VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/1 api 21-23
  • E tia anei ia ˈu ia faˈi i ta ˈu hara?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tia anei ia ˈu ia faˈi i ta ˈu hara?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Aore roa e mea moe”
  • Eiaha e mamû faahou
  • A faaite atu i to outou mau metua
  • A haere e farerei i te mau matahiapo
  • ‘Te mǎtaˈu nei au ia tiavaruhia vau’
  • A farii noa i te aˈo a Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Eaha te rave mai te peu ua rave oe i te hoê hara rahi?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Te faahapa: “Tamâ hua mai ia ˈu i ta ˈu nei hara”
    A hoˈi mai ia Iehova ra
  • Nafea vau ia faaite atu i to ˈu na metua?
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/1 api 21-23

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E tia anei ia ˈu ia faˈi i ta ˈu hara?

“No to ˈu haama, aita aˈera vau i taa e nafea. Ua hinaaro vau e haere e farerei i to ˈu na metua, haama râ hoi au.”—Lisa.a

O TA te hoê ïa vahine apî hepohepo i papai. Ua haamatau oia i te hoê taata aita i roto i te parau mau tau matahiti te maoro, e i te hoê mahana, no te mea ua taero oia, ua taiata ˈtura oia e taua taata ra.

E mea peapea, te tupu nei teie mau huru ohipa i te tahi mau taime, i rotopu atoa i te mau taurearea kerisetiano. No te mea e mea apî roa tatou e te aravihi ore, e rahi atoa ïa te mau hape ta tatou e rave. Tera râ, te raveraa i te hoê hape iti, o te hoê ïa mea, area te raveraa i te hara ino mau, mai te taiata ra, o te tahi atu ïa mea. (Korinetia 1, 6:9, 10) Ia tupu anaˈe te reira, e hinaaro te hoê taurearea i te tauturu. Te fifi, oia hoi e ere i te mea ohie no te hoê taata ia faˈi i ta ˈna mau hara.

Ua rave te hoê potii kerisetiano i te taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa. Ua opua ˈtura oia e faˈi i ta ˈna hara i te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa, e tae noa ˈtu i te faataaraa i te hoê taio mahana e na reira ˈi oia. Tera râ, ua faataere noa oia. E ua faataere â. E, mairi atura hoê matahiti taatoa!

“Aore roa e mea moe”

Mai te peu e ua rave outou i te hoê hara ino mau, e tia ia outou ia taa e e manaˈo ino roa ia mamû noa. No te mea, e itehia iho â te parau mau. I to ˈna tamariiriiraa, ua parari ia Mark te hoê taoˈa araea faanehenehe i nia i te papaˈi. “Ua tamata vau i te tapiri maitai i te mau huˈahuˈa taatoa,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra, “tera râ, aita i maoro roa, ua iteahia aˈera i to ˈu mau metua i te mau afafa.” Parau mau, e ere faahou outou i te tamarii. Tera râ, e nehenehe noa te rahiraa o te mau metua e ite i te tahi mea tano ore i nia i ta ratou mau tamarii.

“Ua tamata vau i te huna i to ˈu mau fifi ma te haavare,” o ta Ann 15 matahiti ïa e faˈi ra, “tera râ, ua faaino roa ˈtu â vau i te mau mea.” E mea pinepine, e itehia iho â te parau mau. E ia ite anaˈe to outou mau metua e ua haavare outou, e inoino ratou—inoino roa e mea hau aˈe ahiri e ua faaite atu outou i ta outou hara ia ratou ra i te haamataraa.

Hau atu â i te faufaa, te na ô ra te Bibilia e: “Aore roa e mea moe e ore e faaitehia; aore hoi e mea hunahia e ore e parare i te itea.” (Luka 8:17) Ua ite o Iehova e eaha ta tatou i rave e eaha ta tatou e rave ra. Eita ta outou e nehenehe e huna ia ˈna i te tahi mea hau atu i ta Adamu i rave. (Genese 3:8-11) I muri iho, e nehenehe atoa ta outou​ mau hara e faaite-tahaa-hia i mua ia vetahi ê.—Timoteo 1, 5:24.

E nehenehe atoa te mamû-noa-raa e haamauiui ia outou i roto i te tahi atu â mau tuhaa. Teie ta te papai salamo ra o Davida i papai: “Ia ˈu i mamû noa ra, ua ino roa o ˈu mau ivi, i te uuru no ˈu e rui noa ˈtu te mahana. Te teiaha maira hoi to rima i nia ia ˈu, i te rui e te ao.” (Salamo 32:3, 4) Oia, e nehenehe te teimaharaa o te mamû-noa-raa e faaino roa i te mau manaˈo horuhoru. E nehenehe te peapea e te manaˈo faahapa, e tae noa ˈtu i te mǎtaˈu ia itehia ta outou hara, e haaparuparu roa ia outou. E haamata paha outou i te faataa ê ia outou i te mau hoa e te fetii. E manaˈo atoa paha outou e ua atea ê roa outou i te Atua! “Ua faaruru vau i te hoê haava manaˈo faahapa no to ˈu haapeapearaa ia Iehova,” o ta te taurearea ra ïa o Andrew i papai. “Ua haapeapea noa te reira ia ˈu.”

Eiaha e mamû faahou

Te vai ra anei te tahi ravea ia tamǎrûhia teie ahoaho i te pae no te manaˈo horuhoru? Oia, te vai ra! Ua parau te papai salamo e: “E maoro aˈera, ua faˈi atura vau i tau hara ia oe; e aore au i huna i to ˈu nei piˈo: . . . e ua faaore mai oe i te ino o taua hara na ˈu ra.” (Salamo 32:5; a faaau e te Ioane 1, 1:9.) Ua itea-atoa-hia e Andrew te tamǎrûraa mau na roto i te faˈiraa i ta ˈna hara. Te haamanaˈo ra oia e: “Ua haafatata ˈtu vau ia Iehova e ua pure au ia ˈna ma te aau rotahi ia faaore mai oia i ta ˈu hara.”

E nehenehe atoa outou e na reira. A pure ia Iehova. Ua ite o ˈna e eaha ta outou i rave, tera râ, a faˈi atu ia ˈna i te reira ma te haehaa na roto i te pure. A ani e ia faaorehia mai ta outou hara, eiaha e tapea noa no te mea te manaˈo ra outou e mea ino roa outou no te fanaˈo i te tauturu. Ua pohe o Iesu ia nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê tiaraa maitai i mua i te Atua noa ˈtu to tatou huru taata hara. (Ioane 1, 2:1, 2) E nehenehe atoa outou e ani i te puai no te rave i te mau tauiraa e titauhia. E riro iho â râ te taioraa i te Salamo 51 ei tauturu no outou ia haafatata ˈtu i te Atua.

A faaite atu i to outou mau metua

Tera râ, eita e navai noa te faˈiraa i te hara i te Atua ra. E tia atoa ia outou ia faaite atu i to outou mau metua. E hopoia ta ratou i mua i te Atua e haapao ia outou “ma te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa ra.” (Ephesia 6:4, MN) E nehenehe noa ratou e na reira mai te peu e ua ite ratou i to outou mau fifi. Hau atu, e ere i te mea ohie aore ra i te mea au ia faaite atu i to outou mau metua. Tera râ, ia pee anaˈe to ratou peapea, e nehenehe ta ratou e faaite i te hitahita ore. E oaoa atoa paha ratou i te iteraa e te tiaturi ra outou ia ratou no te faaite atu ia ratou i to outou mau fifi. I roto i te parabole a Iesu no nia i te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, te parauhia ra no nia i te hoê taurearea tei topa i roto i te taiata. I to ˈna râ faˈiraa i ta ˈna hara i te pae hopea, ua farii maitai maira to ˈna metua tane ia ˈna! (Luka 15:11-24) Papu maitai, e tauturu mai to outou mau metua ia outou. Inaha, te here noa ra ratou ia outou.

Parau mau, e mǎtaˈu paha outou i te haamauiui i to outou mau metua. Teie râ, e ere na te faˈiraa i te hara e haamauiui i to outou mau metua; na te raveraa râ i te hara! Te faˈiraa i te hara, o te taahiraa matamua ïa no te tamǎrû i taua mauiui ra. Ua faaite o Ann, i faahitihia i te omuaraa, i ta ˈna hara i to ˈna mau metua e i muri iho, ua ite oia i te tamǎrûraa rahi.b

Teie râ, te tahi atu fifi o te faˈiraa hara, o te haama e te huru ê ïa. Aita te papai parau haapao maitai ra o Ezera iho i rave i te hara, tera râ, i to ˈna faˈiraa i te mau hara a to ˈna mau hoa ati Iuda, teie ta ˈna i parau: “Ua haama vau, ua uteute tau mata i te haama, ia nânâ noa ˈtu vau ia oe, e tau Atua e.” (Ezera 9:6) Oia mau, mea tano ia haama ia rave anaˈe outou i te hara. Te faaite ra te reira e te ohipa noa ra to outou haava manaˈo. E i muri iho, e ore taua haama ra. Teie ta Andrew i parau no nia i te reira: “E mea fifi roa e te haama ia faˈi i te hara. Tera râ, ua riro te iteraa e e faaore rahi o Iehova i te hara, ei tamǎrûraa.”

A haere e farerei i te mau matahiapo

Mai te peu e e Kerisetiano outou, eita te ohipa e oti noa na roto i te faaiteraa ˈtu i to outou mau metua. Te na ô ra o Andrew e: “Ua ite au e e tia ia ˈu ia faaite i to ˈu fifi i te mau matahiapo o te amuiraa. Auê ïa tamǎrûraa ia ite e to reira ratou no te tauturu ia ˈu!” Oia, e nehenehe e e tia i te mau taurearea i rotopu i te mau Ite no Iehova ia haere e farerei i te mau matahiapo o te amuiraa no te ani i te tauturu e te faaitoitoraa. Tera râ, no te aha eita ta outou e nehenehe noa e pure ia Iehova e a faaea noa ˈtu ai i reira? No te mea ua horoa o Iehova i te mau matahiapo ra i te hopoia e “ara i nia i to outou mau nephe.” (Hebera 13:17, MN) E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou ia ore outou e topa faahou i roto i te hara.—A faaau e te Iakobo 5:14-16.

Eiaha outou e vare i te feruriraa e e nehenehe noa ta outou e tauturu ia outou iho. Ahiri e mea puai mau iho â outou ia na reira, e topa anei outou na mua i roto i te hara? Papu maitai, e tia ia outou ia ani i te tauturu ia vetahi ê. Ua na reira o Andrew ma te itoito. Eaha ta ˈna e aˈo maira? “Te faaitoito nei au i te mau taata atoa o te rave ra i te hara ino mau, aore ra tei rave aˈena, ia hohora i to ratou mafatu i mua ia Iehova e i te hoê o ta ˈna mau tiai mamoe.”

Nafea râ outou ia paraparau atu i te hoê matahiapo? A maiti i te hoê matahiapo o ta outou e ore e huru ê. E nehenehe outou e haamata i te parau e: “Te hinaaro nei au e paraparau ia oe” aore ra “E fifi to ˈu” aore ra “E fifi to ˈu e te hinaaro nei au ia tauturu mai oe.” E riro to outou huru haavare ore e te huna ore ei haapapuraa mau o to outou tatarahapa e to outou hinaaro e taui.

‘Te mǎtaˈu nei au ia tiavaruhia vau’

Eaha ïa no nia i te reira? E parau mau, e nehenehe iho â te hoê taata i rave i te hoê hara ino mau e tiavaruhia, eita râ e rave-oioi-hia te reira. E tiavaruhia te feia aita e hinaaro ra e tatarahapa—aita roa ˈtu e hinaaro ra e taui. Te na ô ra te Maseli 28:13 e: “O tei tapoˈi i ta ˈna hara, e ore ïa e maitai; o tei faˈi râ e ua faarue, e arohahia ïa.” Ua riro to outou aniraa ˈtu i te matahiapo i te tauturu ei haapapuraa e te hinaaro ra outou e taui. E feia faaora na mua roa te mau matahiapo, e ere râ i te feia faautua. E tia ia ratou ia haapao i te nunaa o te Atua ma te maitai e te tura. Te hinaaro nei ratou e tauturu ia outou ia ‘faatitiaifaro i te eˈa o to outou avae.’—Hebera 12:13.

E tia ia fariihia e ia haavarehia aore ra ia rave-maoro-hia te hoê hara ino mau, te erehia ra te rave-papu-raa i ‘te mau ohipa e au ai i te tatarahapa ra.’ (Ohipa 26:20) I te tahi taime, e tiavaruhia. E noa ˈtu e ua tatarahapa te hoê taata rave hara, e tia i te mau matahiapo ia horoa i te tahi huru aˈo. E tia anei ia outou ia riri aore ra ia inoino i ta ratou faaotiraa? I roto i te Hebera 12:5, 6, te faaitoito maira o Paulo e: “E tau tamaiti, eiaha oe e faafaufaa ore i te aˈo a [“Iehova,” MN] nei, eiaha hoi ia pau te aho ia faahapahia mai oe e ana ra: o ta [“Iehova,” MN] e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai, e e papai â oia i te mau tamarii atoa ta ˈna e ite maira.” Noa ˈtu eaha te aˈo e horoahia mai, a faariro i te reira mai te hoê haapapuraa e te here ra te Atua ia outou. A haamanaˈo e e faatupu faahou te tatarahaparaa mau i te hoê taairaa e au e to outou Metua aroha, te Atua ra o Iehova.

E titauhia te itoito no te faˈi i ta outou mau hara. Ia na reira râ outou, e nehenehe outou e faatitiaifaro i te mau fifi, eiaha noa e to outou mau metua, oia atoa râ, e te Atua ra o Iehova iho. Eiaha e vaiiho i te mǎtaˈu, te teoteo, aore ra te haama ia tapea ia outou ia ani i te tauturu. A haamanaˈo: “Te rahi ra hoi ia ˈna [Iehova] te faaore i te hara.”—Isaia 55:7.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.

b No te mau haamaramaramaraa no nia i te faaiteraa ˈtu i to outou mau metua, a hiˈo i te pene 2 o te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Parau iti faaôhia i te api 23]

‘Te faaitoito nei au i te mau taata atoa o tei rave i te hara ia hohora i to ratou mafatu i mua ia Iehova.’—Andrew

[Hohoˈa i te api 22]

E aratai te faˈiraa i te hara i to outou mau metua i te faaoraraa i te pae varua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono