Te aua animala—Te tiaturiraa hopea anei no te mau animala oviri?
I TE mau tau i mairi iho nei, ua tupu te mau tauiraa rahi i roto i te mau aua animala o te ao nei, o te haere noa nei i mua. Ei hiˈoraa, ua faanahonaho ratou i te mau vahi e faaeahia ra e te mau animala, ma te faanehenehe i te reira “ia au i te natura”—oia hoi te hamani-faahou-raa i te vahi nohoraa natura o te mau animala, e to ˈna mau raau tupu atoa, mau ofai, mau raau tafifi, mau rupehu, mau maniania, e tae noa ˈtu i te mau animala e te mau manu matauhia i taua vahi ra. Noa ˈtu e mea moni roa teie huru ohipa—tau 1,2 miria dala Marite e haamâuˈahia ra i te matahiti hoê i te fenua Marite anaˈe, no te haamaitai atu â i te mau aua animala e te mau aua iˈa—te manaˈohia nei e mea faufaa roa teie mau tauiraa no te turu i te fa apî e tapapahia ra e te mau aua animala.
Te fa no teie senekele i mua
No te mea e te varavara noa ˈtura te mau mea ora o te palaneta, ua faaoti te mau aua animala rahi o te ao nei, e faariro i te faaherehereraa, te haapiiraa, e i te maimiraa aivanaa ei mau fa na ratou no te senekele 21. Faaitoitohia na roto i te mau tutavaraa e titauhia ra e faahepohia na roto i te rû o te ohipa, ua tae roa vetahi mau aua animala i te haapae i te iˈoa ra aua animala, mea au aˈe hoi na ratou te mau iˈoa ra “vahi parururaa i te animala oviri” aore ra “aua faaherehereraa.”
O te buka ra Te ravea no te faaherehereraa i te mau animala na te ao nei (Beretane) te turama ra i te eˈa apî. Faataahia e te tahi vahine papai mai “te parau faufaa roa ˈˈe ta te feia haapao animala i pia aˈenei,” ua riro te buka ra Ravea, a tahi roa, ei pǎpǎ ture na te mau animala; “te faataa ra [oia] i te mau hopoia e te mau ravea a te mau aua animala e a te mau aua iˈa o te ao nei, no te faaherehereraa i te mau huru animala oviri atoa o te fenua nei.” Ma te haapae i te mau feaaraa atoa no nia i te mau haerea apî, te na ô râ te buka ra Ravea e: “E haamauhia te hoê aua animala aore ra te hoê aua iˈa, ia au i ta ˈna tuhaa e rave no te faaherehereraa i te mau animala oviri.”
Ua riro te haapiiraa i te huiraatira e te maimiraa aivanaa, i te pae iho â râ no te fanauraa te mau animala tapeahia i te fanauˈa, ei mau tuhaa faufaa roa no teie tutavaraa apî. O te mau taurearea no teie nei tau te feia tiai i te animala no ananahi, tei roto i to ratou rima te hopoia no te parururaa i te toea o te mau animala i faaorahia mai i rotopu i te mau animala oviri atoa e mou atura. E haapao anei ratou i taua hopoia ra ma te paari e ma te pûpû taatoa ia ratou? E noaa anei i te huitaata atoa nei te hoê hiˈoraa maramarama aˈe no nia i te natura? No teie tumu te buka ra Ravea e faaitoito ai i te aua animala tataitahi ia riro ei ravea haapiiraa, ia ite i ta ˈna tuhaa e nehenehe e rave “no te haaputapû i te mau haava manaˈo na te ao atoa nei.”
Te tahoê nei te mau aua animala i roto i te hoê faanahoraa ati aˈe te ao nei
No te rahi hoi o te ohipa, e rave rahi mau aua animala o te tahoê nei no te riro ei faanahoraa ati aˈe te ao nei, e i teie nei taime, 1 000 aua animala tei tahoê. Na te mau pu na te ao nei, mai te Faanahonahoraa no te Animala na te Ao nei e te Taatiraa no te Faaherehereraa i te Natura e te mau Faufaa Natura na te Ao nei, e tuatiati nei i teie mau aua animala, e na ratou atoa e opere nei i te aratairaa e te aveia.
Te faaite ra te buka ra Aua animala—Te Araka apî (Beretane) i te tumu e titauhia ˈi teie huru tahoêraa: “No te arai i teie ati mamû noa, oia hoi te apitiraa te mau animala fetii piri, e fifihia te hoê aua animala mai te peu e e faaohipa noa oia, ei hiˈoraa, i ta ˈna pǔpǔ iti nemera no Siberia. No reira, e tia ia amuihia teie mau nemera no Siberia atoa e tapeahia nei i roto i te mau aua animala o te hoê fenua—e peneiaˈe o te ao atoa nei—e ia faariro ia ratou mai te hoê anaˈe huiraatira animala.” Oia mau, e titauhia i te mau hanere animala no te hoê huru animala tataitahi, no te faaiti aore ra no te faaore roa i te fifi o te apitiraa te mau animala fetii piri—inaha i muri iho, eita te mau animala e nehenehe faahou e fanau, e e mou ïa taua mau animala ra—e eita e maraa i te hoê anaˈe aua animala ia haapao i te reira. Te na ô ra te buka ra Ravea e: “E titauhia teie nei tahoêraa o te mau ravea atoa e vai nei, ia nehenehe te natura o to tatou nei Fenua . . . e ora mai. E rave rahi te tiaturi nei e, mai te peu e eita tatou e manuïa i te faaherehere i te tahi atu mau mea ora, o to tatou ïa ora te fifihia.” Parau mau, aita teie nei manaˈo peapea e haapao ra i te parau ta te Bibilia e tǎpǔ ra oia hoi, e riro faahou mai te fenua nei ei paradaiso.—Apokalupo 11:18; 21:1-4.
Te mau ravea ia manuïa te mau aua animala
I mua i te ati o te haamouraa, ua faaineine-atoa-hia te tahi mau ravea aravihi roa, e nehenehe e faaohipahia na te ao atoa nei, no te faaitoito i te fanauraa te mau animala i tapeahia i roto i te mau aua: oia ïa, te mau buka tabula animala, te Buka matahiti a te mau Aua animala na te Ao nei (IZY), e te hoê ravea haaputuraa parau na roto i te roro uira piihia ISIS (International Species Information System).
Te horoa ra te buka tabula animala tataitahi i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau animala atoa no te hoê pǔpǔ taitahi e tapeahia ra i roto i te mau aua, noa ˈtu ihea roa i te ao nei. I te mea e e tabula teie no te ao atoa nei, e ravea ïa te reira no te haaputu i te hoê pǔpǔ animala maitatai no te fanau i te fanauˈa, ia araihia taua ‘ati mamû’ ra, oia hoi te apitiraa te mau animala fetii piri. Na te Aua animala no Berlin i avari i te buka tabula matamua roa i te matahiti 1923 ra, i to ˈna imiraa i te ravea ia fanau te puaatoro bison no Europa, ta te Tamaˈi Rahi Matamua i fatata hoi i te haamou roa.
No te faaohie i te opereraa i te mau haamaramaramaraa aivanaa ati aˈe te ao nei, mai te mau buka tabula animala, te buka matahiti IZY, e te mau tabula maraaraa o te mau animala, ua tuati te ravea roro uira ra ISIS, i nia i te mau reni opereraa i te matahiti 1974 ra i te fenua Marite. Te tauturu nei ta ˈna mau faanahoraa roro uira e parare noa ˈtura e ta ˈna mau haamaramaramaraa e rahi noa ˈtura, i te mau aua animala ia ohipa amui ia tupu mau iho â te tahoêraa o te mau aua animala atoa o te ao nei.
I rotopu i te mau ravea ihiora e vai nei i te mau aua animala, e nehenehe e faahitihia te mau hohoˈa ADN, te tuuraa i te huero fanauˈa i roto i te animala ê, te faatôraa i te huero otane e ovahine i roto i te mohina, e te ravea faatoetoeraa (oia hoi te faatoetoeraa i te tatea e te mau huero fanauˈa). Na roto i te ravea o te mau hohoˈa ADN, e nehenehe te mau aua animala e ite oioi i te mau metua animala i te tanoraa 100 %, e mea faufaa roa hoi te reira no te hiˈopoa-maite-raa i te fanauraa i rotopu i te mau nǎnǎ animala inaha, no teie mau huru animala, e mea fifi roa ia faataa e o vai te mau metua o te fanauˈa. I te tahi aˈe pae, na roto i te tuuraa i te huero fanauˈa i roto i te animala ê, e te faatôraa i te huero otane e ovahine i roto i te mohina, ua oioihia te fanauraa. Hoê huru raveraa, o te faaaanoraa ïa i te pǔpǔ “metua” no te mau animala i fatata roa i te mou. E nehenehe to ratou mau huero fanauˈa e patiahia ˈtu i roto i te tahi atu ufa hoê â fetii—e peneiaˈe e animala rata—o te riro mai ei metua mono. Na roto i teie ravea, ua fanau mai te hoê puaatoro ufa rata i te hoê fanauˈa puaatoro oviri, e ua fanau mai te hoê mimi rata i te hoê fanauˈa mimi oviri no te medebara no Inidia o tei fatata roa i te mou. E faaiti atoa teie nei ravea i te mau haamâuˈaraa, te atâtaraa, e i te fifi ia uta roa mai i te mau animala e mou atura ia noaa mai te fanauˈa. E navai noa hoi te tahi mau huero fanauˈa aore ra te tatea i faatoetoehia.
I te mea e e nehenehe vetahi mau huru animala e mou roa, ua faaohipa te tahi mau aua animala i te ravea aivanaa no te faatoetoeraa—e faatoetoehia te tatea e te mau huero fanauˈa no te hoê tau maoro. Auaa teie mau huero animala i faatoetoehia, e nehenehe ïa e noaa mai te huaai e mau ahuru matahiti, e peneiaˈe e mau senekele, i muri aˈe i te mou-roa-raa te tahi animala! Noa ˈtu e aitâ teie nei ravea i papu maitai atura, ua piihia oia “te ravea faaoraraa hopea.”
Auaa te mau maimiraa i te mau vahi oviri e fanau ai te animala i roto i te mau aua
E mea faufaa roa te tuatapaparaa aivanaa i te mau animala, e ta ratou atoa mau peu i roto i te natura, ia nehenehe te mau animala tapeahia ia fanau, e tera atoa te tumu i faanehenehehia ˈi te mau aua “ia au i te natura” matauhia e te animala. Ia vai oraora maitai noa te mau animala e ia fanau ratou i te fanauˈa, e tia i te mau aua animala ia haapao i te huru o te animala, e ia “faaoaoa” noa ia ratou.
Ei hiˈoraa, e tapunipuni te ufa e te oni mimi taehae opatapata i roto i te natura, e e ite raua i te tahi e te tahi na roto noa i te hâuˈa o to raua omaha e to raua tutae. Na nia i te hâuˈa te oni e ite ai e ua ineine te ufa no te apiti, e e faaea oia i pihai iho ia ˈna hoê aore ra e piti noa mahana. I to te mau aua animala iteraa i teie nei peu, ua taui roa aˈera ratou i te hamaniraa o ta ratou mau aua, ia nehenehe te ufa e te oni e tapunipuni atoa i te tau poto o te apitiraa, e ua manuïa te reira; ua noaa mai te mau fanauˈa mimi taehae opatapata.
E apiti te mau mimi taehae opatapata i muri aˈe i to raua tapunipuniraa, e ere râ hoê â huru no te mau manu flamant. E apiti noa raua ia rahi roa anaˈe te pǔpǔ manu, tera râ hoi te fifi, eita e ô i roto i te mau aua animala e rave rahi. No reira, ua tamata te hoê aua animala no Beretane i te hoê ravea—ua “tataipiti” oia i te rahi o te pǔpǔ manu, na roto i te tuuraa i te hoê hiˈo rahi. A tahi ra ïa te mau manu i haamata ˈi i ta ratou mau peu no te apiti! Te taa ra anei ia outou i te fifi o te mau peu a te mau animala oviri o te fenua nei? Oia mau, tei mua te mau aua animala i te hoê tutavaraa rahi.
E naeahia râ anei te fa no te faaoraraa i te mau animala?
Ei tapao haapapuraa i te manuïaraa o teie porotarama apî, ua tuu-aˈena-hia vetahi mau animala i fanauhia i roto i te mau aua, i roto i te natura. Ei hiˈoraa, te manu condor no Kalifonia, te puaatoro bison no Europa, te puaatoro bison no Marite, te ria no Arabia, te tamarin parauhia liona auro, e te puaarehenua oviri Przhevalski. Noa ˈtu râ, e fifihia paha te mau faaoraraa no a muri aˈe.
“No te fifi o te totaiete taata nei, e no te rahi o te mau arepurepuraa o te ao nei,” o ta te buka ra Ravea ïa e parau ra, “noa ˈtu e ua papu aˈe i te taata i te fifi e ua rahi aˈe to ratou tapitapi no te natura e te vahi nohoraa, aitâ te mau haamouraa e rave rahi i tapeahia ˈtura.” No reira, “e tia i te feia faaherehere natura ia ineine i te imi i te hoê ravea no te faaruru atu i te anotau atâta roa i mua nei,” o ta teie buka ïa e parau faahou ra. Papu maitai, e titau te reira e ia tahoê te totaiete taatoa. Ia au i te hoê papai buka aivanaa, “te vahi peapea, aita [te tahoêraa e vai nei i teie nei taime] i navai.” Mai te peu e e iti te mau tumu e aratai tia ˈtura i te haamouraa, eita râ e ore roa, noa ˈtu te mau tutavaraa atoa e ravehia, aita ïa e faufaa aˈe. E tia ia faaineine i te mau vahi natura taatoa e te nahonaho maitai—eiaha râ te tahi noa mau tuhaa fenua nainai inaha, e ore te mau animala e fanau faahou. I reira noa te mau aua animala e nehenehe ai e tuu ma te haapeapea ore i te mau animala o ta ratou i faaamu, i roto i te natura oviri. E tupu anei râ teie tiaturiraa, aore ra e moemoeâ noa anei?
E mea fifi atoa ia tiaturi e e nehenehe te hoê aua animala na te ao atoa nei e arai i te fifi. Te na ô ra te Orometua Edward Wilson e: “Te parau mau peapea, oia ïa, e nehenehe noa ta te taatoaraa o te mau aua animala o te ao nei i teie mahana, e aupuru e 2 000 anaˈe huru animala ote û, manu, ophi e animala pape”—e numera iti roa ïa. No reira ˈtura, e tia i te mau aua animala ia rave i te faaotiraa fifi mau e maiti i te huru animala ta ratou e faaherehere, ma te vaiiho i te tahi atu ia mou.
Teie ïa te uiraa fifi roa no te mau aivanaa o teie nei toroa, Ia hiˈohia te mau taairaa i rotopu i te mau mea ora atoa, afea te mau mea ora e topa roa ˈi i te faito atâta i reira e tupu ai te hoê mou-taue-raa o te haamou roa i te toea o te ora i nia i te fenua nei, e tae noa ˈtu i te taata nei? Te uiui nei ïa te mau aivanaa. “Ia mou roa anaˈe hoê aore ra e piti aore ra e pae ahuru huru animala, e tupu ïa te mau faahopearaa o ta matou e ore e nehenehe e tohu,” o ta Linda Koebner ïa e parau ra i roto i te Buka Animala. “Na roto i te mau haamouraa animala, te tupu nei te mau tauiraa hou aˈe matou e nehenehe ai e taa i te mau faahopearaa e tupu a muri aˈe.” A tiai noa ˈtu ai, te na ô ra te buka raAua animala—Te Araka apî e, “o te mau aua animala te vahi parururaa i te ora faufaa roa ˈˈe i mua i te tamaˈi e hamani ino nei [i te animala] i nia i te palaneta atoa nei, e aita i itehia e eaha te faito e naeahia i teie nei tamaˈi, tera râ, e faahapa noa mai te mau ui a muri ia tatou.”
Te vai ra anei te hoê tiaturiraa? Aore ra e ite atu anei te mau ui a muri i te hoê ao aita e animala faahou, ma te tiai e ia mou roa atoa ratou iho?
[Hohoˈa i te api 7]
O te taata to ratou enemi rahi roa ˈˈe
[Faaiteraa i te tumu]
Tiger and Elephants: Zoological Parks Board of NSW
[Hohoˈa i te api 8]
Vetahi mau animala i fatata roa i te mou—te puaatoro bison, te mimi taehae opatapata, e te rhinoceros ereere
[Faaiteraa i te tumu]
Bison and Cheetahs: Zoological Parks Board of NSW
Rhinoceros: National Parks Board of South Africa