Mai te aha te huru o te mau peu faaanaanataeraa i teie nei tau?
MEA nafea hoi to te mau Roma no tahito ra neheneheraa e faariro i te haapoheraa i to ratou taata-tupu ei peu faaanaanataeraa inaha, ua naeahia ia ratou te hoê faito ite teitei aˈe? “Hoê anaˈe ïa faataaraa, oia hoi te hiaai no te mau ravea no te faahoruhoru apî e te puai aˈe,” o ta Gerhard Uhlhorn ïa i papai i roto i te buka ra Te ûraa te Kerisetianoraa e te Eteneraa (Beretane). “No to ratou fiu i te mau peu faaanaanataeraa atoa i matauhia na, ua imi atura te taata . . . i te ravea no te faahoruhoru apî tei ore i itehia i te tahi atu vahi.”
E rave rahi taata i teie mahana, hoê â to ratou “hiaai no te mau ravea no te faahoruhoru apî e te puai aˈe.” Parau mau, aita paha ratou e putuputu faahou nei i te hoê vahi no te mataitai i te mau haapoheraa taata, aore ra i te mau ohipa taiata mau. Tera râ, na ta ratou mau peu faaanaanataeraa e maiti nei, e faaite ra i to ratou atoa hiaai i te haavîraa uˈana e te taatiraa tino. Teie vetahi mau hiˈoraa.
Te mau hohoˈa teata. I te mau matahiti i mairi iho nei, ua faaite te feia taviri hohoˈa teata “i to ratou au i te peu faufau,” o ta te taata hiˈopoa teata ra o Michael Medved ïa e parau ra. Te na ô râ oia e: “Te aveia e peehia ra i roto i te matete o te hohoˈa teata, oia ïa, e tia ia faatura-taa-ê-hia te mau hohoˈa hamani ino e te maamaa, hau aˈe i te tamataraa i te faaite i te hohoˈa tura e te maitai.”
Na te tataˈuraa a te afata teata i faahepo i te feia taviri hohoˈa teata ia imi i te mau ravea atoa no te huti i te taata i te fare teata. “E tia ia matou ia taviri i te mau hohoˈa o te faahitimahuta i te taata, o te faaaminamina ia ratou, o tei taa ê roa i ta ratou i matau noa i te mataitai na roto i te tele,” o ta te peretiteni o te hoê pu taviriraa hohoˈa teata ïa i parau. “Ta matou fa, e ere iho â ïa te faaiteraa i te toto e te ohipa hairiiri, e te parau [ino], tera râ, e mea titauhia te reira i teie mahana no te faaite i te hoê hohoˈa teata apî.” Oia mau, mea rahi te taata o te ore e huru ê faahou nei, ia mataitai anaˈe ratou i te mau hohoˈa teata haavî roa ˈˈe. “Aita te taata e riaria faahou nei i te haavîraa uˈana,” o ta te taata taviri hohoˈa ra o Alan J. Pakula ïa e parau ra. “Ua tataimaha te rahiraa taata pohe, te maraa taue nei te puai o te mau paainaraa, e aita te taata e tâuˈa faahou nei. Aita to ratou hiaai i te hamani ino e mâha faahou ra.”
Te afata teata. Ua matau-roa-hia i teie nei te mau hohoˈa tele e faaiteite roa nei i te mau taatiraa tino, na te mau fenua e rave rahi, mai ia Beresilia, ia Europa, e ia Tapone. I Marite, te mataitai nei te taata mataitai tele matauhia, tau 14 000 ohipa taatiraa tino i te matahiti hoê. Te faaite ra te hoê pǔpǔ maimi e: “Aita te maraaraa o te mau hohoˈa taatiraa tino e te faaite-tahaa-raa i te reira, e iti ra. Inaha, ua riro te mau tumu parau i opanihia na na mua ˈˈe, mai te taotoraa e te fetii piri roa, te mau taatiraa hamani ino, e te taatiraa e te animala, ei hoonaraa rahi i te mau hora mataitairaa rahi.”
Ia au i te buka ra Mataitairaa ia Marite (Beretane), te vai ra te hoê tumu no reira te afata teata e faatia noa ˈi i teie mau peu. Te na ô ra teie buka e: “Mea rahi te moni e noaa mai na roto i te faaiteiteraa i te taatiraa tino. . . . I to te mau pu haapuroro e te mau taiete hamani hohoˈa iteraa e, mea rahi aˈe te feia i au [i teie mau peu], i te feia i patoi, ua hoo rahi roa ˈtura ratou i ta ratou mau hohoˈa, na roto i te ofatiraa e rave rahi opaniraa, e te faaite-tahaa-roa-raa mai.”
Te mau hauti video. Ua monohia te mau hauti video matamua au noa, mai ia Pac-Man e ia Donkey Kong, e te mau hauti apî faufau e te hamani ino. Te parau nei te Orometua haapii ra o Marsha Kinder e “mea ino aˈe [teie mau hauti] i te tele aore ra i te hoê hohoˈa teata.” Teie hoi “[ta ratou] poroi, hoê anaˈe ravea no te upootia, mea na roto ïa i te haavîraa uˈana.”
No te paruru i te huiraatira, ua haamau te hoê pu rahi hamani hauti i Marite, i te hoê tabularaa no ta ˈna mau hauti video. Ia tuuhia te tapao ra “MA-17”—oia hoi te auraa na te taata paari teie hauti e eita e tano na te mau tamarii i raro mai i te 17 matahiti—te vai ra ïa te haavîraa uˈana rahi, te mau peu taatiraa, e te parau faufau. Teie râ, te mǎtaˈu nei vetahi e, ia tapaohia e na te taata paari, na te reira e faaara i te anaanatae no te hoê hauti. Te na ô ra te hoê taurearea mea au na ˈna teie mau hauti e: “Ahiri e 15 matahiti to ˈu e e ite atu vau i te tapao MA-17, e imi iho â vau i te ravea ia noaa mai teie hauti.”
Te upaupa. Te na ô ra te hoê vea e hiˈopoa nei i te mau upaupa auhia e te taata e, i te hopea o te matahiti 1995, 10 % anaˈe o na pehe au-roa-hia e 40, aita e faahitihia ra i roto te parau faufau aore ra te raau taero, te haavîraa uˈana, aore ra te taatiraa. “Mea haama te upaupa e faaroohia nei e te mau taurearea apî roa, e mea rahi te haafaufaa ore nei i te oraraa,” o ta te vea ra St. Louis Post-Dispatch ïa e faaite ra. “Ua î roa te [upaupa] e auhia nei e te tahi mau taurearea, i te riri e te tiaturi ore e te faaitoito nei i te manaˈo ra e e roohia ˈtu te ao nei e te taata faaroo upaupa iho i te ati.”
Te tahana-noa-hia nei te parau no te haavîraa uˈana i roto i te mau upaupa parauhia Death metal, rock “grunge,” e rap “gangsta.” E ia au i te vea ra San Francisco Chronicle, “te tohu nei te feia no roto i te ohipa faaanaanataeraa e, o te mau pǔpǔ hauti upaupa mǎtaˈu-roa ˈˈe-hia, te manuïa a muri aˈe.” Ua parare rahi roa te mau himene e arue nei i te riri e te pohe i teie nei i Auteralia, i Europa, e i Tapone. Parau mau, ua tamata vetahi mau pǔpǔ hauti upaupa i te tamǎrû rii mai i ta ratou poroi. Noa ˈtu râ, te tapao ra te vea ra Chronicle e: “E au ra e eita te mau upaupa ino ore e hoo-rahi-hia.”
Te mau matini roro uira. E mau ravea faufaa roa teie e mea rahi to ratou mau faaohiparaa maitatai. Teie râ, ua faaohipa atoa vetahi i teie mau ravea no te haapuroro i te mau taoˈa faufau. Ei hiˈoraa, te faaite ra te vea ra Maclean’s e, i roto i teie mau taoˈa faufau, te vai ra “te mau huru hohoˈa e mau parau atoa e faaiteite nei i te mau idolo iti huru ê e tae atu i te taiata aufauhia e te peu mafera tamarii—e mau faaiteiteraa ïa o te faahaama e rave rahi taata paari, eaha ˈtu ïa ta ratou mau tamarii.”
Te mau buka e te mau vea. E rave rahi buka e faahiti rahi nei i te parau no te taatiraa tino e te haavîraa uˈana. Te hoê huru buka i au-roa-hia i te fenua Marite e i Kanada aita i maoro aˈenei, oia ïa “te mau aamu haamehameha”—e mau aamu tupapau riaria teie i papaihia na te mau tamarii apî roa e vau matahiti. Te na ô ra o Diana West, tei papai i roto i te vea ra New York Teacher e, “te faaore nei [teie mau buka] i te manaˈo putapû o te mau tamarii nainai roa, ma te haapohe i to ratou feruriraa hou oia e haamata ˈi i te ruperupe mai.”
E rave rahi buka hohoˈa papai i neneihia i Hong-Kong, i Tapone, e i Marite, o te faaiteite nei i “te tamaˈi uˈana e te taehae, te peu amu taata, te tâpûraa i te upoo, te sataniraa, te maferaraa, e te parau faufau,” o ta te hoê maimiraa ïa i ravehia e te Amuitahiraa no te aroraa i te haavîraa uˈana na roto i te afata teata (o NCTV ia haapotohia na roto i te reo Beretane). Te na ô ra te Taote Thomas Radecki, raatira maimi a NCTV, e: “Mea haama mau â te puai o te haavîraa uˈana e te ohipa faufau e faaitehia ra i roto i teie mau vea. E tapao haapapuraa ïa e aita roa ˈtu tatou e tâuˈa faahou nei.”
E tia ia ara
Oia mau, i roto i te ao o teie nei tau, te hiaai nei te taata i te taatiraa tino e te haavîraa uˈana, e te itehia ra te reira na roto i te matete o te mau peu faaanaanataeraa. Hoê â te huru tupuraa e tei faataahia mai e te aposetolo kerisetiano ra o Paulo: “No te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.” (Ephesia 4:19) Ma te tano roa, e rave rahi feia e imi nei i teie mahana i te tahi mea maitai aˈe. O outou atoa anei? Mai te peu e e, e oaoa roa outou i te iteraa e e nehenehe outou e fanaˈo i te mau peu faaanaanataeraa maitatai, e na te tumu parau i muri nei e faaite mai i te reira.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 5]
E mea atâta atoa te afata teata
UA FAAITE-MATAMUA-HIA te afata teata i te fenua Marite i te taurua rahi no New York i te matahiti 1939 ra. Ua faaite te hoê papai vea i tae i taua taurua ra, i to ˈna manaˈo tiaturi ore i te manuïaraa o teie taoˈa apî. Ua papai oia e: “Te fifi o te afata teata, oia ïa e titau oia e ia parahi te taata e ia tiatonu noa to ratou mata i nia i te hoê afata; aita to te rahiraa o te mau utuafare Marite e taime no te reira.”
Ua hape roa ïa oia! Oia mau, ua parauhia e, ia noaa anaˈe ta ˈna parau tuite, e 50 % taime hau aˈe ta te taurearea Marite i mataitai i te tele, i te taime ta ˈna i faaroo i ta ˈna orometua haapii. “Mea ino aˈe te mau tamarii e mataitai rahi roa nei i te afata teata, mea taiâ aˈe ratou, mea poria aˈe, mea iti aˈe te mau mea e ferurihia e ratou, mea iti aˈe to ratou aroha ia vetahi ê, e mea mauˈa aˈe ratou i te mau tamarii o te ore e mataitai rahi nei i te tele,” o ta te Orometua vahine ïa o Madeline Levine i parau i roto i ta ˈna buka Mataitairaa i te haavîraa uˈana (Beretane).
Eaha ta ˈna faaitoitoraa? “E tia ia haapiihia te mau tamarii e, e tuhaa taotiahia to te afata teata, mai te tahi atu matini i roto i te fare. Eita tatou e faatere noa i te matini haamǎrô rouru mai te peu e ua mǎrô to tatou rouru, aore ra i te matini haapaapaa faraoa mai te peu e ua oti te faraoa i te haapaapaahia. Ua taa ia tatou e nafea ia faaohipa i teie mau matini e afea râ e tupohe ai. E tia ia haapii i ta tatou mau tamarii ia na reira atoa e te afata teata.”
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
Te mau peu faaanaanataeraa na te ao nei
Ua ani o A ara mai na! i ta ˈna mau papai vea na te ara, ia faataa mai i te mau peu faaanaanataeraa e vai ra i roto i to ratou tuhaa fenua. Teie vetahi mau parau o ta ratou i faataa mai.
Afirika Apatoa: “Mea rahi te mau “raves,” oia hoi te mau arearearaa maamaa, i ǒ nei e te opere-hua-hia nei te raau taero i taua mau vahi ra.”
Beresilia: “Te haere noa ˈtura te mau porotarama tele i te inoraa. Teie râ, no te mea e e rave rahi metua o te rave nei i te ohipa i rapaeau, te vaiiho-noa-hia nei te mau tamarii i te fare e mataitai i te tele. Mea au-roa-hia te mau pehe roro uira no nia i te mau ohipa tahutahu e te mau hauti video e faaite ra i te haavîraa uˈana hairiiri.”
Helemani: “E mea peapea ia ite e ua rohirohi roa te mau metua no te faanaho i te tahi mau faaanaanataeraa na ta ratou mau tamarii, no reira te imi nei te mau taurearea ia arearea ratou ratou iho. Te faataa ê nei vetahi ia ratou no te hauti i nia i te matini roro uira. Area vetahi ra, te haere nei ratou i te mau po oriraa i piihia “raves,” oia hoi arearearaa maamaa, i reira te raau taero e faaohipa-hua-hia ˈi.”
Nigeria: “Te pata nei te mau fare teata faature-ore-hia, i te mau hohoˈa video na Afirika Tooa o te râ taatoa. Te farii-noa-hia nei i roto i teie mau fare riirii i te mau taata atoa noa ˈtu eaha te matahiti, e tae noa ˈtu i te mau tamarii. Te faaite-pinepine-hia nei te mau hohoˈa faufau e te mau hohoˈa tupapau. Hau atu, e rave rahi hohoˈa i tavirihia i te fenua iho e te haapurorohia nei na roto i te tele, o te faaiteite nei i te peu hiˈohiˈo.”
Repubilita no Tekolovakia: “Mai te toparaa o te faatereraa Communiste mai â, ua rahi roa te mau peu faaanaanataeraa tei ore i itehia na mua ˈˈenei na te fenua taatoa, e tae noa ˈtu i te mau porotarama tele no te pae Tooa o te râ mai, e te mau fare toa e hoo nei i te hohoˈa faufau. Te haere nei te mau taurearea i te mau fare oriraa disco, te mau fare patiaraa poro, e te mau fare inuraa ava. Mea pinepine te mau poroi faatianiani huru ê e te faaheporaa a te mau hoa, i te riro ei mana puai i nia ia ratou.”
Tapone: “O te mau buka hohoˈa papai te faaanaanataeraa au-roa ˈˈe-hia e te mau taurearea e te mau taata paari, tera râ, e mea pinepine, ua î teie mau buka i te mau hohoˈa haavî uˈana, te taiata, e te parau ino atoa. E peu matau-atoa-hia te pere moni. Te tahi atu peu au ore mau, oia hoi te taniuniu nei vetahi mau potii apî i te mau pu taniuniuraa i faatiatia-rahi-hia, o te ohipa nei no te mau tane e mau opuaraa taiata ta ratou. Te taniuniu nei vetahi ei ohipa hauti noa, area vetahi ra, e haere roa ˈtu ratou i te faito e farerei i teie mau tane no te tahi tino moni, e no vetahi, e aratai roa te reira i te ohipa taiata aufauhia.”
Tuete: “Mea manuïa te mau fare inuraa e te mau fare oriraa i Tuete, e mea pinepine te mau taata ohipa ino e te feia hoo raau taero i te putuputu i taua mau vahi ra. Ua î roa te mau hohoˈa afata teata e video i te haavîraa uˈana, i te peu hiˈohiˈo, e te taiata.”