VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/10 api 9-11
  • I te pae hopea—Te faatereraa o te faaore i te ohipa ino

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • I te pae hopea—Te faatereraa o te faaore i te ohipa ino
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Ati rahi no te ao nei”
  • Te faatereraa o te faaore i te ohipa ino
  • Te hoê ao aita e ohipa ino
  • I te tau aita e ohipa ino
    A ara mai na! 1998
  • Aroraa no te faaore i te ohipa ino
    A ara mai na! 1996
  • Te manuïa-ore-raa i te aro i te ohipa ino
    A ara mai na! 1998
  • Teihea te fenua e aita e ohipa ino?
    A ara mai na! 1996
A ara mai na! 1996
g96 8/10 api 9-11

I te pae hopea—Te faatereraa o te faaore i te ohipa ino

UA TOHU te Bibilia e i to tatou nei tau, e riro te taata “ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra.” (Timoteo 2, 3:2, 3) Te rave nei teie mau huru taata i te mau ohipa iino.

I te mea e na te taata e rave ra i te ohipa ino, mai te peu e e taui ratou e e riro ei taata maitai, e iti mai ïa te ohipa ino. E ere râ i te mea ohie no te taata ia taui e maitai atu ai. E mea fifi roa ˈtu â i teie mahana, no te mea mai te matahiti 1914 mai â, te hoê matahiti haamauhia e te tuatapaparaa i te tau a te Bibilia, to tatou oraraa mai i te “anotau hopea” o teie faanahoraa o te mau mea. Mai ta te Bibilia i tohu, ua tapaohia teie tau e “te ati rahi.” Ua faatupuhia teie ati rahi e te Diabolo ra o Satani, tei rave i te ohipa ino roa ˈˈe, e “riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 12:12.

Te faataa nei te reira e no te aha i maraa oioi ai te ohipa ino i teie mahana. Ua ite o Satani e fatata o ˈna e ta ˈna faanahoraa i te haamouhia. I roto maa taime poto e toe ra, te imi nei oia i te mau ravea atoa no te faatupu i roto i te taata i te mau huru iino, tei faahitihia i roto i te Timoteo 2, pene 3. No reira, ia nehenehe te hoê faatereraa e faaore i te ohipa ino, e tia ia ˈna ia faaore roa i te mana o Satani e ia tauturu atoa i te taata ia taui, ia ore ratou ia ohipa faahou mai tei faahitihia i nia nei. Te vai ra anei te hoê faatereraa o te nehenehe e rave i teie huru ohipa tei hau aˈe i te mana taata nei?

Aita e faatereraa taata e nehenehe e rave i te reira. Te horoa ra o J. Vaskovich, orometua haapii ture i Ukraine, i te manaˈo e mea faufaa “te hoê tino amui aravihi, o te tahoê e o te amui i te mau tutavaraa a te taatoaraa o te mau faanahonahoraa a te hau e a te huiraatira.” E ua parau te Peretiteni ra o Fidel Ramos no Philipino i roto i te hoê apooraa na te ao nei no nia i te ohipa ino e: “No te mea e au ra ua faanainai te mau haereraa i mua aravihi i to tatou nei ao, ua manuïa te ohipa ino i te na nia ˈtu i te mau otia fenua e ua riro ei fifi na te mau fenua atoa. No reira, ia riro atoa ïa te mau ravea ei mau ravea na te mau fenua atoa.”

“Ati rahi no te ao nei”

Te mau Nunaa Amui, e tino ïa na te mau fenua (na te mau nunaa) atoa. Mai to ˈna haamauraahia mai, ua tutava oia e aro i te ohipa ino. Aita râ ta ˈna e ravea hau aˈe i ta te mau faatereraa o te mau fenua. Te tapao nei te buka ra Te mau Nunaa Amui e te arairaa i te ohipa ino e: “Aita to te mau nunaa taitahi e mana faahou no te haavî i te ohipa ino i roto i to ratou iho fenua e ua uˈana roa teie mau ohipa i rapaeau i te fenua e eita e vî faahou i te taatoaraa o te mau nunaa o te ao nei. . . . Ua maraa te mau ohipa iino ravehia e te mau pǔpǔ taata ohipa ino faanahohia i roto i te mau faito riaria, e te mau faahopearaa iino tei itehia na roto i te haavîraa i te pae tino, te haamǎtaˈuraa e te petaraa i te mau tia mana huiraatira. Ua haapohe te ohipa totovaraa i te mau ahuru tausani taata hapa ore. Ua riro te ohipa hooraa i te raau taero faaino ei ati rahi no te ao nei.”

I te hoê taime, ua parau o James Madison, te maha o te peretiteni o te mau Hau Amui no Marite, e: “Ia haamauhia te hoê faatereraa o te faaterehia e te taata i nia i te taata, te fifi rahi e vai ra oia hoi: e tia ia vaiiho na mua i te faatereraa ia faatere i te taata; e i te tahi aˈe pae, ia faahepo ia ˈna ia faatere ia ˈna iho.” (A faaau e te Koheleta 8:9.) No reira, te ravea maitai roa ˈˈe, o te monoraa ïa i te mau faatereraa “o te faaterehia e te taata i nia i te taata” e te hoê faanahoraa e na te Atua e faatere. E ravea mau râ anei teie?

Te faatereraa o te faaore i te ohipa ino

Te tiaturi nei te mau Kerisetiano mau i ta te Bibilia e parau ra no nia i te Basileia o te Atua.a E faatereraa mau teie. Noa ˈtu e e mea ite-ore-hia te Basileia no te mea tei te raˈi oia, te itehia nei râ te mau mea ta ˈna i faatupu i nia i te fenua nei. (Mataio 6:9, 10) I roto i taua faatereraa ra, te vai ra o Iesu Mesia e na 144 000 taata “no roto i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa . . . e riro ia [ratou] te hau i teie nei ao.” E faatere teie faatereraa puai i nia i te “feia rahi roa” e no roto atoa mai ratou, mai ta te Bibilia e tohu ra, i “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 5:9, 10; 7:9) No reira, no roto mai te feia faatere e te mau melo i raro aˈe i ta ratou faatereraa i te mau fenua atoa, ua riro ratou pauroa ei nunaa tahoê-mau-hia no roto mai i te mau nunaa atoa, tei fariihia e te Atua.

No te farii i te faatereraa a te Atua, e tia i te mau Ite no Iehova ia haapaiuma rahi i te fifi o te ohipa ino i rotopu ia ratou iho. Nafea ïa? Na roto i te haafaufaaraa i te paari o te mau faaueraa tumu a te Bibilia, na roto i te faaohiparaa i te reira i roto i to ratou oraraa, e na roto i te vaiihoraa ia ratou ia turaihia e te mana puai roa ˈˈe o te ao nei, te varua o te Atua, e ta ˈna hotu—te here. Te parau nei te Parau a te Atua e: “A faaahu ia outou iho i te here, no te mea te reira te tatua tia roa o te tahoê.” (Kolosa 3:14, MN) I roto hau atu i te 230 fenua, te faatupu nei te mau Ite no Iehova i teie here e te tahoê, na roto i te faaiteraa e nafea te Basileia o te Atua i te faanaho-aˈena-raa i te faaore i te ohipa ino.

Te faataahia ra te reira i roto i te mau faahopearaa o te hoê titorotororaa i ravehia i te matahiti 1994 ra 145958 Ite no Iehova no Helemani tei apiti atu. E rave rahi o ratou tei faˈi e ua tia ia ratou ia haapaiuma i te mau hape iino roa no te riro mai ei Ite. Na ta ratou haapiiraa i te Bibilia i turai ia ratou ia na reira. Ei hiˈoraa, e 30 060 taata tei faaea i te puhipuhi i te avaava aore ra i te rave i te raau taero; 1 437 tei haapae i te pereraa moni; 4 362 tei faaafaro i to ratou huru haavî aore ra huru ino; 11 149 tei haapae i te pohehae aore ra i te feii; e 12820 tei haamau i te hau i roto i te oraraa utuafare peapea.

Noa ˈtu e ua itehia mai teie mau faahopearaa no nia i te mau Ite no Iehova i roto i te hoê noa fenua, te reira atoa tei farereihia e te mau Ite na te ao nei. A rave na i te hiˈoraa o te hoê taurearea no Ukraine, o Yuri te iˈoa. I te taime oia e haamata ˈi i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e taata eiâ oia i roto i te pute. Ua ratere atoa oia i Moscou, i reira to ˈna iteraa e e faaohie te nahoa taata i ta ˈna “ohipa.”

I te matahiti 1993, ua hoˈi faahou o Yuri i Moscou, i roto i te nahoa taata. Aita râ hoê aˈe o na hau atu i te 23 000 taata tei putuputu i te Locomotive Stadium i te Mahana pae 23 no Tiurai i mǎtaˈu ia ˈna, no te mea e Ite no Iehova oia i teie nei. Oia mau, tei nia o Yuri i te tahua e hohora ra i te hoê tuhaa o te porotarama i mua i te feia i putuputu mai na te mau fenua atoa. Tauihia e maitai atu ai, te auraro nei oia i te faaueraa a te Bibilia e: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou: a rave râ to ˈna iho rima i te mea maitai, ia faufaahia ta ˈna ia horoa na tei ere ra.”—Ephesia 4:28.

E rave rahi atu â mai ia Yuri tei faarue i te oraraa ohipa ino no te faaineine ia ratou no te ora i roto i te ao apî o te parau-tia a te Atua. Te haapapu nei te reira i te tanoraa o te mea ta Sir Peter Imbert, mutoi rahi Beretane tahito, i parau e: “E nehenehe te ohipa ino e haavî-oioi-hia ahiri e ua ineine te mau taata atoa i te rave i te tutavaraa.” Te horoa nei te porotarama haapiiraa Bibilia e pûpûhia ra e te faatereraa a te Atua, i te puai ta te feia mafatu haavare ore e hinaaro no “te rave i te tutavaraa.”

Te hoê ao aita e ohipa ino

Te faaite nei te mau huru ohipa iino atoa i te ereraa i te here no vetahi ê. Te pee nei te mau Kerisetiano i te hiˈoraa o Iesu, tei parau e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [“nephe,” MN] atoa, e ma to manaˈo atoa.” E, “e aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—Mataio 22:37-39.

Te faatereraa anaˈe tei faataahia no te faaore i te ohipa ino na roto i te haapiiraa i te taata ia auraro i teie na faaueraa e piti, o te Basileia ïa o te Atua. I teie mahana, hau atu i te pae mirioni Ite no Iehova e fanaˈo ra i teie haapiiraa. Ua faaoti ratou e eiaha e vaiiho i te mau hinaaro ohipa iino ia aahia i roto i to ratou mafatu, ua ineine ratou i te rave i te mau huru tutavaraa atoa e titauhia no te turu i te hoê ao aita e ohipa ino. E omuaraa noa te mea ta te Atua i faatupu i roto i to ratou oraraa no te mea o ta ˈna e faatupu i roto i ta ˈna ao apî i raro aˈe i ta ˈna faatereraa i nia i te raˈi. A feruri na i te hoê ao eita e hinaarohia i te mau mutoi, te mau haava, te mau iriti ture aore ra i te mau fare auri!

No te faatupu i te reira e ati aˈe i te ao nei, e titauhia i te tauiraa rahi roa ˈˈe i te pae faatereraa i roto i te aamu, faatupuhia e te Atua iho. Te na ô ra te Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e vai ra i teie mahana], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” E haamou atoa te Atua ia Satani, na roto i te faaoreraa i to ˈna mana ino.—Roma 16:20.

I te taime e monohia ˈi te mau faatereraa taata e te faatereraa a te Atua i nia i te raˈi, eita te taata e faatere faahou i te tahi e te tahi. E haapii te mau arii i nia i te raˈi—te mau arii hau aˈe i te teitei i te mau melahi—i te huitaata nei i te mau eˈa o te parau-tia. Aita ïa e haapoheraa taata faahou, aita e aroraa ma te mau mǎhu taero, aore ra te mau paura totova! Aita e ohipa tia ore faahou i te pae totiale o te faatupu ra i te ohipa ino! Aita e taata ona e aita e taata veve faahou!

Teie ta te Orometua haapii ra o S. A. Aluko, no te Fare haapiiraa tuatoru no Obafemi Awolowo, i Nigeria i parau: “Eita te mau taata veve e nehenehe e taoto i te po no te mea te poiâ nei ratou; eita te mau taata ona e nehenehe e taoto no te mea te ara noa ra te mau taata veve.” Te fatata maira râ te taime e nehenehe ai te taata atoa e taoto maitai ma te ite e ua faaore roa te faatereraa—te faatereraa a te Atua—i te ohipa ino!

[Nota i raro i te api]

a No te hoê faataaraa huˈahuˈa e eaha te Basileia o te Atua e e nafea oia ia haamaitai i te huitaata e tiaturi ra, a taio i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 10]

Te hoê taata eiâ tahito e te taata ta ˈna i eiâ, tei tahoêhia i teie nei ei mau taeae kerisetiano

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono