VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/8 api 26-28
  • E mea ino anei ia amu i te iˈo animala?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea ino anei ia amu i te iˈo animala?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha vetahi e ore ai e amu i te iˈo animala?
  • E mea ino anei ia haapohe i te mau animala?
  • Te faaohiparaa i te mau animala ei maa
  • Te faaturaraa i te ora o te animala
  • A aroha i te mau animala
  • E tia anei i te hoê Kerisetiano ia ore e amu i te iˈo animala?
  • Te animara
    A ara mai na! 2015
  • Te rave-ino-raa i te mau animala—Mea ino anei?
    A ara mai na! 1998
  • E haere anei te mau animara i te raˈi?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/8 api 26-28

Ia au i te Bibilia

E mea ino anei ia amu i te iˈo animala?

“Inaha, te horoa ˈtu nei au i te mau raau rii huero atoa o te fenua nei, e te mau raau rarahi atoa e hotu ra, no ˈna iho to ˈna huero ra; ei maa ïa na outou.”—Genese 1:29.

UA FARII oioi o Sujata, 18 matahiti to ˈna e no roto mai oia i te hoê utuafare Hindu o te ore hoi e amu i te iˈo animala, i te faaueraa no nia i te maa ta te Atua i horoa na te taata matamua ra o Adamu. Ua ani oioi râ oia e: “No te aha ïa te taata e haapohe ai i te mau animala ei maa na ratou, mea rahi roa hoi te mau mea ê atu e nehenehe e amu?”

E rave rahi mau taata ati aˈe te ao nei e uiui atoa ra. E mau hanere mirioni taata i te pae Hitia o te râ ma, o te ore e amu i te iˈo animala. Hau atu, te maraa noa ra te numera o te feia amu ore i te iˈo animala i te pae Tooa o te râ ma. I te mau Hau Amui no Marite anaˈe, tau 12,4 mirioni taata e parau nei e eita ratou e amu i te iˈo animala, oia hoi tau 3 mirioni taata hau atu i te hoê ahuru matahiti i mairi.

No te aha e mea au aˈe na te rahiraa e amu i te maa aita e iˈo animala? Eaha te manaˈo tano no nia i te ora o te animala? Te amuraa i te iˈo animala, te faaite ra anei i te faatura ore i te ora? Ia au i tei parauhia i roto i te Genese 1:29, e mea ino anei ia amu i te iˈo animala? Na mua, e hiˈo mai tatou e no te aha vetahi e ore ai e amu i te iˈo animala.

No te aha vetahi e ore ai e amu i te iˈo animala?

No Sujata, no ta ˈna ïa mau tiaturiraa i te pae faaroo. “Ua paari au ei Hindu, o te tiaturi i te haapiiraa o te fa-faahou-raa i roto i te tino ê,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “I te mea hoi e nehenehe te nephe taata e hoˈi mai i roto i te tino animala, ua tuea ïa vau e te mau animala. E no reira, e mea ino ia haapohe ia ratou ei maa na tatou.” Te turu atoa nei te tahi atu mau faaroo i te oreraa e amu i te iˈo animala.

Taa ê atu i te mau tiaturiraa faaroo, te vai ra te mau tumu o te ohipa ra i nia i te maitiraa a te taata i te pae no te maa. Ei hiˈoraa, te parau maitai ra o Taote Neal Barnard e: “No te mea e peu matauhia aore ra no te taa ore, te reira noa ïa te tumu e amuhia ˈi te iˈo animala.” Ua niuhia to ˈna manaˈo papu i nia i ta ˈna huru hiˈoraa i te mau maˈi e nehenehe e tupu na roto i te amuraa i te iˈo animala, mai te maˈi mafatu e te mariri ai taata.a

I te mau Hau Amui no Marite, te parauhia ra e o te mau taurearea te pǔpǔ maraa roa ˈˈe o te feia amu ore i te iˈo animala. No to ratou ïa tapitapi no te mau animala. “Mea here na te mau taurearea i te mau animala,” o ta Tracy Reiman ïa e parau ra, no roto oia i te hoê taatiraa paruru i te animala (People for the Ethical Treatment of Animals). “Ia haamata anaˈe ratou i te ite i te ohipa e ravehia i nia i te mau animala hou ratou e haapohehia ˈi ei maa, e rahi noa ˈtu â to ratou aroha.”

Te taa atoa ra i te feia e rave rahi e anaanatae ra i te natura, i te taairaa i rotopu i ta ratou maa e amu ra e te mau faufaa natura e hinaaro-rahi-hia ra no te faaamu i te mau animala ei maa na te taata. Ei hiˈoraa, e titauhia e 3 300 litera pape ia noaa mai hoê noa kilo iˈo puaatoro e 3 100 litera pape i te kilo moa. No reira vetahi e ore ai e amu i te iˈo animala.

E o outou ïa? E tia anei ia outou ia ore e amu i te iˈo animala? Na mua ˈˈe e pahono ai i teie uiraa, e hiˈo na tatou i te tahi atu manaˈo. I roto i te Salamo 50:10, 11, te na ô ra te Atua ra o Iehova, te Poiete o te mau mea atoa, e: “Na ˈu atoa te mau manu o te aru ra; e te mau puaa atoa e ua tausani i nia i te mau mouˈa ra: Ua ite au i te mau manu pererau atoa o te mouˈa ra, e te mau manu oviri atoa o te fenua ra, na ˈu ïa.” I te mea e na te Atua mau â te mau animala atoa, e mea faufaa ïa ia taa ia tatou e eaha te manaˈo o te Poiete i nia i te ora o te animala e te faaohiparaa te taata i te reira no te tamaa.

E mea ino anei ia haapohe i te mau animala?

Te tiaturi rahi nei vetahi, mai ia Sujata, o te manaˈo ra e te tuea ra te taata e te mau animala, e mea ino ia haapohe i te hoê animala noa ˈtu eaha te tumu—e mea ino roa ˈtu ïa ia haapohe ia ratou no te tamaa. Noa ˈtu râ, te faaite ra te mau Papai e te faataa ê ra te Atua i te ora o te animala e te ora o te taata, e te faatia ra oia e ia haapohehia te mau animala no te mau tumu huru rau. I Iseraela, ei hiˈoraa, e nehenehe e haapohe i te hoê animala mai te peu e mea atâta no te ora o te taata aore ra no te mau animala rata a te hoê taata.—Exodo 21:28, 29; Samuela 1, 17:34-36.

Mai mutaa iho mai â, ua farii te Atua ia pûpûhia te mau animala ei tusia i roto i te haamoriraa. (Genese 4:2-5; 8:20, 21) Ua faaue atoa oia i te mau ati Iseraela ia haamanaˈo i to ratou Revaraa mai Aiphiti mai, na roto i te faatupuraa i te oroa Pasa i te mau matahiti atoa, e tae noa ˈtu i te pûpûraa ei tusia i te hoê pinia mamoe aore ra i te hoê puaaniho e te amuraa i to ˈna iˈo. (Exodo 12:3-9) E i raro aˈe i te Ture a Mose, te vai ra te tahi atu â mau taime e pûpûhia ˈi te mau animala.

I to ˈna taioraa i te Bibilia no te taime matamua, aita te hoê vahine Hindu, e 70 matahiti to ˈna, i au i te parau o te mau tusia animala. Tera râ, a maramarama mǎrû noa ˈi oia no nia i te mau Papai, ua nehenehe oia e taa e e tapao iho â to taua mau tusia i faauehia e te Atua ra. Ua faaite atea te reira i te tusia o Iesu Mesia, o te faahope i te titauraa tei au i te ture ia faaorehia te hara. (Hebera 8:3-5; 10:1-10; Ioane 1, 2:1, 2) I roto e rave rahi tupuraa, ua riro atoa te mau tusia ei maa na te mau tahuˈa e i te tahi mau taime, na te feia haamori. (Levitiko 7:11-21; 19:5-8) E tiaraa iho â to te Atua, na ˈna hoi te mau mea ora atoa, ia haamau i teie huru faanahoraa no te hoê tapao. Parau mau, i to Iesu poheraa, aita i titau-faahou-hia ia pûpû i te mau tusia animala i roto i te haamoriraa.—Kolosa 2:13-17; Hebera 10:1-12.

Te faaohiparaa i te mau animala ei maa

E mai te peu râ e e haapohehia te mau animala ei maa? Parau mau, e amu na te taata i te omuaraa ra i te maa pota. I muri iho râ, ua faaô atoa mai te Atua i te iˈo animala ei maa. Tau 4 000 matahiti i teie nei—i te tau o te taata parau-tia ra o Noa—ua faatupu o Iehova i te hoê diluvi rahi e ua faaore oia i te ino i vai na i taua tau ra i nia i te fenua. Ua ora mai o Noa, to ˈna utuafare, e te tahi mau animala o ta ˈna i faahaere i roto i te araka, i te Diluvi. I muri aˈe i to ratou haereraa mai i rapae i te araka, a tahi ra o Iehova i parau ai e: “Te mau mea ora atoa e haere nei, ei maa ïa na outou, mai te mau raau maa atoa ra: ua horoa-atoa-hia ˈtu e au na outou.” (Genese 9:3) I te hoê â taime, ua horoa te Atua i teie ture e: “O te haamanii i to te taata nei toto, na te taata atoa to ˈna toto e haamanii: i hamani hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru.” (Genese 9:6) Papu maitai e aita te Atua i faatuea te animala e te taata.

Oia mau, ua niuhia te manaˈo o Sujata no nia i te mau animala i nia i ta ˈna tiaturiraa o te fa-faahou-raa i roto i te tino ê. No nia i te reira, te faataa ra te Bibilia e noa ˈtu e e mau nephe te mau taata e te mau animala, e ere râ te nephe i te mea pohe ore. (Genese 2:7; Ezekiela 18:4, 20; Ohipa 3:23; Apokalupo 16:3) Ei mau nephe, e pohe te mau taata e te mau animala atoa, eita ratou e vai faahou mai. (Koheleta 3:19, 20) Area te mau taata ra, e tiaturiraa faahiahia to ratou e faatia-faahou-hia mai i roto i te ao apî a te Atua.b (Luka 23:43; Ohipa 24:15) Te faaite atoa ra te reira e aita te mau animala e tuea ra e te mau taata.

“Noa ˈtu râ, no te aha te Atua i faaô mai ai i te iˈo animala ei maa na te taata?” Ua hinaaro o Sujata e taa. Papu maitai e i muri aˈe i te Diluvi, ua roohia te ahuaraˈi o te fenua i te mau tauiraa rarahi. Aita te Bibilia e faaite ra e te tumu o Iehova i faaô mai ai i te iˈo animala ei maa na te taata, no te mea ïa ua ite ê na oia i te mau hinaaro o te mau ui a muri aˈe i roto i te mau fenua e varavara te maa. Ua farii râ o Sujata e e tiaraa to te Fatu o te mau mea ora atoa ia rave i te tahi tauiraa.

Te faaturaraa i te ora o te animala

Ua uiui â râ o Sujata, ‘Eita anei e tia ia tatou ia faatura i te ora o te animala?’ Oia, e tia ia tatou. E ua faaite mai te Poiete o te mau mea atoa e nafea tatou ia na reira. “O te iˈo râ ma te ora atoa i roto ra, oia te toto, eiaha outou e amu i te reira,” o ta ˈna ïa i faaue i roto i te Genese 9:4. No te aha i opanihia ˈi ia amu i te toto? No te mea “tei te toto hoi te maa ora e ora ˈi te mau mea atoa ra,” o ta te Bibilia ïa e parau ra. (Levitiko 17:10, 11) Ua faaue o Iehova e: ‘E faatahe oe i te toto o te animala i haapohehia i raro i te repo mai te pape ra.’—Deuteronomi 12:16, 24.

Aita e parauhia ra e ua riro te faaueraa e amu i te iˈo animala ei parau faatia no te haamanii-faufaa-ore-raa i te toto animala no te ite i te oaoa rahi e auau i te animala aore ra no te faaiteite i to ˈna iho aravihi. O ta Nimeroda hoi i rave. Te faataa ra te Bibilia ia ˈna mai te hoê “haharu rahi [ei patoi] i mua i te aro o Iehova ra.” (Genese 10:9; MN) I teie nei tau atoa, e nehenehe te oaoa rahi e auau e e haapohe i te mau animala e tupu ohie i roto ia vetahi. Tera râ, te tuea roa ra teie huru feruriraa e te haafaufaa-ore-raa ma te aroha ore i te ora o te animala, e aita te Atua e farii ra i te reira.c

A aroha i te mau animala

Te tapitapi mau atoa ra vetahi feia amu ore i te iˈo animala, no te huru raveraa a te mau pu hamani iˈo no teie tau, i nia i te mau animala. “Aita te mau tapihoo opere maa e anaanatae ra i te mau hiaai natura o te mau animala,” o ta te hoê buka ïa (The Vegetarian Handbook) e parau ra. “Faaamuhia i roto i te mau fare pirihao ino roa e tei taa ê roa i ta ratou i matau i roto i te natura,” o ta te buka ïa e tapao ra, “te faaohipa-ino-hia nei te mau animala i teie nei tau, hau atu i te mau animala i mutaa iho.”

Aita te Atua e opani ra ia faaohipa i te animala ei maa, te opani nei râ o ˈna e ia rave-ino-hia ratou. “E haapao â te taata parau-tia ra i ta ˈna ra puaa ia ora,” o ta te Bibilia ïa e parau ra i roto i te Maseli 12:10. E ua faaue atoa te Ture a Mose ia haapao maitai i te mau animala rata.—Exodo 23:4, 5; Deuteronomi 22:10; 25:4.

E tia anei i te hoê Kerisetiano ia ore e amu i te iˈo animala?

Mai tei faaitehia mai nei, te oreraa e amu i te iˈo animala—aore ra te tamau-noa-raa i te na reira—na te taata tataitahi ïa tena faaotiraa e rave. E maiti paha te hoê taata e eiaha e amu i te iˈo animala, no to ˈna oraora-maitai-raa, no te faanavairaa faufaa, no te parururaa i te natura, aore ra no to ˈna aroha i te mau animala. E tia râ ia ˈna ia farii i te reira mai te hoê o te mau maitiraa e rave rahi i te pae no te maa. Eiaha oia ia faahapa i te feia e maiti ra i te amu i te iˈo animala, eiaha atoa te taata e amu i te iˈo animala ia faahapa i te hoê taata aore e amu i te iˈo animala. Te amuraa aore ra te oreraa e amu i te iˈo animala, eita te reira e haamaitai atu i te hoê taata. (Roma 14:1-17) Eiaha atoa te hoê taata e faariro i ta ˈna maa ei tapitapiraa matamua i roto i to ˈna oraraa. Ua parau o Iesu e: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—Mataio 4:4.

No nia i te raveraa taehae i nia i te mau animala e te faaohiparaa ma te tano ore i te mau faufaa o te fenua, ua tǎpǔ o Iehova e e haamou oia i teie faanahoraa ino e te miimii e e mono oia i te reira e ta ˈna ao apî. (Salamo 37:10, 11; Mataio 6:9, 10; Petero 2, 3:13) I roto i taua ao apî ra, e vai te taata e te animala i roto i te hau e a muri noa ˈtu, e na Iehova e ‘haamâha i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.’—Salamo 145:16; Isaia 65:25.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Tiunu 1997, mau api 3-13.

b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 1997, mau api 3-8, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 1990, mau api 30-31 (Farani).

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

Punch

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono