Ia au i te Bibilia
Te rave-ino-raa i te mau animala—Mea ino anei?
I NIA i te hoê tahua tuaro i Marite no Ropu, te hiˈo ra te mau mata atoa i na moa e piti, mea uteute hoê, mea uouo te tahi. Te tutuô ra te nahoa a patu ai te moa uteute, e te hoê tipi reta i taamuhia i nia i to ˈna avae, i te moa uouo. Te haru ra te hoê taata faahau i na moa e piti. Aita te moa uouo e hautiuti faahou ra, ua pohe oia, e te tahe noa ra to ˈna toto. Ua oti te faatitoraa moa.
I te pae apatoa no Philipino, te taputô ra e piti puaahorofenua paˈe. Te mataitai ra te taata i te aroraa riaria a mauiui ai na puaahorofenua i te mau hohoniraa i nia i te tariˈa, te afii, te utu, e te tahi atu mau vahi. Noa ˈtu e e faarue ora mai raua i te tahua aroraa, hoê aˈe o raua o te paruparuhia aore ra o te matapohia aore ra o te mauiui i te mau pepe e e pohe atu ai paha i muri iho.
Te aro ra e piti urî i Rusia. Aita i maoro, te faaohu ra raua e aita e apu mata faahou e te tariˈa mahae e te avae mutu, a hî noa ˈi te toto mai te mau vahi i mutu.
Tau senekele mai â to te taata faataputôraa i te mau animala no te haa tuaro, no to ratou hinaaro pinepine e pere i te moni. Te vai atoa ra te mau taputôraa puaatoro, te mau auauraa alope, e te aroraa tuituirahonui. Hau atu â, e rave rahi animala e mauiui ra no te ite aivanaa. E rave rahi atoa animala e mauiui ra no te tâuˈa ore opuahia anei aore ra eita o to ratou fatu.
I te tahi mau fenua, te vai ra te mau ture no nia i te huru raveraa i nia i te mau animala e o te opani ra i te rave ino ia ratou. I te matahiti 1641 ra, ua hamani te Aihuaraau o te Ooa no Massachusetts i “Te pǎpǎ ture o te mau tiamâraa,” e na ô ra e: “Eiaha te taata e haavî aore ra e rave ino i te tahi animala e faahereherehia ra no te faaohiparaa a te taata.” Mai reira mai, ua haamanahia te mau ture e ua haamauhia te mau taatiraa no te ara ia ore te mau animala e rave-ino-hia.
Aita râ te feia e rave rahi, o te faatupu ra i te mau aroraa tuaro i faahitihia i nia nei, e manaˈo ra e te rave ino ra ratou i te mau animala. Te parau nei vetahi e te here ra ratou i te mau animala ta ratou e haamauiui uˈana ra aore ra e haapohe ra. Te parau nei te feia mea au na ratou te faatitoraa moa e te ora maoro aˈe ra ta ratou mau moa i te mau moa e haapohehia i te faito au noa no te tamaa—e parau faaahaaha rii mau â teie!
No te aha mea ino ia rave ino?
Te faatia nei te Atua e ia faufaahia tatou i te mau animala. Te faatia ra te mau faaueraa tumu Bibilia ia haapohe tatou i te mau animala no te tamaa e no te faaahu aore ra no te paruru ia tatou. (Genese 3:21; 9:3; Exodo 21:28) Teie râ, mea moˈa te ora no te Atua. Ia faatere ïa tatou i nia i te mau animala ma te aifaito o te faaite ra i te faatura no te ora. Te faahapa ra te Bibilia i te hoê taata o Nimeroda to ˈna iˈoa, e au ra e ua haapohe na oia i te mau animala e te taata atoa paha no te hauti noa.—Genese 10:9.
Teie ta Iesu i parau no nia i te tapitapi o te Atua no te mau animala: “E ere anei taipae manu rii i hoohia i na asario e piti nei? e aita te hoê i taua na manu ra i moe i te Atua.” (Luka 12:6) Teie atoa ta te Atua iho i parau i te tauiraa to ˈna manaˈo e haamou i te hoê oire î i te feia ohipa ino tei tatarahapa: “Eiaha vau nei e faaherehere ia Nineve, i tera ra oire rahi, e ono taau tausaniraa i te taata . . . ; e te puaa atoa hoi e rave rahi?” (Iona 4:11) Papu maitai, aita oia e faariro ra i te mau animala mai te mau mea noa e faaruehia, e vaiihohia i muri iho ia hinaaro anaˈe tatou.
I to ˈna horoaraa i te mau ture i te mau ati Iseraela ra, ua haapii te Atua ia ratou ia haapao maitai i te mau animala. Ua titau oia ia ratou ia faahoˈi i te hoê animala i moe i to ˈna ra fatu e ia tauturu i te mau animala e fifihia ra. (Exodo 23:4, 5) Ua titauhia ia faafaaea te mau animala i te Sabati, mai te mau taata atoa ra. (Exodo 23:12) Te vai ra te mau ture no nia i te huru raveraa e tano i nia i te mau animala no te faaapu. (Deuteronomi 22:10; 25:4) Papu maitai, ia haapaohia e ia paruruhia te mau animala, eiaha ia faaohipa-ino-hia.
Te faaite maitai ra te Maseli 12:10 i te manaˈo o te Atua: “E haapao â te taata parau-tia ra i ta ˈna ra puaa ia ora; o te aroha râ o te paieti ore ra, o te hamani ino ïa.” Te na ô ra te hoê tatararaa Bibilia no nia i teie irava e: “E ite-atoa-hia te maitai o te hoê taata parau-tia i nia i te mau animala maamaa, area te hoê taata ino ra, e rave ino ïa oia, noa ˈtu e te manaˈo ra oia e o ˈna te taata maitai roa ˈˈe.”—Believer’s Bible Commentary, a William MacDonald.
E hamani maitai te taata parau-tia i te mau animala e e imi oia i te taa i to ratou mau hinaaro. E parau roa paha te hoê taata ino e mea here na ˈna te mau animala, e mea ino mau râ to ˈna “aroha.” Na ta ˈna mau ohipa e faaite mai i to ˈna hinaaro miimii. E parau mau iho â no te feia e faataputô ra i te mau animala ia noaa mai ta ratou moni!
Te faaoraraa o te mau animala
Parau mau, te opuaraa matamua a te Atua, ia “mana [ïa te taata] i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Genese 1:28) Aita e parahiraa to te rave-ino-raa i te animala i roto i taua opuaraa ra. Eita te rave-ino-raa aroha ore i te mau animala e tamau noa e a muri noa ˈtu. Te vai ra te tumu e tiaturi ai tatou e e faaore te Atua i te mau mauiui faufaa ore atoa. Nafea râ?
Te tǎpǔ ra oia i te haamou i te feia iino e te taehae. (Maseli 2:22) Teie ta Hosea 2:18 e parau ra no nia i te mau animala: “Ia tae i taua mahana ra e fafau ai au i te tahi faufaa no ratou i te mau manu o te fenua nei, e te mau manu o te raˈi ra, e te mau mea rii e nee i nia i te fenua nei.” Auê te faahiahia ia ora i taua taime ra, i reira te feia tia e te mau animala atoa e fanaˈo ai i te mau huru tupuraa hau!
[Hohoˈa i te api 24]
“Taputôraa puaatoro i roto i te hoê oire,” a Francisco Goya