VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/11 api 25-29
  • Ia papu ia tatou te fifi o te mau uu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia papu ia tatou te fifi o te mau uu
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • To ratou mau manaˈo hohonu
  • A faaite atu i te manaˈo maitai
  • Nafea te vetahi i te faarururaa ˈtu i to ratou fifi
  • Te hoê fifi tei faaruruhia
  • Te pahono nei te hoê taote no te pae no te parau i te mau uiraa a A ara maina!
    A ara mai na! 1986
  • Te taaraa i te mǎtaˈu o te ǔǔ
    A ara mai na! 1997
  • Mea nafea vau ia haapaiuma i te ǔǔ
    A ara mai na! 1998
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/11 api 25-29

Ia papu ia tatou te fifi o te mau uu

I te mau mahana veavea roa, e ohipa matauhia e te utuafare taatoa ia haere i te fare hooraa ice cream. E rave noa iho â o Carl i te mea taaratitahia. ‘E tapea maitai vau i roto i to ˈu rima haumi, i te moni ta to ˈu metua tane i horoa mai. E otuitui noa to ˈu mafatu e e haamata ˈi te mau topata hou i te tahe i nia i to ˈu mau taraupoo. E hinaaro noa vau i to ˈu papa ia ani atu i ta ˈu hapaina ice cream, ua ite maitai râ vau eaha ta ˈna e pahono mai. Mea pinepine roa hoi to ˈna parau-noa-raa mai ia ˈu e: “Mai te peu e e hinaaro mau oe i ta oe hapaina ice cream, na oe iho â e ani atu!” Auê hoi ia ˈu te riri ia ˈna ia na reira mai oia! Aita anei oia i ite e e mauiui roa vau i ta ˈna ra mau parau? Ma te ruru hoi, e tia noa ïa vau ma te mamû i mua i te afata hooraa teitei e te anaana maitai. Ma te tia i nia i te manimani avae, e nehenehe noa ïa vau e toro atu i ta ˈu moni haumi i te taurearea ataata maitai, e te mata î i te puupuu, te piˈo maira i nia ia ˈu.

‘“Eaha te ice cream ta oe e hinaaro ra, taurearea?”

‘“A... ara... ara ara ara...”

‘E piri roa to ˈu utu e e tamau noa ˈtu ai au i te aro i roto ia ˈu iho. I reira te taurearea e hiˈo atu ai i to ˈu metua tane. E ta ˈna huru hiˈo, e mea matau-maitai-hia ïa e te mau uu atoa e o te au nei e: “Ee, a tauturu mai na ia ˈna! E au hoi e e fifi to teie tamarii, e te haamata mai nei au i te fiu.” Oia mau, e rahi roa ˈtu ïa to ˈu fifi, a riri roa ˈtu ai au, a haama e a pau roa ˈtu ai to ˈu aho. I te pae hopea, e paaina mai te parau ra “aratita” mai roto mai i to ˈu vaha. Ua fifi-roa-hia vau, auaa râ ua matara mai taua parau ra.’ — Api tei maitihia no roto mai i te Letting Go, vea neneihia i San Francisco, Fenua Marite.

MAI TE PEU e ua ite outou i te tupuraa teie ohipa, e nafea ïa outou? Ua horoa mai te taote ra o Oliver Bloodstein, tei tuatapapa no nia i te uu, e 37 matahiti i teie nei, i teie faataaraa faahiahia: “Taa ê noa ˈtu i te tahi mau tupuraa, mea varavara roa te feia e ere i te uu i te papu maitai e e faatupu te uu i te riaria e te inoino.” Oia mau, e rave rahi mau uu teie e riaria nei ia titauhia ratou ia paraparau.

E o outou iho, e mea ohie anei ia outou i te parau? Mai te peu e e, mea fifi roa paha na outou ia taa maitai i te hepohepo ta te feia uu e ite nei. No te aha? No te mea te paraparau nei te rahiraa i rotopu ia tatou ma te feruri ore i te tutavaraa e horoahia ra no te reira. Ia poia tatou, e haere tatou i roto i te hoê fare tamaaraa e ani atu ai i te hoê maa. Ia hinaaro tatou e hoo mai i te hoê taoˈa, mea ohie roa ïa na tatou ia ani atu i te taata hoo i taua taoˈa ra. Ia taˈi mai te niuniu, eita tatou e hepohepo i te raveraa mai i te niuniu no te pahono atu. Teie râ, no te mau uu, ua riro taua mau ohipa ohie noa ei mau ohipa riaria mau.

‘Mea ino mau anei to ratou fifi?’, ta outou paha ïa e ani mai. Ua tamata aˈena anei outou i te feruri i te huru oraraa a te mau uu? Ia taa maitai ia tatou i to ratou mauiui e ia nehenehe tatou ia faaite hau atu â i te manaˈo maitai, e anaanatae anaˈe ïa i to ratou mau manaˈo hohonu.

To ratou mau manaˈo hohonu

Joe: “No ˈu iho nei, e ere te uu te hoê fifi no te paraparauraa, o te hoê râ haafifiraa rahi roa i roto i te oraraa. Te haafifi nei te reira ia matou ia ora mai te tahi mau taata. Te taotia nei te reira i ta matou mau titauraa i te haapiiraa e i roto i te ohipa; te haafifi nei i to matou mau auraa i te pae totiale. Ua ite au i te tahi mau taata tei ore i faaipoipo no taua ihora fifi (...), aita to ratou hoa. Te faaea nei ratou i te hiti, te faataa-ê-hia nei ratou, aita ratou e auhia nei.”

Donna: ‘Uu noa vau mai te ivaraa o to ˈu matahiti. I te 27raa o to ˈu matahiti, no te rahi to ˈu fifi aita roa vau i pahono aˈenei i te niuniu i to ˈu fare. E riaria roa vau ia ite au e e anihia mai to ˈu iˈoa e e titau-roa-hia vau ia parau roa ˈtu; mea fifi roa ia ˈu ia parau “Donna”. I roto e piti matahiti, ua horoa vau 122 taime i te hoê iˈoa ê roa.’

Te hoê taata tei ore i horoa mai i to ˈna iˈoa: ‘Ia nehenehe outou ia taa e mea nafea te uu e haafifi ai i to ˈu oraraa, te mea ohie roa ˈˈe ia faatia ˈtu ïa vau eaha tei tupu i teie mahana. Mea au roa te mau mea atoa e tae noa ˈtu i to ˈu tamaaraa i te poipoi, no te mea aita vau i titauhia ia paraparau. I muri iho, ua pou atura vau i te fare toa, no te mea ua maoro vau i te araraa mai, i te mea mau, ua faaea noa vau i roto i to ˈu roˈi no to ˈu riaria i te mahana ta ˈu e faaruru atu. Te hinaaro ra vau i te hoê taofe e te tahi faraoa nainai, teie râ, no te mea ua ite au e e uu vau ia parau vau i taua mau parau ra e eita hoi au e hinaaro ia aroha mai te vahine tuati ia ˈu, ua ani atura vau i te û e te [flocons d’avoine]. Eita roa hoi au e au i te [flocons d’avoine].

‘I te fare haapiiraa, ua uiui mai te orometua haapii ia ˈu. Ua ite vau i te pahonoraa, teie râ, ua haavarevare atu vau mai te mea e aita vau i ite i te pahonoraa ma te tairiiri i to ˈu upoo. I muri iho, ua haama roa vau. I muri aˈe i te hora haapiiraa, ua horo atura vau i roto i te piha vairaa buka, ua rave atura vau i te hoê buka e, ia haere maira te hoê hoa, e haavarevare taio ïa vau.

‘No te mea aita roa ta ˈu e moni, ua papai au i to ˈu papa e ani ia ˈna ia hapono mai i te tahi moni. Ua hinaaro vau e hapono i ta ˈu rata i te tarifa rû [tarif exprès], ua haamanaˈo atura vau i te tahi taime i to ˈu tamataraa i te ani i te titiro taa ê i te fare rata: aita roa te ex-ex-ex-ex-ex-ex i hope aˈe, e ua riri roa ˈtura te taata hoo titiro, e tae roa atoa i te feia i tiai na i muri mai ia ˈu. No te mea aita roa vau i hinaaro faahou e faaruru i teie haamauiuiraa, ua rave atura vau i te titiro au noa i te matini opere ra e ua hapono atura vau i ta ˈu rata. E piti farane anaˈe ta ˈu i teie nei i roto i to ˈu pute.’

W. J: “E uu vau. Eita vau mai te tahi mau taata. E tia ia ˈu ia taa ê i te manaˈo, ia taa ê i te rave i te ohipa, ia taa ê i te ora — no te mea e uu vau. Mai te tahi mau uu, ua farerei noa vau i te peapea rahi e te hoê atoa râ tiaturiraa rahi, e ua faariro te reira ia ˈu mai teie nei. Ua faatere te hoê arero maumau i to ˈu nei oraraa.”

Te hoê taata tei ore i horoa i to ˈna iˈoa: “Ua faahoro na vau i te pereoo auahi i roto i te hoê fare tapearaa pereoo auahi. I te hoê mahana, ua rave na matou i te ohipa i nia i te hoê tuhaa no te reni rahi no te faaatea i te tahi mau pereoo tavere. E mea matauhia i taua afa hora ra e vata te reni. I to ˈu faǎoraa i rapaeau no te hiˈopoa maite i te hoê mea, ua ite atura vau i te hoê pereoo auahi faauta maa te tere tia maira i nia ia matou. Te ohipa na te tamuta no to ˈu pereoo auahi i roto mai i te piha faahororaa. Ua tamata vau i te faaara ˈtu ia ˈna, aita roa ˈtu râ vau i nehenehe aˈe e parau i te hoê noa parau. Aita roa vau i nehenehe aˈe e haamumu i te hoê noa parau a maoro roa ˈi. Aita te tahi pereoo auahi i tere puai roa, ua taa ê râ na pereoo auahi e piti atoa ra i te eˈa auri. Noa ˈtu â ïa e aita e taata i pohe, ua erehia to ˈu hoa i te hoê avae. Aita roa vau i tamǎrû aˈenei ia ˈu iho. Ahani noa vau i nehenehe e faaara ia ˈna!”

Ua horoa mai e pae nau taata i to ratou mau manaˈo e ua faatia mai i te tahi mau tupuraa i farereihia e ratou. E nehenehe te reira noa ˈˈe e faaite mai ia tatou i te inoino, te riaria e te haama farereihia e te mau uu i te mau mahana atoa. A faarahi na râ teie mau tupuraa e te numera o te mau uu, manaˈohia 15 milioni. Te taa maitai aˈe ra anei outou no te aha e mea riaria mau te uu?

Mai te peu e uu te hoê hoa to outou, eaha e ore ai e ani ia ˈna eaha to ˈna manaˈo hohonu? E maere paha outou ia ite e auê ïa itoito e auê ïa tutavaraa e tia ia ˈna ia faaohipa i te mau mahana atoa.

A faaite atu i te manaˈo maitai

No te mea hoi te farerei nei te feia e faaruru nei i teie fifi i te mauiui rahi — i te pae feruriraa e te pae no te here — eaha to tatou huru i mua ia ratou, e tia ˈi? E tia anei ia aroha ˈtu, ia faaite atu i te hoê tapao haapao maitai taa ê? E tia anei ia hiˈo taa ê atu ia ratou ia vetahi? Ua ui A ara mai na! i teie mau uiraa i te mau taata e rave rau o te farerei nei aore ra tei farerei ê na i teie fifi. Teie te tahi o ta ratou mau parau:

EIAHA E FAAOOO MAI IA MATOU. Uu noa o Frank, 29 matahiti, mai te 10raa o to ˈna matahiti. “Ia taa maite i te mau taata e e manaˈo hohonu e e haapeapea atoa te mau uu, e e tia ia hiˈo atu ia ratou mai te mau taata e eiaha ia faaooo ia ratou, ta ˈna ïa i parau. E fifi to te mau uu, atira ˈtu ai. E fifi to te mau taata atoa. To ˈu râ, te uu ïa.” Ua parau te hoê vahine papai vea matau-maitai-hia, i te hoê mahana, e, no te mea eita te uu e haafifi i te ora, e au e, teie te fifi e faaooo-hua-hia nei. Te faˈi nei o Robert e, i te tahi taime e faaooo to ˈna mau hoa ia ˈna ma te mǎrû no nia i ta ˈna huru paraparau. “Eita te reira e haapeapea mai ia ˈu, te parau nei oia ma te ataata, ua ite hoi au e ere i te mea iino.” Parau mau, e mea taa ê tatou pauroa, e eita te tahi mau uu e riri ia faaooo-rii-hia ratou. Teie râ, e ere anei i te mea maitai roa ˈˈe ia faaite i te manaˈo maitai i te mau uu e ia haapao tatou ia ratou mai ta tatou e hinaaro no tatou, tatou aˈe o ratou?

EIAHA E FAAITE MAI I TE AROHA. E oaoa mau paha te hoê uu ia taahia ˈtu oia, eita râ oia e au ia arohahia oia. “Eita matou e hinaaro ia arohahia matou, e hinaaro râ matou ia faaoromaihia mai matou”, ta Carole ïa, te uu a 25 matahiti i teie nei, i parau. “Eita vau e hinaaro ia aroha mai te mau taata ia ˈu no to ˈu uu, te parau atoa ra o Kate, tei hau i te 60 matahiti. E hinaaro vau ia hiˈohia mai au mai te hoê taata e ia taahia e te vai ra te mau fifi ino roa ˈˈe i te uu. E hopea rii noa te uu no te hara.”

EIAHA E MANAˈO E E MAAU MATOU AORE RA E MAAMAA. “Te hinaaro nei au eiaha te mau taata ia imi i te auraa no to matou uu aore ra ia faahua taote ia ratou no te pae feruriraa”, ta Robert ïa i parau. “Eiaha atoa e mataˈu ia matou, ta Carole ïa e parau faahou ra. E ere to matou i te ‘maˈi pee’. Eiaha te mau metua vahine ia faaatea i ta ratou mau tamarii ia matou. Te hinaaro nei au ia faarii te mau taata ia matou ma te tia e te faatura. Hoê â o matou maramarama e o vetahi. Eita matou e nehenehe e paraparau mai ia vetahi, atira ˈtu ai. Pauroa ta matou mau hautiutiraa, ta matou mau faita, e tapao anaˈe no te mau tutavaraa no te parau i te mau parau.”

‘E mea maitai ia ite eaha te mau manaˈo hohonu o te mau uu, e parau paha ïa outou, e e tauturu mau paha te reira ia ˈu. Teie râ, nafea ratou e faaruru atu ai i to ratou fifi?’ Teie te hoê uiraa te tia roa iho â ia hiˈopoa.

Nafea te vetahi i te faarururaa ˈtu i to ratou fifi

No te pahono i teie uiraa, ua titorotoro A ara mai na! i te tahi mau uu Ite no Iehova, no te mea e fifi taa ê mau to teie mau taata. Oia mau, i te haapiiraa no te taviniraa teotaratia, hoê o ta ratou mau haaputuputuraa hebedoma, e haapii te mau Ite i te paraparau i mua i te hoê pupu taata rahi. Ua haapapai te tahi mau uu i to ratou iˈoa i roto i teie haapiiraa. Taa ê atu, e poro te mau Ite atoa i te parau oaoa no te Basileia o te Atua i mua i te mau taata atoa, oia iho â râ i tera e tera fare. Inaha mau ïa, e titau-pinepine-hia te mau uu Ite no Iehova ia paraparau i roto i te tahi mau tupuraa fifi. Nafea râ ratou e manuïa ˈi? E piti nau mea te tauturu ra ia ratou: te hiˈoraa a vetahi mau taata e te pure.

Ua tamau maite noa o Kate i te hiˈoraa o Mose. Ua manaˈohia hoi e fifi to Mose i te pae no te parau. I to Iehova horoaraa ˈtu ia ˈna te ohipa e aratai i te mau Iseraela i rapaeau mai ia Aiphiti, ua pahono o Mose e: “E ere au i te taata parau, (...) e reo maromaroâ e te maumau to ˈu.” (Exodo 4:10). Ma te aroha, ua horoa ïa Iehova ia Aarona, to ˈna taeae, ei auvaha no ˈna. Teie râ, eita teie faanahoraa e vai noa. Oia mau, te faatia ra te buka ra Deuteronomi i te mau oreroraa parau peapea mau ta Mose i parau a muri aˈe i mua i te mau Iseraela. Aita roa aˈera oia i titau ia Aarona! Ua riro te mea e ua na nia ˈˈe o Mose i to ˈna fifi i te pae no te parau ei manaˈo faaitoitoraa no Kate.

E matahiapo o Robert i roto i ta ˈna amuiraa. “E pure noa vau hou a horoa ˈi i te hoê oreroraa parau”, ta ˈna ïa i parau. E tauturu anei te reira ia ˈna? “E, e tamǎrû mau mai te pure ia ˈu.” Ua raea ê na o Mae i te pae ahuru matahiti e ua uu noa oia 11 matahiti i teie nei. Te faatia nei oia e na mua ˈˈe, haere noa oia i tera fare e tera fare, ma te mataitai noa. I te hoê mahana, ua ani noa ˈtu te Ite ta ˈna e apee ra i teie uiraa ma te mǎrû: “Eaha te faufaaraa na oe ia haere e poro mai te peu aita oe i opua e paraparau i te mau taata?” Ua ite o Mae e e parau mau teie, ua ani atura eaha te nehenehe ia ˈna ia rave no te haere i mua. Eaha te aˈoraa i horoahia ia ˈna? Ia pure oia. E rave rau matahiti i teie nei, e pionie o Mae, oia hoi, te horoa nei oia e 90 hora i te mau avae atoa no te paraparau no nia i te Basilea o te Atua i to ˈna mau taata-tupu. “Ia haamata vau i te uu i mua i te hoê fare, te parau nei oia, e parau oioi noa vau i te hoê pure poto noa. E topa oioi faahou mai to ˈu hau e nehenehe atu ai au e parau faahou ma te au.”

Te hoê fifi tei faaruruhia

E mea fatata roa anei outou i te hoê uu? Mai te peu e e, hoê â paha to outou manaˈo e teie vahine apî tei parau no nia i to ˈna hoa: “E mea au maitai oia, e te anaanatae e te hamani maitai. E mea rahi ta ˈna e nehenehe e horoa, eita râ oia e nehenehe e parau rahi mai.” Mai te peu teie to outou manaˈo no nia i te hoê uu, o outou atoa, e hinaaro outou, mai teie vahine, i te hoê ravea.

Auê te oaoa ia nehenehe tatou e parau atu i te hoê uu: ‘Ia na ô noa oe aore ra na reira. E haere iho â!’ Tera râ e ere mai te reira. E fifi taa ê mau te uu, e taata taa ê te mau uu atoa e e titauraa taa ê to te hoê i to te tahi. No reira ˈtura ïa, o te tauturu i te hoê ia faaruru i to ˈna uu eita ïa e manuïa i nia i te tahi. E au anei te reira e e tia noa i te mau uu ia ora e te hoê tiaturiraa iti roaa?

Ahani outou e farerei atu ia Robert, Mae e Kate, e haapapu mai ïa ratou ia outou ma te oaoa rahi e e fatata roa teie fifi i te ore roa. E faaite mai ïa ratou ma te oaoa i to ratou tiaturiraa e e ite ratou ia tupu te parau fafau a te Atua oia hoi ia pii te arero o te vava ra. E paraparau mai ratou ia outou no nia i te vava faaorahia e Iesu. Aore ra e faataa mai ratou ia outou e fatata roa Iesu Mesia, ei Arii no te Basileia o te Atua, i te fariu mai i nia i te fenua nei e rave ai i nia i te mau taata e te mau vahine e rave rahi i ta ˈna iho i rave i nia i taua taata ra e mea maoro i teie nei. E, e mea papu ia ratou e e faaore roa o Iehova, “te Atua no ˈna te mahanahana”, e o Iesu atoa, ta ˈna Tamaiti, i teie fifi riaria o te mau taata e a muri noa ˈtu. — Korinetia 2, 1:3, 4.

Aita ïa e feaaraa e te vai ra te mau mea maitai i mua ia tatou. Eaha te parau no teie nei? Te faaitoito nei Robert, Mae, Kate e te tahi atu â mau uu i te ora e to ratou fifi ma te ohie ia au i te nehenehe ia ratou. Te faaruru ra anei ratou i to ratou fifi o ratou anaˈe? Te tiaturi nei matou e aita. E nehenehe tatou e tauturu ia ratou ma te faaite atu i te faatura, i te mǎrû i te mau taime atoa, i te manaˈo maitai e te faaoromai, ma te haapao maite atu i te auraa o ta ratou e parau ra. E, e au te ohieraa no ratou ia faarii i to ratou fifi i to tatou hinaaro mau e taa maite i te fifi ta ratou e farerei nei.

[Nota i raro i te api]

a E ite mai outou i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau ravea rapaauraa e te mau faaitoitoraa tataitahi no nia i te uu i roto i te hoê titorotororaa i mua nei, e i roto i te tumu parau “Te hoê fifi i te pae no te parau te nehenehe e araihia”, neneihia i roto i te vea A ara mai na! no te 22 no eperera 1967 (reo farani).

[Parau iti faaôhia i te api 26]

“Te hinaaro nei au ia hiˈo te mau taata i te mau uu ma te tia e te faatura.”

[Parau iti faaôhia i te api 27]

“E tauturu-rahi-hia te hoê uu ia haapaohia ˈtu i te auraa o ta ˈna mau parau eiaha râ i ta ˈna huru paraparau.” — Taote Oliver Bloodstein, taote i te pae no te parau.

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

“E ario te parau, e auro râ te muhu noa.”

Parauhia e no te pae Hitia o te râ ma teie parau paari tahito. Teie to ˈna apiti na roto i te reo Hebera: “Mai te peu e au te hoê parau i te hoê tetera, e au ïa te muhu noa e piti tetera.” — Ditionare a Brewer: Maseli e parau paari (beretane).

Ua parau te hoê taata paari no te Tau Tahito i teie manaˈo ma te taa maitai i te na ôraa e: “E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei. (...) E taime to te mamû noa, e taime to te parau.” — Koheleta 3:1, 7.

[Hohoˈa i te api 28]

Ua tamata ê na anei outou i te feruri eaha te huru o te oraraa o te mau uu?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono