira. Te parau ra te Bibilia e: “E te arero o te feia reo otuitui ra, e titiaifaro ïa e te papu ia parau.” Te tiaturi nei au e e tupu mau â te reira i te pae tino e i te pae varua atoa, e “e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.”—Isaia 32:4; 35:6.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau ra “Te taaraa i te mǎtaˈu o te ǔǔ,” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Novema 1997.

b Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 15]

E ta ˈu vahine, o Tracy

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono