Hoê haapaoraa o te toe mai
A FERURI na ahiri e ua tahoêhia te mau taata atoa o te ao nei i roto i te hoê anaˈe haapaoraa, i roto i te hoê anaˈe haamoriraa viivii ore i te Atua mau hoê ra. Auê ïa tumu no te tahoêraa e! Aita e amahamaharaa, e feiiraa, aore ra e tamaˈi faaroo faahou. E moemoeâ noa anei râ? Eita. Te faaite ra te orama a te aposetolo Ioane no nia i te haamouraa o te vahine faaturi, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei e, hoê haamoriraa o te toe mai i muri aˈe i to ˈna haamouraa. Teihea ïa?
Te horoa maira te reo no te raˈi mai ta Ioane i faaroo i te tahi haamaramaramaraa: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.” (Apokalupo 18:4) Mea papu maitai e te parau ra te Atua iho i ǒ nei i to ˈna mau taata. A tapao na e aita oia e faaue ra i to ˈna mau taata ia turu atu i te vahine faaturi i roto i te hoê tutavaraa faaroo amui no te faaora ia ˈna, ma te tauturu ia ˈna ia pee i te hoê huru oraraa mâ. Aita, eita iho â oia e maitai mai. No reira, te faaue ra oia ia ratou ia haere mai i rapae e ia faaatea ê mai ia ˈna ia ore ratou ia viiviihia i ta ˈna mau hara iino mau e ia ore ratou ia haavahia e ia haamouhia na muri ia ˈna.
E tauturu atoa te faaueraa no te raˈi mai, ‘a haere ê mai i rapae,’ i te feia e imi mau ra i te parau mau, ia ite e o vai te mau tavini a te Atua. E riro paha ratou i te aniani ia ratou iho e, ‘O vai te feia i nia i te fenua nei i teie mahana o tei pee i teie faaueraa na roto i te faarueraa i te mau haapaoraa, mau faanahonahoraa, aore ra mau pǔpǔ feia haamori atoa i taai atu ia “Babulonia Rahi”? (Apokalupo 18:2) O vai te feia i nia i te fenua nei i teie mahana o tei haapae i te mau haapiiraa faaroo atoa, te mau tooma, te mau raveraa, e te mau peu tumu a Babulonia?’ O vai ma hoi maoti râ te mau Ite no Iehova? I rotopu i na hau atu i te 5,2 mirioni Ite i roto hau atu i te 230 fenua, te feia atoa e taairaa to ratou na mua ˈˈe e te haapaoraa a Babulonia, no te mea ua fanauhia ratou i roto aore ra ua farii ratou i taua faaroo ra, ua faaite papu ratou e ua faarue ratou i te reira—noa ˈtu i te tahi mau taime te mau faahaparaa e te patoiraa a to ratou mau fetii, mau hoa, e mau raatira faaroo.
O Henry te tahi hiˈoraa, no Afirika Apatoa oia, e haapao faufaa oia no ta ˈna ekalesia e ua here roa oia i ta ˈna haapaoraa. Tera râ, ua imi oia i te parau mau, e i te hoê mahana, ua farii oia i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i to ˈna fare e te mau Ite no Iehova. I muri iho, i to ˈna faaotiraa e riro ei Ite, ua faaara ˈtu oia i ta ˈna orometua, e faaea atoa ra i to ˈna vahi, e te hinaaro ra oia e faarue i te ekalesia.
Ua hitimahuta roa te orometua e i muri iho, ua afai atura oia i te tia teitei a te ekalesia e vetahi atu mau melo ekalesia e farerei ia Henry. Ua ani ratou e no te aha oia i faarue ai i ta ratou ekalesia no te riro ei melo no te hoê haapaoraa, i to ratou manaˈoraa, o te ore e fanaˈo ra i te varua moˈa o te Atua. “I te haamataraa, ua mǎtaˈu vau i te pahono atu ia ratou,” o ta Henry ïa i parau, “no te mea e mana rahi to ratou i nia ia ˈu. Tera râ, ua pure au ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu, e ua turu mai oia ia ˈu ia pahono e: ‘I rotopu i te mau haapaoraa atoa o te ao nei, o vai te haapaoraa hoê roa o te faaohipa tamau nei i te iˈoa o te Atua, o Iehova? E ere anei o te mau Ite no Iehova? Ia manaˈo anaˈe outou, e faatia anei te Atua ia ratou ia amo i to ˈna iˈoa e e ore atoa e horoa i to ˈna varua moˈa?’” Aita te mau tia ekalesia i manuïa i te pahono i teie haaferuriraa ta ˈna, e ua riro o Henry i teie nei ei Ite no Iehova.
No reira, ia faaue te reo no te raˈi mai e: “A haere ê mai na outou i rapae,” e tia ïa ia haere i te hoê vahi. (Apokalupo 18:4) Te vai nei te mau tavini, te feia haamori i te Atua mau ra o Iehova, i reira outou e nehenehe ai e horo. E mau mirioni taata o tei horo. Matauhia ei mau Ite no Iehova, ua riro ratou ei autaeaeraa kerisetiano na te ao atoa nei, tei faanahohia i roto hau atu i te 78600 amuiraa, e te fanaˈo nei ratou i teie nei i te maraaraa rahi roa ˈˈe o to ratou aamu. Ua bapetizo ratou hau atu i te 1 200 000 taata i roto i na matahiti e maha i mairi aˈenei! Hou te bapetizoraa, ua fanaˈo pauroa ratou i te hoê haapiiraa Bibilia faaitoito mau i te pae varua, ia nehenehe ratou iho e rave i ta ratou faaotiraa feruri-maitai-hia e tâpû i te mau taairaa tahito atoa e te tahi atu haapaoraa.—Zephania 2:2, 3.
Mai te peu e aitâ outou i haere atura i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova i ta ratou Piha no te Basileia, no te aha outou e ore ai e haere i teie hebedoma? Peneiaˈe e putapû roa outou i te ohipa o ta outou e ite e o ta outou e faaroo. E mai te peu e e hinaaro outou e ite i te Bibilia, no te aha e ore ai e ani i te hoê Ite no Iehova ia haapii na muri ia outou, mai ta te mau mirioni taata i rave? Mai te peu e te pure nei outou ia noaa mai ia outou te ite mau no nia i te Parau a te Atua ma te ora ia au maite i taua Parau nei, e pahonohia mai ïa ta outou pure.
[Hohoˈa i te api 17]
E mau mirioni taata o te farii nei i te haamoriraa a te Atua ra o Iehova