Te oreba—Eaha to ˈna taa-ê-raa?
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I KANADA
O VAI te manaˈo e e manu faahiahia roa teie, ia hiˈohia to ˈna ereere e ta ˈna taˈi oto? No te taata matau ore i te manu, ia hiˈo-noa-hia oia mai tera, e au ra ïa e e oreba rahi roa ino oia. Eita te oreba e huti i te ara-maite-raa mai te manu ninamu, to ˈna fetii e huruhuru manu ninamu unauna to ˈna. E mea iti o te manaˈo e e mea navenave te taˈi a te oreba, noa ˈtu e hoê â to ˈna pǔpǔ e te mau manu himene. Eiaha râ e haafaufaa ore i teie nei manu. Peneiaˈe mea navenave ore ta ˈna taˈi e e ere to ˈna peni i te mea unauna, e manu aravihi râ oia i roto i te tahi atu mau tuhaa. E haviti e e huru taa ê mau to te oreba. Oia mau, e rave rahi feia hiˈopoa manu aravihi, o tei faataa ê i te oreba i te tahi atu mau manu.
To ˈna mau huru taa ê
O te oreba matauhia (Corvus corax) te manu rahi roa ˈˈe e te haviti roa ˈˈe o te fetii oreba taatoa (Corvidé). E nehenehe to ˈna teiaha e naeahia e piti taime hau atu i to te hoê huru oreba huˈa aˈe, fatata e 60 tenetimetera to ˈna roa, e hoê metera to ˈna aano ia hohora oia i to ˈna pererau. Te taa-ê-raa e te oreba huˈa aˈe, o to ˈna ïa utu rahi aˈe e to ˈna aero roa, mai te poro toru ra te hohoˈa. Ia hiˈo-maitai-hia oia, e itehia te mau huruhuru manu meumeu i nia i to ˈna arapoa, tei riro ei tapao taa ê o te oreba rahi. Ua tui to ˈna roo no ta ˈna huru maurere, no te mea e maraa oia i nia, area te mau oreba huˈa aˈe ra, e tairiiri noa ïa ratou i to ratou pererau a faahee noa ˈtu ai.
O te oreba te manu rahi roa ˈˈe i rotopu i te mau manu apae. Ia hiˈo-anaˈe-hia teie manu iti rahi i te apaeraa i nia i te hoê amaa raau, e maere tatou e mea nafea oia ia faaea noa ma te ore e titapou mai. I muri i to ˈna nau avae, te vai ra te hoê maiuu puai no te tapearaa i nia i te hoê amaa raau; teie râ, te tumu e mau maitai ai oia, o te ravea uumiraa ïa o to ˈna tino. Ia tau anaˈe oia i nia i to ˈna apaeraa, e huti taue te mau uaua e te mau tuatiraa uaua, i te mau manimani avae ia nehenehe te manu e uumi puai. E tano atoa te avae puai e te aravihi o te oreba no te haere e no te paraˈu, ia noaa mai ta ˈna maa, noa ˈtu eaha te vahi e heruhia e ana.
Vahi faaearaa e rereraa a te “anapa uira ereere”
Aita i rahi te mau manu hoê â aano to ratou tuhaa fenua e to te oreba. E manu ôri mau oia. E itehia te oreba i roto e rave rahi fenua o te Afa fenua Apatoerau. Te ora nei oia na te mau vahi huru rau atoa mai te mau medebara; te mau uru paina no Kanada e no Siberia, i reira oia e hamani ai i te hoê ofaaraa fifi roa e te mau apaapa raau e te tahi atu mau taoˈa, i roto i te mau tumu raau teitei; te mau pari na te pae Marite Apatoerau e Scandinavia; e te mahora toetoe e te mau motu o te Moana no te Poro toetoe apatoerau. E au ra e, o te medebara te tuatiraa i rotopu i teie mau vahi faaearaa atoa, no te mea e manu no te medebara iho â te oreba.
Ua rau te huru o to ˈna mau vahi faaearaa i te mau fenua o te Bibilia, i reira e piti huru oreba rahi ereere e faaea ˈi. Te ora ra hoê i te mau medebara rarahi i te pae apatoa, area te tahi ra, te faaea ra ïa oia i te pae apatoerau. Te hamani nei te mau oreba ereere i to ratou ofaaraa i roto i te mau apoopoo fifi ia taeahia o te mau mato teitei. Ua faaohipa o Iehova i te mau oreba no te faaamu ia Elia, o tei tapuni i te tahora pape o Kerita ra. (Te mau arii 1, 17:3-6) Te haapapu atoa ra te faatiaraa a Isaia no nia i te mau oreba e noho ra i te vahi ‘pau e te ano’ i Edoma, i te huru o to ratou vahi faaearaa.—Isaia 34:11.
E mea faahiahia mau te huru maurere a te oreba. Mea nehenehe mau ia mataitai atu ia maraa mǎrû anaˈe ratou i nia, e ia faaohu ratou, ma te hiˈopoa i te fenua no te imi i te maa. Mea ohie roa no ratou ia taviriviri haere—e faaohu roa e i te tahi mau taime, e huri i nia i te tua—i te tau apitiraa iho â râ e, i te tahi atoa mau taime, no te faaanaanatae-noa-raa ia ratou. Te faataa maitai ra o Bernd Heinrich i te rere o te oreba, i roto i ta ˈna buka Te mau oreba i te tau toetoe (Beretane): “E faatitapou oia e e taviriviri oia mai te hoê anapa uira ereere i roto i te raˈi, aore ra e rere vitiviti oia ma te hee ohie noa.” Te na ô faahou ra teie taata e, o te oreba te manu “aravihi roa ˈˈe o te reva, e te hau atu â.” Te manaˈohia ra e, o te puai o to ˈna rere te tumu i maiti ai o Noa i te oreba, ei animala matamua o ta ˈna i tuu i rapae i te araka i te tau o te Diluvi ra.—Genese 8:6, 7.
E manu eiâ aravihi e te maramarama
Te manaˈo nei te feia ihinatura e, e manu aravihi e te maramarama roa te oreba. Mai ta te hoê buka e na ô ra, “ua tui to ˈna roo no to ˈna haavarevare.” Noa ˈtu eaha te huru tupuraa e farereihia e te oreba, e imi iho â oia i te ravea no te faaau ia ˈna iho, i te pae iho â râ o te maa. Parau mau, eita oia e hiˈo i te maa! E amu hoi te oreba i te mau maa atoa e na mua mai—te maa hotu anei, te huero, te maa huero, te iˈa, te tino pohe, te animala huˈa, te pehu. Eita atoa oia e hiˈo e nohea mai ta ˈna maa, e tae roa hoi oia i te heru i te hiona no te imi i te maa i roto i te mau pute pehu, ia topa anaˈe te anuvera i raro i te aore, i te mau pae fenua apatoerau e faaeahia ra e ana. E apee atoa te mau oreba i te feia auau animala e te feia taiˈa e mau mahana noa ˈtu, mai te mea e ua taa ia ratou e e noaa mai iho â ta ratou maa i reira.
E mau manu eiâ te mau melo o te fetii oreba, piihia Corvidé, e mai te reira atoa te mau oreba rarahi. Aita ratou e haamarirau nei i te eiâ i te maa a te tahi atu mau manu aore ra mau animala, e ua itehia ratou i te haamaauraa i te mau urî. E haere mai e piti oreba—e huti hoê i te ara-maite-raa o te urî, a eiâ ai te tahi i ta ˈna maa. Te faaite ra te hoê taoˈa rima î a te nunaa Inuit, i te hoê oreba haavarevare e eiâ ra i te iˈa a te hoê taata taiˈa i raro i te pape toetoe paari.
E taairaa taa ê to te mau oreba e te mau luko, e peu matauhia hoi e ratou i te apee i te mau pǔpǔ luko. E amu atoa ratou i te animala i auauhia e te mau luko, e i reirâ, e au ra e mea au roa na ratou ia hauti i tera mau taime. Te faatia ra te taata tuatapapa luko ra o L. David Mech e, ua ite oia i te mau oreba i te haamaauraa i te mau luko. Te faatia ra oia i te aamu o te hoê oreba, o tei ouˈauˈa ˈtu na pihai iho i te hoê luko e faafaaea noa ra, ua titotito oia i to ˈna aero, e i muri iho, ua ouˈa ˈtu oia i te tahi aˈe pae i to te luko tamataraa i te hohoni ia ˈna. I to te luko tapaparaa i te oreba, ua faaea noa te manu e, i te piriraa mai te luko i te area e 30 tenetimetera, i reira to ˈna maurereraa ˈtu. I muri iho, ua tau faahou oia i pihai iho i te luko, e ua haamatâ oia. Te faatia ra te tahi aamu e ua hauti pere fê te hoê oreba e te mau fanauˈa luko. I te fiuraa te mau fanauˈa, ua maniania noa te oreba e tae roa ˈtu i te taime i hauti faahou ai ratou.
Te faahiti ra te vea ra Canadian Geographic i te hoê porotarama radio no Yellowknife mai, i te mau Tuhaa fenua Apatoerau Tooa o te râ, o tei faatia e, ua apae te mau oreba i nia i te mau punu fare o te mau fare toa, mai te mea ra e tiai ratou i te taata ia haere mai i raro aˈe, e i reira ratou e turai ai i te mau haapueraa hiona, ia topa ˈtu i nia i te taata. Eita e maerehia ia pii te nunaa Haida no te pae miti tooa o te râ no Kanada i te oreba, te manu haamaau!
Taˈi manu e aravihi no te haapii
Mea rahi te “pueraa parau” o te oreba e ua rau atoa te huru. Taa ê atu i te taˈi hohonu taa ê e te haruru a te oreba—te manaˈohia ra e e tapao faaararaa ïa i te tahi fifi—ua parauhia e e nehenehe ta ˈna mau taˈi e faaite i te mǎrû, te oaoa, te hitimahuta, te horuhoru, e te riri. E nehenehe atoa ta te mau oreba e faatupu i te hoê â pii e to te tahi atu mau manu tei tuea noa to ratou reo, oia iho â râ ia faaoto anaˈe ratou i te taˈi hoê â e ta te oreba huˈa aˈe.
Te aimârôhia nei no nia i te parau e, e nehenehe anei te mau oreba e haapiihia i te paraparau. Teie râ, ua haaputu o Candace Savage, i roto i ta ˈna buka Roro manu (Beretane), i te mau aamu no nia i te mau oreba rata, o tei haapiihia ia paraparau mai te taata. Te na ô ra te hoê aai e, ua rave mai te rohipehe ra o Edgar Allan Poe i te hoê oreba, e ua tutava oia i te haapii ia ˈna ia faahiti i te parau ra “eiaha faahou” na roto i ta ˈna taˈi oto ra, e na te reira i faaurua i te pehepehe tuiroo ra Te oreba, e faatia ra i te aamu o “te hoê taurearea o tei mihi i te poheraa to ˈna hoa here.”
Aita râ e aimârôhia ra no nia i te aravihi o te oreba no te haapii. Mai te peu e e nehenehe e tabula i te mau manu ia au i to ratou maramarama, e au ra e o te oreba te numera hoê. Te na ô ra te taote ihiora tuatapapa manu ra o Bernd Heinrich e, “te manaˈohia ra e [o te oreba rahi] te manu maramarama roa ˈˈe o te mau manu atoa.” Te parau ra oia e “ia tamatahia ratou, e faaite te mau oreba i to ratou maramarama.” I roto i te hoê tamataraa i ravehia, ua taa i te hoê oreba, i roto noa e ono hora, nafea ia haru mai i te hoê tâpû iˈo i faatautauhia i nia i te hoê taura, area te mau oreba huˈa aˈe ra, e 30 mahana i muri iho, aitâ ratou i ite atura e nafea râ. Ua haapii-atoa-hia te mau oreba ia taio i te numera. No to ratou paha maramarama e ora maoro ai te mau oreba, no te mea e ora ratou hau atu i te 40 matahiti i roto i te natura, e tae roa ˈtu i te 70 matahiti i roto i te fare manu. Oia mau, no te mau aravihi atoa o te oreba, e tia ia aruehia te paari o to ˈna Poiete.
Ua matau-maitai-hia teie nei manu, e te faaturahia nei oia e te feia i ite i to ˈna mau huru taa ê. Ua faahitihia oia i roto i te mau aai a te mau nunaa o te ao nei. Ua faatui te feia papai no tahito ra e no teie nei tau, i to ˈna roo. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia, api 26.) Oia, e manu anaanatae roa te oreba. Eaha râ te tia ia parauhia no nia i to ˈna nehenehe?
E nehenehe taa ê to ˈna
Aita anei outou i faaroo aˈenei i te pereota ra ‘e rouru mai to te oreba i te ereere maitai ra’? (Sire a Solomona 5:11) Mea anaana te huruhuru ereere o te oreba, ma te anapanapa ninamu e vareau—i te tahi mau taime, e mea matie rii na raro aˈe i to ˈna huruhuru. A feruri na i te oreba e maurere ra, e manu iti rahi e anapanapa to ˈna huruhuru ereere, ma te mutu maitai i nia i te anoraa o to ˈna nohoraa i roto i te medebara. Aore ra a feruri na i te taa-ê-raa i rotopu i teie manu vitiviti ereere e te hiona apî uouo maitai. Ua peni te feia peni hohoˈa i te nehenehe o te oreba. Te haamanaˈo ra te taata peni ra o Robert Bateman e: “Ua aratohia vau i te mau mouˈa hiona haviti mau i te Aua no Yellowstone, e fenua nehenehe e te paari, o tei tano maitai e te tarairaa puai o te oreba.”
Oia mau, e nehenehe e parauhia e, e aito mau te oreba no to ˈna nehenehe, to ˈna aamu, to ˈna vahi faaearaa, to ˈna rere, to ˈna haavarevare, e to ˈna mǎtaˈu ore.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
Te oreba i roto i te mau aai e te mau buka
TE MAU AAI:
Te faataa ra te mau aai no Taina, Aiphiti, Heleni, Sema, e Siberia, i te oreba mai te hoê manu faaara i te vero aore ra i te ûa rahi. Peneiaˈe no ǒ mai teie mau aai i te tau o Noa e te Diluvi ra.
I roto i te mau aai no Siberia, te auraa o te oreba, o te ora ïa e te poieteraa, e o ˈna atoa te atua-poiete a te nunaa Aborigène i Marite Apatoerau.
I roto i te mau aai no Afirika, Asia, e Europa, e tohu te oreba i te pohe.
TE MAU BUKA:
O te oreba te manu matamua i faahitihia te iˈoa i roto i te Bibilia.—Genese 8:7.
I roto i te mau buka a Shakespeare, e mau manu iino e te haamǎtaˈu te mau oreba (Julius Caesar, Macbeth, Othello), ua faahohoˈa atoa râ ratou i te mau manu maitatai o tei faaamu i te mau tamarii i faaruehia.—Titus Andronicus, The Winter’s Tale.
Ua faaohipa o Charles Dickens i te oreba ei manu arearea i roto i te aamu ra Barnaby Rudge.
I roto i ta ˈna pehepehe ra Te oreba, ua faariro o Edgar Allan Poe i te oreba, ei taipe no te here i moe e te oto.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
Mau haapiiraa e hutihia mai
Ua rau te mau haapiiraa e nehenehe e hutihia mai na roto i te oreba. Na te Tamaiti iho a te Atua i parau e: “A haamanaˈo i te oreba; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti; aore e fare vairaa taoˈa, aore hoi e fare vairaa maa; na te Atua ratou e faaamu.” (Luka 12:24) I te mea e e pinepine oia i te faaea i te mau vahi ano, e tia ia ˈna ia maimi atea i ta ˈna maa. E maiti te mau oreba i te hoê noa hoa i to ratou oraraa taatoa, e mea aupuru roa ratou i ta ratou fanauˈa. Ia ofaa anaˈe ratou, e tia ia ratou ia afai tamau noa mai i te maa ia mâmu ta ratou mau fanauˈa i poia. Ia ˈna i horoa i te hoê haapiiraa ia Ioba no nia i te paari e itehia ra i roto i te poieteraa, ua faahiti atoa Iehova i te hiˈoraa o te oreba. (Ioba 38:41) I te mea e te haapao atoa nei te Atua i te oreba, e manu viivii hoi i roto i te Ture a Mose, e nehenehe tatou e tiaturi e e ore oia e faarue i te taata e faaroo ia ˈna.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]
Ravens on pages 25-7: © 1996 Justin Moore