VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/7 api 3-4
  • Te mou atura te mau animala oviri o te fenua nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mou atura te mau animala oviri o te fenua nei
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Na vai te hape?
  • Te aua animala—Te tiaturiraa hopea anei no te mau animala oviri?
    A ara mai na! 1997
A ara mai na! 1997
g97 8/7 api 3-4

Te mou atura te mau animala oviri o te fenua nei

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I AUTERALIA

E ERE anei i te mea faahiahia ia ite mata e ia faaroo roa ˈtu i te mau animala oviri—te nemera, te tohora, aore ra te urî taata rahi? Ia faaamu i te hoê koala iti? Ia fafa i te fenua ia taparuru i raro aˈe i te tupairaa avae o te hoê nǎnǎ animala e itehia ˈtu i te atea ê? Tera râ hoi, e rave rahi mau taata o te ore roa ˈtu e fanaˈo i teie mau ohipa faahiahia—maoti râ, i roto anaˈe i te hoê fare vairaa tauihaa tahito, te hoê buka, aore ra i te hoê afata roro uira. Eaha hoi te tumu?

No te mea ïa e, a taio noa ˈi outou i teie nei tumu parau, e mau tausani rahiraa raau tupu e mau animala o te mou atura. Ua numera te Taote Edward O. Wilson, taote ihiora i te Fare haapiiraa tuatoru Harvard, e e 27 000 huru mea ora i te matahiti, oia hoi e toru i te hora, o te mou nei. Ia tamau noa teie nei faito, i roto e 30 matahiti, e nehenehe ïa e 20 % o te mau huru mea ora o te fenua nei, e mou roa. Tera râ, e ere teie faito haamouraa i te mea tamau; te vitiviti noa ˈtura râ. Te manaˈohia ra e, i te haamataraa o te senekele apî, e mau hanere ïa huru mea ora o te moe i te mahana hoê!

Te tahi animala o tei fatata i te mou roa, o te rhinoceros ereere ïa no Afirika. Na roto i te taparahiraahia teie mau animala noa ˈtu te opaniraa a te ture, ua topa to ratou numera mai te 65 000 e tae roa mai i te 2 500 i roto i te hoê maororaa tei ore i naeahia e 20 matahiti. I raro mai i te 5 000 urî taata orangutan e toe nei i roto i te mau ururaau oviri no Borneo e no Sumatra o te moe atura. Ua tairi atoa te haamouraa i te mau pape o te fenua nei. Hoê o te mau animala e roohia ra i te ati, o te ouˈa pape baiji nehenehe mau ra, o te Anavai Yangzi i te fenua Taina. Na roto i te haaviiviiraa e te taiˈaraa haapaoraa ore, hoê hanere anaˈe ouˈa e toe ra, e peneiaˈe i roto noa i te hoê ahuru matahiti, e pohe pauroa ratou.

“Aita te mau aivanaa no te mau toroa huru rau, e afaro ra i nia e rave rau mau tumu parau,” o ta Linda Koebner ïa e faaite ra i roto i te Buka Animala (Beretane), “tera râ, te farii pauroa nei ratou e mea rû mau â ia faaora i te mau mea ora e i te natura i nia i to tatou nei palaneta: E mau matahiti faufaa roa na matahiti e 50 i mua ia tatou nei.”

Na vai te hape?

Na roto i te maraaraa rahi o te huitaata nei, ua oioi atu te haamouraa, tera râ, e ere te reira anaˈe te tumu o te ati. E rave rahi mau animala—mai te uuairao ratere, te manu moa no Niu Zelani, te manu miti auk, e te nemera no Tasmania, e te vai atu râ—o tei mou roa hou aˈe hoi te maraaraa o te huitaata i riro mai ai ei fifi. Te na ô ra te Taote J. D. Kelly, raatira o te Pu faatere i te mau Aua animala no New South Wales, i Auteralia, no nia i te huru tupuraa i teie nei fenua e: “Ua riro te moeraa te mau raau tupu e te mau animala mai te tau [a riro ai] teie nei fenua [ei aihuaraau] i te matahiti 1788 ra, ei ohipa haama roa no teie nunaa.” E tano atoa teie parau no e rave rahi mau fenua ê atu. Te faaite atoa ra te reira i te mau tumu riaria aˈe o te haamouraa—te ite ore e te nounou.

I mua i te haamouraa rahi na te ao nei, ua fa mai te hoê ravea apî e te manaˈo-ore-hia no te tauturu i te mau animala e fifihia ra—o te mau aua animala ïa. Te pinepine noa ˈtu râ teie mau aua i ropu mau i te oire, i te riro ei mau vahi haapuraa hopea no te mau animala e rave rahi. Tera râ, ua taotiahia te rahi o teie mau aua, e mea moni e mea fifi atoa ia aupuru i te mau animala oviri. Te feaa atoa nei te manaˈo e, e tano anei ia opanipanihia te animala oviri i roto i te hoê aua, noa ˈtu e te haapao-maitai-hia ra ratou. Hau atu, i roto i te hoê aua animala, tei nia to ratou ora i te horoa maitai o te taata i te pae moni, e te mau faanahoraa politita e faanavairaa faufaa papu ore e te tauiui noa. No reira, e vahi papu mau anei teie mau aua no teie mau animala oviri?

[Tumu parau tarenihia i te api 3]

E tereraa natura anei te mouraa te animala?

“E ere anei te mouraa te animala i te tereraa matauhia i roto i te natura? Eita, eiaha i roto i te faito i itehia mai. I roto i te rahiraa o na matahiti e 300 i mairi aˈenei, ua naeahia te haamouraa o te mau mea ora i te faito hoê i te matahiti. I teie nei taime, hoê tausani taime hau aˈe te faito o te mau mea ora e haamouhia ra e te taata. . . . Te tumu o teie haamou-oioi-raa, o te ohipa ïa a te taata.”—The New York Public Library Desk Reference.

“Ua haafaahiahia roa vau i te mau rahiraa mea ora maere mau i moe aˈenei, e ua peapea roa atoa vau, e pinepine ua riri roa atoa vau, no te mea e ua mou ratou. I roto fatata i te mau tupuraa atoa, o te Taata, na roto i to ˈna nounou e to ˈna taehae, to ˈna haapao ore aore ra to ˈna tâuˈa ore, te tumu ïa o teie mau haamouraa, i roto i te taatoaraa aore ra i roto i te tahi atu â faito.”—David Day, The Doomsday Book of Animals.

“O te ohipa a te taata te faatupu nei i te haamouraa o te mau mea ora hou ratou e tapaohia ˈi.”—Biological Conservation.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono