VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/2 api 8-11
  • Eaha te ino o te hereraa i te moni?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te ino o te hereraa i te moni?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te moni
  • Te hoê haapiiraa no mutaa ihora
  • Te mau oaoaraa eita e noaa mai e te moni
  • “Te rave nei hoi . . . i te pererau, e te maue ê nei”
  • Te tumu o te oaoaraa mure ore
  • O te moni anei te tumu o te mau ino atoa nei?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Eaha te inoraa ia imi i te moni?
    A ara mai na! 1997
  • E nafea ia haapao i ta orua moni?
    E nehenehe to utuafare e oaoa
  • Nafea e vai faito noa ˈi to outou manaˈo no nia i te moni?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/2 api 8-11

Eaha te ino o te hereraa i te moni?

E FATU na o Paul raua o Mary i te hoê fare toa i te hoê oire iti veve no Afirika.a I to raua rave-puai-raa i te ohipa i te po e te ao, mea rahi ta raua moni i noaa mai. I muri iho, ua teoteo roa o Mary i to raua fare rahi apî tei î roa i te mau tauihaa fare moni rahi. Area o Paul ra, e pereoo moni roa ïa ta ˈna e faahoro ra.

I te hoê mahana, ua haere maira te hoê pǔpǔ patoi i te hau faatere e farerei ia Paulo. Ua ani maira ratou: “Te hinaaro nei matou e ia aufau ta oe ohipa tapihooraa e [100 dala marite] i te avaˈe no te turu i ta matou pǔpǔ.” I te mea e aita raua e hinaaro ra e turu i tera aore ra tera pae i roto i teie aroraa politita, ua patoi aˈera o Paul raua o Mary ma te itoito. No to raua tiaraa amui ore, ua parihia ˈtura e te horoa ra te hau i te tahi tuhaa moni na raua. I te hoê hopea hebedoma, aita o Paul e o Mary i te oire, ua eiâhia ta raua fare toa, e ua tutuihia to raua pereoo e to raua fare nehenehe i te auahi.

E aamu peapea mau teie, tera râ, e nehenehe anei ta tatou e huti mai i te hoê haapiiraa? E rave rahi o tei rave puai i te ohipa ia monihia ratou o tei ore paha i roohia i te hoê ati o tei faaere ia ratou i ta ratou mau faufaa, tera râ, eaha te ohipa e tupu a muri aˈe? No te aha te Bibilia e parau ai e “te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore”?—Timoteo 1, 6:9.

Te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te moni

Ia au i te Bibilia, e tia i te hoê kerisetiano mau ia haamâha i te mau hinaaro materia o te mau melo o to ˈna utuafare o ta ˈna e haapao ra. E nehenehe te mau huru tupuraa mai te ereraa i te ohipa aore ra te mau fifi o te oraora-maitai-raa, e haafifi i te reira. I te tahi aˈe pae, te hoê kerisetiano o te ore e haapao ma te hinaaro mau i te mau mea e titauhia ra e to ˈna utuafare, “ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.”—Timoteo 1, 5:8.

I roto i te tahi mau mataeinaa, te ora nei te taata i te fenua na roto i te tanuraa i ta ratou iho maa e te faaamuraa i te animala. Aita vetahi e titau rahi ra i te moni, inaha, e noaa mai te mau mea hinaarohia o te oraraa na roto i te tauiraa i te mau maitai e te mau tauturu. Teie râ, te ravea matauhia ei imiraa moni no te mau utuafare, o te raveraa ïa i te ohipa ia noaa mai te moni ohipa. Te faaohipa nei ratou i teie moni no te hoo mai i te maa e te tahi atu mau taoˈa no te maitairaa o to ratou utuafare. Hau atu, e nehenehe te moni i haaputuhia ma te paari e riro i roto i te hoê faito ei parururaa i te tau fifi aore ra ia tupu te ati. Ei hiˈoraa, e nehenehe teie moni e faaohipahia no te aufau i te mau haamâuˈaraa i te pae rapaauraa aore ra no te rave i te mau tataˈiraa faufaa roa i roto i te hoê fare. No reira te Bibilia e faaite ai ma te papu e “e haapuraa tei te moni” e “tei te moni ra e noaa ˈi taua mau mea atoa ra.”—Koheleta 7:12; 10:19.

I te mea e e noaa mai teie mau mea atoa i te moni, te vai ra te atâtaraa ia faatupu i te hoê hiˈoraa tano ore no nia i to ˈna mana. E tia i te hoê kerisetiano ia ara i to ˈna mau otia ia au i te tahi mau mea faufaa roa ˈˈe. Ei hiˈoraa, te faaau ra te Bibilia i te faufaa o te moni e te paari o te Atua, i te na ôraa e: “E haapuraa hoi tei te paari, e haapuraa tei te moni, teie râ te maitai o te paari ia noaa, na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.” (Koheleta 7:12) Na roto i teihea ravea e hau aˈe ai te paari o te Atua i nia i te moni?

Te hoê haapiiraa no mutaa ihora

Te faahohoˈa ra te mau ohipa i tupu i Ierusalema i te matahiti 66 o to tatou nei tau i te maitai hau aˈe o te paari o te Atua i nia i te moni. I muri aˈe i to ratou tiahiraa i te mau nuu haru oire no Roma, ua tiaturi te mau ati Iuda no Ierusalema e e mea maitai roa te huru o te tapihooraa i teie nei. Oia mau, ua haamata ˈtura ratou i te hamani i ta ratou iho moni ei faahanahanaraa i to ratou tiamâraa apî. Ua nanaˈohia ta ratou mau moni, na roto i te reo Hebera, i te mau parau ra “No te tiamâraa o Ziona” e “O Ierusalema te Moˈa.” I te mau matahiti apî atoa, e hamani na ratou i te mau moni apî e te mau papairaa o te haapapu i te “matahiti piti,” “matahiti toru,” e “matahiti maha.” Ua heru atoa mai te feia ihipǎpǎ i te tahi mau moni varavara e te papairaa i nia iho “matahiti pae,” e tano no te matahiti 70 o to tatou nei tau. Ua faariro anei te mau kerisetiano ati Iuda i te moni ati Iuda apî ei taipe papu no te tiamâraa tamau?

Aita. No te mea ua haamanaˈo ratou i te mau parau no te paari a to ratou Fatu. Ua tohu o Iesu i te haruraa oire a Roma o tei tupu i te matahiti 66 o to tatou nei tau. Ua faaara oia i ta ˈna mau pǐpǐ e ia tupu anaˈe te reira, e tia ia ratou ia ‘haere i rapae ia Ierusalema.’ (Luka 21:20-22) Te haapapu ra te Aamu e ua na reira te mau kerisetiano ati Iuda. Ua ineine hoi ratou i te faaruru i te ereraa i to ratou fenua, ta ratou mau taoˈa, e ta ratou ohipa tapihooraa no te faarue ia Ierusalema. E maha matahiti i muri iho, ua hoˈi maira te mau nuu Roma e ua haaati ihora i te oire.

“E ohipa hooraa auro rahi i roto i te Oire,” ia au i te parau a te hoê ite mata, te taata tuatapapa aamu ra o Josèphe. Aita râ te mau haapueraa moni rahi i faaora ia Ierusalema i te oˈe, o tei “ino roa” e “o tei tairi i te mau fare e te mau utuafare taatoa.” Ua momi vetahi mau taata i te mau moni auro e ua tamata i te horo i rapae i te oire. Ua taparahihia râ ratou e to ratou mau enemi, o tei tâpû i to ratou opu no te rave mai i te moni. “No te feia moni,” o ta Josèphe ïa e faataa ra, “hoê â atâtaraa ia faaea i roto i te Oire aore ra ia faarue atu; na nia i te tumu e e feia tapuni ratou e rave rahi mau taata o tei taparahihia no ta ratou moni.”

Aita i naeahia e ono avaˈe mai te haamataraa o te haaatiraa, ua haamouhia o Ierusalema, e hau atu i te hoê mirioni o to ˈna mau taata o tei pohe i te oˈe, te maˈi pee, e te ˈoˈe. Ua haapoiri te hereraa i te moni i te feruriraa o te mau taata e rave rahi, ua topa hoi ratou i roto i te haamouraa e te ati, area te mau kerisetiano ati Iuda ra, ua ora ratou na roto i te haapaoraa i te mau parau o te paari.

E ere te reira anaˈe te tupuraa o te aamu i reira to te moni faaereraa i te taata i te tau ati. E fatu haavî mau te hereraa i te moni! (Mataio 6:24) Hau atu, e nehenehe atoa te reira e faaere ia outou i te oaoa i teie nei.

Te mau oaoaraa eita e noaa mai e te moni

E nehenehe te tapitapi-rahi-raa no te moni e haamatapo i te hoê taata i mua i te mau oaoaraa o te ore e noaa mai i te moni. Ei hiˈoraa, a feruri na i te mau taairaa oaoa i roto i te utuafare, te mau hoa mau, te mau taoˈa unauna o te natura, te hoê toparaa mahana haviti mau, te hoê vero patiri puai, te mau fetia i roto i te reva, te mau hautiraa a te mau animala, aore ra te mau tiare e te mau tumu raau i roto i te hoê ururaau heeuri.

Oia mau, mea rahi aˈe te taime a te tahi feia moni no te fanaˈo i te mau oaoaraa i faahitihia i nia nei, teie râ, mea rahi roa te ohipa a te rahiraa o ratou no te tamata i te tapea noa mai aore ra i te faarahi i ta ratou moni. Noa ˈtu e mea maere te reira, mea pinepine aita te feia fanaˈo e oaoa nei. Te maere nei te feia maimi no teie nei tau i te reira. “Nafea tatou ia faataa e, te hoê mea o te hiaai-rahi-hia e e rave rahi mau taata, e tei tiaturihia e e rapaau oia i te mau fifi atoa, ia noaa anaˈe mai teie taoˈa, e faatupu oia i te mau faahopearaa mai te inoinoraa e tae roa ˈtu i te pepe o te feruriraa?” o ta Thomas Wiseman ïa e ani ra i roto i ta ˈna buka Te hinaaro i te moni—Tuatapaparaa i te hoê tapitapi-rahi-raa (beretane).

Hoê mea o te nehenehe e faaere i te hoê taata i te oaoa, o te fifiraa ïa ia ite e o vai to ˈna mau hoa mau. Ua ite te Arii moni ra o Solomona e “te rahi ra te taoˈa, te rahi atoa ra te feia i amu.” (Koheleta 5:11) E rave rahi mau taata moni o te roo-atoa-hia nei i te hepohepo i to ratou tamataraa i te tapea noa aore ra i te faarahi i ta ratou faufaa. Mea pinepine te reira i te faaere ia ratou i te taoto peapea ore. Te faataa ra te Bibilia e: “E maitai te taoto o te taata rave ohipa ra, ia amu rahi i te maa ra e ia iti noa ˈtu te amu; no te î ra o te opu o te feia taoˈa rahi ra i ere ai ratou i te taoto.”—Koheleta 5:12.

E nehenehe te hereraa i te moni e faaino i te mau taairaa i rotopu i te mau utuafare e te mau hoa no te mea e nehenehe te reira e faahema i te hoê taata ia rave i te mau ravea eiâ e te mau peu tia ore. Mea pinepine te feia here i te moni i te fariu i nia i te ohipa hautiraa moni. Ma te peapea, ua aratai te hiaairaa ia hauti i te moni i roto i te mau tarahu. “Ia haere anaˈe mai ratou e farerei ia ˈu,” o ta te hoê taote i te pae feruriraa no Afirikia Apatoa ïa e parau ra, “ua hemo i [te feia hauti mâha ore] te faito e aita e ravea faahou, ua erehia ratou i ta ratou ohipa, ta ratou mau imiraa, to ratou fare, e mea pinepine ua faarue to ratou mau fetii ia ratou.” E parau mau iho â teie faaararaa a te Bibilia: “O te taata haavare ore ra te rahi ra to ˈna maitai; o tei ru râ i te haaputu i ta ˈna taoˈa ia rahi eita e ore te hara.”—Maseli 28:20.

“Te rave nei hoi . . . i te pererau, e te maue ê nei”

Te tahi atu tumu o te atâtaraa o te hereraa i te moni, oia hoi e aita te mau hau faatere taata nei i manuïa i te tahoê aore ra i te haapapu e e tapea te moni i te hoê faufaa aueue ore i roto i te mau nunaa atoa; aita atoa ratou i manuïa i te arai i te mau tau otoheraa, te mau tau toparaa, e te mau topatariraa. Te turu atoa nei te taviriraa, te eiâraa, e te maraaraa o te hoo i te parau mau o teie papai faauruahia: “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi; eiaha e tiaturi i to oe iho paari. E tiatonu â oe i to oe mata i te taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.”—Maseli 23:4, 5.

Maraaraa o te hoo. Aita noa teie fifi e tupu ra i roto i te mau fenua veve. I te omuaraa o teie senekele, ua tairi te maraaraa oioi o te hoo i te mau fenua tapihaa no Europa no Ropu. Ei hiˈoraa, na mua ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, fatata te hoê mark Helemani hoê â faufaa e te hoê shilling Beretane, te hoê farane Farani, aore ra te hoê lire Italia. Ahuru matahiti i muri iho, ua faito te faufaa o te shilling, te farane, e te lire i tau 1 000 000 000 000 marks. Eaha te faahopearaa o te maraaraa rahi o te hoo i nia i te taata i roto i te mau totaiete ona? “Mai te peu e e hiˈohia te ohipa i roohia i te mau Nunaa puai no Ropu i pau, i te omuaraa o te mau matahiti 1920,” o ta Adam Fergusson ïa i faataa i roto i ta ˈna buka Ia pohe te moni (beretane), “e faatupu hoi te [toparaa i te pae moni] i te nounou, te haavîraa puai, te oaoa ore, e te riri uˈana, no roto mai hoi i te mǎtaˈu, e inaha, eita te hoê totaiete e nehenehe e ora mai ma te ore e hapepahia e e tauihia.”

I te matahiti 1923, ua faataui o Helemani i te faito o ta ˈna moni na roto i te tumâraa e 12 aore e ua riro taue atura e 1 000 000 000 000 marks tahito ei hoê noa mark apî. Ua tapea teie tauiraa i te maraaraa o te hoo teie râ ua tupu te mau faahopearaa iino ê atu. Te faataa ra o Fergusson e: “Ua huti te haamau-faahou-raa i te papuraa o te moni, o tei faatopatari hoi e mau tausani taata, o tei faaere i te mau mirioni feia i to ratou oraraa, e tei haamoe i te tiaturiraa o te mau mirioni feia ê atu, i te hoê hoo riaria ˈtu â ta te ao atoa nei e titauhia ia aufau.” E au ra e te “hoo riaria” ta te taata papai e faahiti ra, o te faraa mai ïa o te faatereraa Nazi e te Piti o te Tamaˈi Rahi.

I te mea e ua faaere te mau faufaa fare moni rahi i te mau taata e rave rahi i te tau na mua ˈtu, e riro hoi te reira mai te hoê faaararaa peapea i teie nei tau o te papu-ore-raa na te ao nei i te pae faanavairaa faufaa. Ua faaara mai te Tamaiti iho a te Atua e e topatari te moni, e te reira mau tei tupu e rave rahi taime. (Luka 16:9) Teie râ, e tupu te toparaa rahi roa ˈˈe e te parare roa ˈˈe i te pae moni ia faatupu anaˈe te Atua ra o Iehova i te haavaraa i nia i teie ao ino. “Aita e faufaa to te taoˈa i te mahana e tupu ai te riri ra; area te parau-tia ra, e ora ïa i te reira e ore e pohe.”—Maseli 11:4.

Mea faufaa roa ïa ia tutava tatou tataitahi i te tapearaa i te hoê tiaraa parau-tia i mua i to tatou nau Hoa mau, te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia!

Te tumu o te oaoaraa mure ore

E Ite no Iehova o Paul raua o Mary, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. E rave rahi matahiti to raua apitiraa i roto i te ohipa pororaa ma te taime taatoa. Teie râ, ua turai to raua hiaairaa i te mau faufaa ia raua ia faaea i te haere i te mau putuputuraa a te amuiraa kerisetiano, e ua faaea raua i te faaite i to raua faaroo i roto i te taviniraa. Teie râ, ua ara faahou mai raua i te pae varua. “I teie nei, te taa ra ia ˈu i te faufaa ore i to ˈu haamâuˈaraa i to ˈu taime e to ˈu puai no te hoê mea o te nehenehe e ore vave i roto noa i tau minuti,” o ta Mary ïa i parau i muri aˈe i to ˈna eiâraahia e te vavahiraahia to ˈna fare. Auaa hoi ua huti mai teie na feia faaipoipo i te haapiiraa hou e maoro roa ˈi. Oia mau, te ino rahi roa ˈˈe ta te hereraa i te moni e nehenehe e faatupu, oia hoi te faaereraa i te hoê taata i te mau taairaa fariihia e te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. Ahiri e aita teie mau hoa, e nehenehe anei tatou e tiaturi e ora ˈtu i te hopea o teie ao ino no te tomo i roto i te ao apî parau-tia i tǎpǔhia mai?—Mataio 6:19-21, 31-34; Petero 2, 3:13.

No reira, noa ˈtu e e taata moni aore ra e taata veve outou, a ara i te faatupuraa i te hereraa i te moni. A tutava no te fanaˈo e no te atuatu noa i te faufaa rahi roa ˈˈe—te hoê tiaraa fariihia i mua i te Atua ra o Iehova. E nehenehe outou e na reira na roto i te haamanaˈo-tamau-raa i teie titauraa ru: “E te parau nei te [v]arua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai. E o tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.”—Apokalupo 22:17.

[Nota i raro i te api]

a E ere to raua iˈoa mau tei faaohipahia.

[Hohoˈa i te api 8, 9]

Na pae e piti o te hoê moni i hamanihia i te tau o te orureraa hau ati Iuda e te papairaa “matahiti piti” i nia iho

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono