VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/7 api 14-16
  • Nafea vau ia faaite atu i to ˈu na metua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau ia faaite atu i to ˈu na metua?
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Aita e taata e aita ta ˈna e hara
  • Te taime au
  • “A parau atu ma te haavare ore”
  • ‘Nafea oe i nehenehe ai e na reira mai ia mâua’
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • No te aha to ˈu na metua e ore ai e haapao rahi mai ai ia ˈu?
    A ara mai na! 1992
  • Eaha ra te au ia ˈu ia rave ia mauruuru mai to ˈu nau metua?
    A ara mai na! 1985
A ara mai na! 1986
g86 8/7 api 14-16

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau ia faaite atu i to ˈu na metua?

“Ia hoˈi vau i te fare e aita ta ˈu e numera maitai i noaa i te fare haapiiraa, e hinaaro iho â vau e faaite atu i to ˈu na metua, aita râ vau i ite e nafea râ no te mea ua ite au e e tamaˈi mai raua ia ˈu.” — Bénédicte, 13 matahiti.

TE PARAU ra te vahine papai buka ra o Ruth Bell e: “E nehenehe iho â te mau taurearea atoa e rave i te hoê ohipa ma te ore ratou e feruri maitai. I te tahi râ taime e riro ratou i te fifihia, e i reira ˈtura ïa ratou e hinaaro ai ia tauturu mai to ratou mau metua ia ratou.” Teie râ, noa ˈtu e e numera ino tei noaa mai ia outou i te pae no ta outou haapiiraa, aore ra aita te hoê opuaraa i ravehia e to outou mau hoa taurearea i manuïa, aore ra aita te hoê auraroraa i to outou mau metua i haapaohia, aore ra ua tupu te hoê fifi ino roa i te pae morare, eita iho â te manaˈo e e parau atu i to outou mau metua, e faaoaoa ia outou.

E mataˈu paha outou i te faaite atu ia ratou i te tahi mau parau apî peapea, mai te peu iho â râ e mau parau apî e faaite atu e aita outou i manuïa. Aore ra eita paha outou e au ia uiuihia mai outou. Teie ta Valérie 18 matahiti, e faataa ra: “Ia parau anaˈe atu vau ia raua, tera mai atura ïa te mau uiraa. E diluvi mau!” Aore ra e riro paha ïa outou i te hinaaro e ape i te aˈoraa o te tia iho â ia horoahia mai — e o te riro paha ïa ei mea hepohepo no outou. Te vahi ino roa ˈtu â, te manaˈoraa ïa outou e eita outou e faaoaoa i to outou mau metua. Teie ta Vincent e parau ra: “Ua manaˈo noa na vau e mea tiaturi roa to ˈu mau metua ia ˈu e, no reira mea fifi roa ˈtura na ˈu ia parau atu ia raua no te mea aita vau e hinaaro ra e haapeapea i to raua feruriraa.”

Teie râ, e oioi noa te mau parau apî iino i te parare. E i te mea hoi e ua ite maitai to outou mau metua i to outou huru e oioi roa ˈi ratou i te ite e te vai ra te hoê fifi, noa ˈtu â ïa e e faaitoito outou i te huna i te reira. No reira, e riro ïa to outou vai-muhu-noa-raa i te faataere i te mea o te riro i te itehia, eita e mahia (hiˈo Maseli 28:13). Teie atura ïa te tahi uiraa: Nafea vau ia faaite atu i te reira ia raua?

Aita e taata e aita ta ˈna e hara

Na mua roa ˈˈe, ia haamanaˈo na outou eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau hapa: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23; 5:12). E ravehia te tahi mau hara no te ite ore, area vetahi ra no te mea aita i tâuˈahia. E, e tia atoa ia tatou ia parau e, i te tahi taime e rave tatou i te mau mea ta tatou i ite e mea ino. Noa ˈtu te reira, e tuhaa mau ta tatou mau ohipa hape e rave no to tatou oraraa.

No reira, eaha to outou manaˈo i te hoê taata o te ore e nehenehe e farii e ua hape o ˈna? I roto i te roaraa o te tau, eita anei outou e haafaahiahia ia ˈna ia parau mai oia ma te haavare ore mau e: “Ua hape vau. E ere te ohipa maitai ta ˈu i rave.” E nehenehe atoa to outou mau metua e peapea ia ite ratou e ua rave outou i te tahi ohipa hape. E riro râ to outou huru haehaa oia hoi ia farii outou i ta outou hape i rave, i te tamǎrû i to raua riri.

Te taime au

E pinepine to outou metua i te farii maitai mai ia haapao maitai outou i ta outou huru faataaraa ˈtu i te parau e te taime ta outou i maiti no te parau atu ia raua. Te faaohipa ra te Bibilia i te parau ra “o te parau ïa ia parauhia i te taime mau ra”. (Maseli 25:11; hiˈo Koheleta 3:1, 7.) Parau mau, eita outou e hinaaro e faanuu atu â i te taime no te faaite atu i te parau ta outou e hinaaro e parau atu. Teie ta Vincent e faaite ra: “Ua ite au e ia tiai anaˈe, e ino roa ˈtu â ïa te mau mea.” Teie râ, mai te peu e e nehenehe, a tamata i te hoê taime e nehenehe maitai ai to outou metua e faaroo mai ia outou. Teie ta Lætitia, 16 matahiti, e faataa ra: “Eita vau e paraparau atu ia mama no nia i teie mau huru manaˈo mai te peu e mea rahi roa ta ˈna ohipa, e nehenehe o ˈna e faataupupu mai ia ˈu, e mea riri roa ïa na ˈna.” Teie ta Caroline, 15 matahiti e parau maira: “A tiai i te hoê taime aita to to outou metua e fifi faufaa roa, ia ore outou ia amui faahou atu te tahi.”

Afea ïa taua taime ra? Teie ta Christophe, 18 matahiti, e parau ra: “E tiai au i te taime tamaaraa i te ahiahi no te faaite atu i to ˈu metua tane e te hinaaro ra vau e paraparau ia ˈna.” Ua tamata te hoê tamaiti tei ravehia e to ˈna metua vahine, e paraparau atu ia ˈna i te tahi atu taime: “E pinepine vau i te paraparau atu i to ˈu metua vahine hou aˈe vau e haere ai e taoto. Ua mǎrû maitai mai hoi o ˈna. No te mea ia hoˈi mai oia na ta ˈna ohipa, e hepohepo rahi hoi o ˈna e oioi noa hoi o ˈna i te riri.”

Ia tae i te taime mau ra, a paraparau atu i to outou mau metua. E nehenehe paha ïa ta outou e parau atu e: “Papa, mama, e fifi to ˈu.” E nafea râ ïa outou mai te peu e aitâ i tae atura i te taime mau ra aore ra mai te peu e mea rahi roa ta to outou metua ohipa no te haapao mai ia outou? Ia ite na outou i te farii atu i to raua manaˈo. I te mea hoi e mea rahi roa ta raua ohipa ia ite mai raua e e fifi to outou, e ere ïa te auraa e aita raua e haapao maira ia outou. Mai te peu e e mai te reira ra, e nehenehe ïa ta outou e parau atu e: “Ua ite au e mea rahi roa ta orua ohipa, teie râ hoi e fifi mau to ˈu. E nehenehe anei ta tatou e aparau?” Ia oti outou i te huti mai i to raua manaˈo, e nehenehe ïa ta outou e ani atu e: “Ua rave aˈenei anei orua i te hoê ohipa e e haama roa ˈtu ai orua i te faaite atu i te reira?” Ia na reira outou, te faaite atura ïa outou i to outou mau metua e 1) mea faufaa roa na outou taua fifi nei, 2) mea fifi roa na outou ia aparau atu no nia i taua tumu parau ra e 3) te tatarahapa mau ra outou i te ohipa i tupu.

“A parau atu ma te haavare ore”

Ua tae atura ïa i te taime fifi roa ˈˈe: e faaite outou i to outou metua i ta outou hape. Inaha, te haapii mai nei te hoê parabole a Iesu e e nafea râ tatou. I roto i te Luka 15:11-32, e taio tatou i te aamu o te tamaiti a te tahi taata, oia hoi i te hoê mahana, tei faarue i to ˈna fare no te ora o ˈna anaˈe ra. Teie râ, ua haamauˈa pauroa taua taurearea nei i ta ˈna faufaa e ua topa aˈera i roto i te hoê oraraa taiata. Ia veve roa oia ra, ua îho faahou maira i to ˈna iho huru mau e inaha ua opua aˈera oia e hoˈi atu i to ˈna metua tane ra, ma te tiaturi e e farii-faahou-hia mai oia. Nafea râ ïa? E tamata anei o ˈna i te huna maitai i to ˈna haerea ino i to ˈna metua tane aore ra i te faaiti mai i te ino o ta ˈna hara? Eita roa ˈtu ïa, teie te mau parau matamua ta ˈna i parau atu ia ˈna: “E tau metua, ua hara vau i te Atua o te raˈi, e ia oe atoa hoi, eita ˈtura vau e au ia parauhia e, e tamaiti na oe.” Oia mau, ua parau atu oia ma te haehaa e ma te ore e imi i te tahi hororaa. Aita oia i ani atu e ia ore oia ia aˈohia mai; ua ani noa ˈtu oia e ia faaorehia mai ta ˈna hara.

Eaha ihora ïa te huru o te metua tane? Ma te maere mau, aita te aˈoraa ta te taurearea i tiai noa na i tae mai. Mai te mea hoi e ua papu maitai i te metua tane i te tatarahapa mau a ta ˈna tamaiti aita ˈtura ïa e faufaa faahou ia horoahia ˈtu i te tahi atu â aˈoraa! Ia parau atu outou i te mau parau haehaa e te haavare ore, e nehenehe atoa to outou metua e ite e ua huti mai outou i te tahi haapiiraa i taua hape ta outou i rave ra. Teie râ, e ere ïa te auraa e eita outou e aˈohia ˈtu. I roto i te tahi mau huru tupuraa, e tano maitai iho â te hoê faautuaraa faufaa mau. Inaha, te parau ra hoi te Bibilia e: “Na te papai e na te aˈo e haapaari atu” (Maseli 29:15). Ei haerea maitai to outou i mua i te aˈo e tia ˈi: “Aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ; area i muri aˈe, o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.” — Hebera 12:11.

Te faaue mairâ te Bibilia e ‘ei parau mau ia parau atu i te tahi’. (Ephesia 4:25.) No reira, maori hoi i te ore e faaite atu i te mau mea huru ê roa, a faaite atu i to outou mau metua i te mau mea atoa te tia ia faaitehia ˈtu. A parau atu ia nehenehe to outou metua ia taa mai ia outou, e eiaha e faaohipa i te mau huru parau e auraa taa ê to ratou na roto i te paraparau matauhia e te mau taurearea. A faaite atu i to outou metua e te tiaturi mau ra outou ia ratou. Ma te feaa ore, e riro to outou hinaaro e faatitiaifaro i te mau mea, i te haafaahiahia rahi roa ia ratou. — Hiˈo i te Korinetia 2, 7:11.

‘Nafea oe i nehenehe ai e na reira mai ia mâua’

Parau mau, e ere to te mau taurearea atoa te metua kerisetiano. Teie râ, noa ˈtu â ïa e te faaohipa ra to outou mau metua i te mau hotu o te varua, mai “te mǎrû” e “te hitahita ore”, e riro paha ïa ia faaite atu outou i ta outou hape, i te faahuru ê na mua ia raua (Galatia 5:22, 23). Peneiaˈe paha raua i te peapea roa aore i te inoino roa, mai te peu iho râ e e hape ino roa ta outou i rave. Eiaha e maere aore ra eiaha e haaparuparu ia huehia mai te mau parau e horuhoru roa ˈi outou. Ahiri outou i haapao maitai i ta raua mau faaararaa na mua ˈtu, eita paha ïa outou mai te reira te huru i teie nei. Mea faufaa roa ia tapao mai i teie nei manaˈo o Nathan, 21 matahiti: “Ia riri mai to tatou metua, e riro ïa te reira ei tapao faaite e mea faufaa roa tatou no ratou.”

I roto i te mau huru tupuraa atoa, ia vai mǎrû noa outou e tia ˈi (Maseli 17:27). A faaroo i to outou mau metua e a pahono atu i ta raua mau uiraa, noa ˈtu eaha te tomatomaraa o to raua reo ia ui noa mai raua. A farii i te mau aˈoraa atoa ta raua i manaˈo e mea maitai, ma te haamanaˈo i teie mau parau a te papai salamo ra o Davida: “A papai mai te taata parau-tia ra ia ˈu, e mea hamani maitai ïa.” (Salamo 141:5). Ia ore roa ˈtu outou e rave faahou i taua hape ra.

Teie râ, e ere iho â ïa te taime hopea teie e hinaaro ai outou i te tauturu e te mau aˈoraa paari a to outou metua. Ia riro na ei peu matauhia na outou i te faaiteraa ˈtu i to outou mau fifi rii, e inaha ia tupu mai te mau fifi faufaa roa ˈtu â, eita ïa outou e mataˈu i te haere atu e farerei ia raua e i te faaite atu i te mea e haapeapea ra i to outou feruriraa.

[Hohoˈa i te api 15]

A maiti i te hoê taime e nehenehe maitai ai to outou metua e faaroo mai ia outou.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono