VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/7 api 9-11
  • Ia riro mai te fenua atoa nei ei vahi paruruhia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia riro mai te fenua atoa nei ei vahi paruruhia
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha te mau tutavaraa e ore ai e manuïa?
  • Hoê anaˈe tiaturiraa papu ia riro mai te fenua nei ei vahi paruruhia
  • Te aua animala—Te tiaturiraa hopea anei no te mau animala oviri?
    A ara mai na! 1997
  • “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
    “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
  • E haamouhia anei te Fenua?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Na vai e faaora i te fenua?
    Tumu parau rau
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/7 api 9-11

Ia riro mai te fenua atoa nei ei vahi paruruhia

TE HINAARO ra anei outou e ite i te mea ora atâta roa ˈˈe i te ao nei? A hiˈo ïa ia outou i roto i te hiˈo! Oia mau, o tatou iho, te mau taata, te feia faaino rahi roa ˈˈe i te fenua nei! Inaha, te taparahi pohe nei tatou i te tahi e te tahi i roto i te faito aita e faaauraa.

Ia nehenehe te mau animala oviri ia paruruhia i nia i te fenua nei, i roto atoa i te mau aua animala—mai te peu iho â râ e tera to ratou vahi haapuraa hopea—e tia ia faaore-roa-hia te tamaˈi, e ati na te taata. E 91 anaˈe animala i nia 12 000 i ora mai i roto i te Aua animala no Berlin i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi. Hoê â huru no e rave rahi atu â mau aua animala. I te tupuraa iho nei te tamaˈi i te mau Balkans, ua hopoi rû te mau rave ohipa itoito a te aua animala, e rave rahi mau animala i te hoê vahi paruruhia; tera râ, e mau hanere animala ê atu, mai te mau aili, te mau mimi taehae, te mau daba, e te mau luko, o tei pohe. Aita i maoro iho nei, i roto i te mau ururaau oviri o te fenua Cambodge, ia au i te parau a te mau tia i faahitihia i roto i te vea ra The Australian, ua taparahi pohe roa te mau Khmer Rouge ma te hinaaro mau e rave rahi mau animala varavara roa. No te aha? No te taui ïa i to ratou iri e vetahi atu mau tuhaa o te animala, i te mau mauhaa tamaˈi!

O te faainoraa i te natura, mai tei ravehia na i te mau Motu atea no Peron, i te pae apatoa tooa o te râ no Darwin, i Auteralia, te tahi atu ino te tia ia faatitiaifarohia ia nehenehe te mau animala e ora mai—i roto iho e i rapaeau atu i te mau aua animala. E piti taime i roto e toru matahiti, ua taninahia te vahi ofaaraa a te manu pelican i te auahi, e au ra e aita ˈtu e tumu maoti râ te haapoheraa i te mau tausani rahiraa fanauˈa manu aitâ i rere atura, e ohipa hairiiri mau â ïa.

I te mau ahuru matahiti râ i mairi aˈenei, e ere na te tahi ohipa ino a te taata i haapohe rahi i te mau animala; e faahopearaa râ no te maraa-taue-raa o te huiraatira e hiaai ra i te vahi faaearaa e te mau fenua faaapu. No teie haruraa tuutuu ore i te vahi faaearaa o te animala e te haaviiviiraa i apitihia, te faaara ra te buka ra Te ravea no te faaherehereraa i te mau animala na te ao nei e: “Mea peapea mau te huru o te faanahoraa natura taatoa o te fenua nei i te senekele 21. Aita hoê aˈe mea e faaite ra e e faaea te haamouraa e tupu nei, e nehenehe e parau na te fenua atoa nei, i te tau e haere mai nei.”

Ia hiˈohia te tapitapiraa rahi no nia i te huru o te fenua a muri aˈe, e au paha te tau e riro ai te palaneta taatoa ei vahi paruruhia, mai te tahi aoaoaraa noa. Teie râ, ua niu-papu-hia teie nei tiaturiraa, eiaha i nia i te mau taata tei taotiahia te opuaraa—inaha, te na ô ra hoi te hoê papai buka aivanaa e, tau 50 noa matahiti i teie nei, aita te taata i feruri aˈe i te faainoraa rahi o te natura e tupu ra i teie nei—ua niuhia râ i nia ia Iehova, te Atua o tei ite atea i teie tupuraa. Hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei, ua tohu oia e, i to tatou nei tau, e ite te huitaata nei i te ‘vavahiraa o te fenua.’ (Apokalupo 11:18, MN) Faahitihia i te tau mea iti roa te taata i nia i te fenua nei, peneiaˈe ua riro taua parau tohu ra ei aoaoaraa no te rahiraa o te taata i ora na i taua tau ra, ua tupu taatoa râ i teie nei tau!

I te tahi aˈe pae, te tupu nei teie nei vavahiraa i te hoê tau i reira te ite aivanaa e te mau ravea aravihi i manuïa ˈi i te rave i te mau ohipa e nehenehe e faaauhia i te mau semeio: te hiˈopoa tamau nei te mau taoˈa haapuroro aru huˈa roa e te mau peeutari i te mau animala i fatata roa i te mou, te faitohia nei te haamouraa i te metera tuea tataitahi o te ururaau haumi na nia mai i te reva teitei, e te faitohia nei te viiviiraa o te mataˈi i te mau minuti atoa. Teie râ, taa ê noa ˈtu i te mau hiˈoraa varavara roa, e au ra e aita te taata e manuïa ra i te faaohipa maitai i teie rahiraa haamaramaramaraa e haaputuhia ra. Peneiaˈe, ua riro te taata mai te hoê taata faahoro i te hoê pereoo auahi te ore e nehenehe e tapeahia. Te vai nei i mua ia ˈna te mau pitopito atoa e te mau matini aravihi atoa e faaite maira i te mau ohipa e tupu ra, aita râ ta ˈna e ravea no te tapea i te pereoo auahi!

No te aha te mau tutavaraa e ore ai e manuïa?

A rave na i te hiˈoraa o te hoê raatira ohipa teoteo e te tia ore, i roto i te hoê fare hamaniraa tauihaa rahi, o te faaroo atu i te paoti ohipa rahi ia parau e, eita oia e faahaerehia i nia i te hoê tiaraa teitei aˈe, tera râ, e tihatihia oia tau avaˈe i muri iho. No to ˈna riri e to ˈna inoino, ua haavare atura oia, ua peta i te taata, e ua rave i te mau huru ohipa taviri atoa ia faatupu te tahi mau rave ohipa i te peapea. Ua totoa ˈtura ratou i te mau matini, ua faataere i te hamaniraa tauihaa, e ua faahape atoa i te mau tauihaa—teie râ, ua imi ratou i te mau ravea huna ia ore ratou ia parihia. I te hoê â taime, no te mea e aita ratou i ite i te ohipa e tupu mau ra, ua tamata noa te mau rave ohipa maitatai i te tatâˈi i te mau tauihaa; tera râ, rahi noa ˈtu to ratou tamataraa, rahi noa ˈtu te mau ohipa i te inoraa.

Ua faanaho atoa te “raatira” ino o teie nei ao i te tahi opuaraa no te faaino i te huitaata nei e i te fenua. I ǒ nei râ, eita tatou e faaea noa ma “te ite ore i ta ˈna mau ravea,” no te mea te faaite tahaa ra te Bibilia e o vai teie varua i inoino roa—o te Diabolo ïa o Satani—e melahi teoteo tei maamaahia e tei hinaaro e ia haamorihia oia. (Korinetia 2, 2:11; 4:4) Ua tiavaru te Atua ia ˈna i rapae i To ˈna utuafare fetii i nia i te raˈi, e ua faautua ˈtura ia ˈna i te haamouraa.—Genese 3:15; Roma 16:20.

Mai te raatira ohipa ino ra, ua faaohipa atoa teie ‘metua no te haavare’ i te mau huru ravea huna atoa no te faaite i to ˈna hae. Ua riri roa oia i te Atua ra o Iehova e te hinaaro nei e faaino i Ta ˈna poieteraa. (Ioane 8:44) Te mau mauhaa puai roa ˈˈe a Satani, o te haavare ïa, te nounou, te nounou taoˈa, e te mau haapiiraa faaroo iino. E taua mau mauhaa ra, ua “haavare [oia] i to te ao atoa nei” e ua turai oia i te mau taata—o ratou hoi te feia tiai i te fenua nei—ia riro ei feia faaino aroha ore, ei mau apee hoi ia Nimeroda, te “haharu rahi i mua i te aro o Iehova ra.”—Apokalupo 12:9, 12; Genese 1:28; 10:9.

Hoê anaˈe tiaturiraa papu ia riro mai te fenua nei ei vahi paruruhia

Teie râ, e nehenehe e upootia i nia i te mau puai haamou a te taata e tei hau aˈe i te taata. E nehenehe te Poiete mana hope o te mau mea ora atoa, e faaora ia tatou i teie nei puahiohio riaria mau, e ua tǎpǔ oia e na reira oia na roto i te arai o ta ˈna faatereraa i nia i te raˈi. Ua tǎpǔ oia e haamou i teie feia faaino e vavahi nei i te fenua. Te pure nei tatou ia tupu te reira ia parau anaˈe tatou e: “Ia tae to oe ra hau [“basileia,” MN]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10; Apokalupo 11:18.

Ua tapao mai anei outou e, ua taaihia te taeraa mai o te Basileia e te tupuraa o te hinaaro o te Atua i nia i te fenua nei? Te reira, no te mea ïa e, o te Basileia o te Atua te faatere mai i nia i te fenua nei. Mai te peu e te vai ra te hoê basileia, te vai atoa ra ïa te hoê arii—o Iesu Mesia, “te Arii o te mau arii, e te Fatu o te mau fatu.” (Apokalupo 19:16) E mau tavini atoa to ˈna. Inaha, ua parau o Iesu e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5) Oia mau, taua feia mǎrû ra, o ta ˈna ïa mau tavini i nia i te fenua nei, e auaa te tauturu a te Basileia o te Atua, e atuatu ratou ma te here i te tufaa i horoahia mai na ratou, ma te faariro i te fenua ei paradaiso tei î i te ora. Ma te anaanatae, te na ô ra te buka ra Ravea e: “E vai papu te oraraa o te mau taata e o te natura a muri aˈe, mai te peu noa e e nehenehe te huitaata atoa nei e ora ma te au-maite-raa apî e te natura.”

Te faaite ra te aamu e te huru tia ore o te taata e, eita te “huitaata atoa nei” i teie nei mahana e nehenehe e ora ma teie “au-maite-raa apî” e te natura, no te mea ua faarue ratou ia Iehova. Inaha, no te haapapu i te faufaa ore o te faatereraa te taata ia ˈna iho, o te hoê ïa tumu no reira te Atua i faatia ˈi i teie ao ia vai noa mai mai te reira. Tera râ, fatata roa, e fanaˈo te feia e hiaai nei i te faatereraa a te Mesia i te hau au mau. Te haapapu ra te Isaia 11:9 i te reira, e te horoa atoa ra i te tumu no reira, o teie anaˈe mau taata te nehenehe e ora ma te hoê “au-maite-raa apî” e te natura: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” Oia mau, o te haapiiraa a te Atua te ravea. E ua tano roa, inaha, o vai atu maoti râ te Poiete iho o te natura, tei ia ˈna ra taua paari ra?

E te feia e tamau noa i te tâuˈa ore ia Iehova? “E tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei,” o ta te Maseli 2:22 ïa e parau ra. Oia mau, no to ratou ino aore ra to ratou faatau, e pohe ïa ratou i te “ati rahi” e fatata oioi maira—te ravea e faaoti ai te Atua i te haavaraa parau-tia i nia i te feia atoa e tamau noa ma te miimii i te rave ino e i te vavahi i ta ˈna poieteraa.—Apokalupo 7:14; 11:18.

Te hinaaro ra anei outou e apiti atoa i roto i te porotarama tatâˈiraa i te fenua nei? A haapii ïa i ta te Atua e titau ra ia outou na roto i te tuatapaparaa i te Bibilia. Tei te Bibilia anaˈe te mana no te faatuea i to tatou manaˈo e to te Poiete. (Timoteo 2, 3:16; Hebera 4:12) Hau atu, na roto i te faaohiparaa i te mea o ta outou e haapii mai, eita noa outou e riro mai ei melo huiraatira maitai aˈe i teie nei, e faaite atoa râ outou i to outou tiaraa ei taata ta te Atua e horoa mai i ta ˈna “fenua apî” i fatata roa mai.—Petero 2, 3:13.

E oaoa roa te feia i nenei i teie vea aore ra te amuiraa piri roa ˈˈe a te mau Ite no Iehova, i te tauturu ia outou na roto i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i to outou fare aore ra ia horoa mai i te tahi atu mau papai e tatara ra i teie mau tumu parau, mai te peu e e hinaaro outou.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono