VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/10 api 12-14
  • Na vai e faaoti i te rahi o te utuafare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Na vai e faaoti i te rahi o te utuafare?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Faataimeraa i te fanau—No te aha e faahapahia ˈi?
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra
  • A rave i te mau faaotiraa e maraa ia outou
  • Te faataimeraa i te fanau—Na te Ekalesia anei e faaoti?
    A ara mai na! 1989
  • Te mau tamarii—Mea maitai anei ia noaa te tamarii aore ra eita?
    A ara mai na! 1993
  • “E tuhaa te mau tamarii no ǒ mai ia Iehova ra”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Te faanahoraa i te oraraa utuafare—Te manaˈo kerisetiano
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/10 api 12-14

Na vai e faaoti i te rahi o te utuafare?

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I BERESILIA

UA FAARUEHIA te hoê tamaroa iti e toru mahana anaˈe to ˈna, i roto i te hoê puohu uraina i te hoê vahi tapearaa pereoo tere na raro i te fenua. Ua faaite râ te hoê vea Beresilia e e rave rau utuafare o tei ani e ia faaamu ratou i teie pêpe.

Noa ˈtu e mea varavara roa teie huru tupuraa, te maraa noa ˈtura te numera o te mau tamarii hinaaro-ore-hia e tei faaruehia na te ao nei. Te varavara noa atoa ˈtura te mau metua e haapao mau nei i ta ratou hopoia. O te faataimeraa i te fanau anei te ravea? E mea hape anei ia taotia i te rahi o te utuafare?

Ia au i te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei, fatata e 50 % o te mau hapûraa na te ao nei, e mea opua-ore-hia. Mea pinepine, e ere noa te hapûraa i te mea opua-ore-hia, e mea hinaaro-ore-hia atoa râ.

E rave rahi o te imi nei i te ravea ia ore e hapû, peneiaˈe no te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa, te fare, aore ra te ohipa. No reira, te faaohipa-rahi-hia nei te mau ravea faataimeraa i te fanau, mai te mau huero faataime i te fanau aore ra te mau vehî apeni. O te haamaruaraa tamarii e te faaoreraa i te faahotu atoa, te tahi atu mau ravea e faaohipahia nei no te faataime i te fanau. No nia i te haamaruaraa tamarii i Beresilia, te faataa ra te vea ra O Estado de S. Paulo e: “Ua taio te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei e, i te matahiti hoê, e 5 mirioni i nia i te 13 mirioni vahine e hapû nei i Beresilia, o te rave huna nei i te haamaruaraa tamarii.” Oia atoa, ua faataa te vea ra Time e, 71 % o te mau vahine Beresilia tei naeahia i te matahiti e nehenehe ratou e fanau, e o tei faaea i te tane, o te faaohipa nei i te ravea no te faataimeraa i te fanau. I nia i teie numera, 41 % o te rave nei i te huero e 44 % o tei tâpûhia no te faaore i te faahoturaa.

Te faaite ra te hoê titorotororaa e 75 % o te mau Beresilia o te manaˈo nei e, mea titauhia ia taotia i te rahiraa tamarii. Te haapae nei vetahi i te tabularaa utuafare no to ratou tiaturi i te oraraa faataahia aore ra no to ratou manaˈo e na te Atua e hinaaro e ia fanau te utuafare ‘i te rahiraa tamarii ta te Atua e tono mai.’ Na vai e faaoti i te rahi o te utuafare—na te mau metua anei aore ra na te nunaa aore ra te haapaoraa anei ia au i ta ratou mau tapao?

Faataimeraa i te fanau—No te aha e faahapahia ˈi?

Noa ˈtu e te farii nei oia i te faataimeraa i te taati, te opani nei te Ekalesia Katolika Roma, te haapaoraa rahi roa ˈˈe i Beresilia, i te mau ravea faataimeraa i te fanau, e ravea haamarua anei aore ra e ere. Ua parau te Pâpa Paulo VI e: “[E tia] i te taatiraa tataitahi ia faatupu i te faahoturaa i te ora.” Ua parau te Pâpa Ioane Paulo II e: “Te faataimeraa i te fanau, ia hiˈopoa-maitai-hia, e ohipa tia ore roa ïa e eita roa ˈtu oia e nehenehe e faatiahia, noa ˈtu eaha te tumu.” No reira ˈtura, e rave rahi Katolika o te haamarirau nei i te taotia i te rahi o to ratou utuafare, ma te manaˈo e e hara te faataimeraa i te fanau.

I te tahi aˈe pae, te na ô ra te vea taote ra Lancet e: “E mau mirioni o te faaea noa i to ratou oraraa taatoa, ma te ore e haere i te haapiiraa, ma te ohipa ore, aita to ratou e faaearaa maitai e eita atoa ratou e fanaˈo i te mau ravea matamua i te pae no te oraora-maitai-raa, te turuutaa, e te vai-mâ-raa, e ua riro te maraaraa te huiraatira ma te haapaoraa ore, ei tumu rahi no teie huru tupuraa.” No reira, no to ratou mǎtaˈu i te rahi-roa-raa te huiraatira e te veve, te faaitoito nei vetahi mau hau faatere i te tabularaa utuafare, noa ˈtu te mau faahaparaa a te ekalesia. Ei hiˈoraa, “ua faaiti te fenua Costa Rica i te numera au noa o te mau tamarii [i te utuafare hoê] mai te 7 i te 3,” o ta te taata tuatapapa ihiora ra o Paul Ehrlich ïa e parau ra.

Te na ô ra te hoê papai a te mau Nunaa Amui (Facts for Life—A Communication Challenge) e: “Ia fanau mai te hoê vahine i te maha o ta ˈna tamarii, mea atâta roa ˈˈe ia fanau faahou oia, no te ora e te oraora-maitai-raa o te mama e o te tamarii atoa. Mai te peu iho â râ e aita te mau hapûraa na mua ˈtu i ateatea i te area hau atu i te piti matahiti, e rohirohi ohie noa te tino o te vahine i teie mau hapûraa pinepine, te fanauraa, te faaoteraa i te û, e te haapaoraa i te mau tamarii nainai.”

Te ite-noa-hia râ te mau utuafare rarahi, i te mau vahi mea rahi te mau tamarii e pohe nei, i te mau mataeinaa iho râ i Afirika, Asia, e Marite Latino. No te aha? E rave rahi o tei ore i ite i te mau ravea faataimeraa i te fanau. Hoê tumu i te tahi mau vahi, ia au i te parau a te hoê vahine iriti ture, “te manaˈo nei â te tane e e tane mau oia, mai te peu noa e e hapû ta ˈna vahine i te mau matahiti atoa.” Te faahiti ra te vea ra Jornal da Tarde i te tahi atu paha tumu, i te pae râ o te vahine: “O te mau tamarii te hoê o te mau oaoaraa varavara roa ˈˈe o ta ratou e fanaˈo nei, e na roto ia ratou, mai te mea e ua naeahia [i te mau vahine] te tahi manuïaraa.” Oia atoa, ua faaite te papai parau tahito no te parururaa i te natura i Beresilia, o Paulo Nogueira Neto, e: “O te tamarii te afata turuutaa a te feia veve.”

Eaha ta te Bibilia e parau ra

Ua ite anei outou e te na ô ra te Parau a te Atua, te Bibilia, e na te tane e te vahine e faaoti i te rahi o to raua utuafare? Te faaite atoa ra oia e e ravea te faaipoiporaa, no te fanau anei i te tamarii aore ra no te faaite i te here na roto i te mau taatiraa tura i te pae tino.—Korinetia 1, 7:3-5; Hebera 13:4.

Aita anei râ te Atua i faaue ia Adamu raua Eva i roto i te Paradaiso, ‘ia fanau e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei’? (Genese 1:28) Oia, tera râ, aita te Bibilia e faaite ra e tei raro aˈe noâ tatou i taua faaueraa ra i teie nei mahana. Ua haapapu te taata papai ra o Ricardo Lezcano e: “E au ra e eita e tano ia horoahia i te mau [miria] taata i te hoê â faaueraa i horoahia na i na taata matamua e piti o te palaneta.” Noa ˈtu e e faaoti te tane e te vahine e eiaha roa ˈtu e fanau, na raua ïa teie maitiraa e e tia ia faaturahia.

Te mea anaanatae, te tapao ra te Buka parau paari Katolika apî (beretane) e ua niuhia te manaˈo o te mau Ite no Iehova i nia i te Bibilia. Te na ô ra teie buka e: “Taa ê noa ˈtu no te faataimeraa i te fanau, te vaiiho nei hoi ratou e na te tane e te vahine iho e faaoti, e mea etaeta to ratou haerea morare i te pae no te faaipoiporaa e te mau taatiraa o te tino.” Te na ô râ e: “No ratou, o te Bibilia anaˈe te pu o to ratou tiaturiraa e te aveia o to ratou haerea.”

Mea tano anei te mau ravea atoa no te taotia i te rahi o te utuafare? Eita. No te mea e mea moˈa te ora, ua faaue te Ture a te Atua e, te taata noa ˈtu e faatupu i te hoê haamaruaraa tamarii, e riro ïa oia ei taparahi taata. (Exodo 20:13; 21:22, 23) No nia i te faaoreraa i te faahoturaa ra, mai te tâpûraa i te faataheraa no roto mai i te pute hua, tei te haava manaˈo ïa o te taata tataitahi inaha, aita te reira i faahiti-papu-hia i roto i te Bibilia. “Na te taata tataitahi e amo i ta ˈna iho hopoia.” (Galatia 6:5, MN)a E i te mea e e rave rau huru ravea no te faataimeraa i te fanau, e nehenehe te aratairaa a te taote e tauturu i te hoê tane e ta ˈna vahine ia faaoti e faaohipa anei raua i tera ravea aore ra eita.

A rave i te mau faaotiraa e maraa ia outou

Eita e nehenehe e opua atea i te mau tupuraa atoa o te oraraa. Tera râ, e hoo mai anei outou i te hoê pereoo uira aore ra te hoê fare ma te ore e feruri na mua ahiri e maraa ia outou? E nehenehe te hoê pereoo uira aore ra te hoê fare e hoo-faahou-hia i muri iho, area te mau tamarii ra, eita ïa e nehenehe e faahoˈi faahou atu. Ia opua raua e fanau i te tamarii, eita anei e tano ia feruri e e maraa anei i te tane e te vahine ia horoa i te mau mea hinaarohia o te oraraa?

Papu maitai, eita tatou e hinaaro ia poia to tatou utuafare, eita atoa hoi tatou e hinaaro e riro ei hopoia teimaha na vetahi ê. (Timoteo 1, 5:8) E, taa ê noa ˈtu i te maa e te fare, e hinaaro atoa te tamarii i te haapiiraa, te mau faufaa morare, e te here.

Taa ê atu i te numeraraa eaha tei titauhia i te pae no te ohipa, te moni, e te faaoromai, e tia atoa ia feruri i nia i te oraora-maitai-raa o te vahine. Ia haapao-maitai-hia te area taime i rotopu i te mau hapûraa, e faaora te reira i te taata e e haamaitai atoa i te oraora-maitai-raa. Te na ô ra te papai i faahitihia ˈtu na (Facts for Life) e: “Hoê o te mau ravea maitatai roa ˈˈe no te faaiti mai i te mau atâtaraa o te hapûraa e te fanauraa, no te mama e no te tamarii, o te tabularaa ïa i te area taime i rotopu i te mau fanauraa. Mea hau aˈe te mau atâtaraa o te hapûraa, mai te peu e tei raro mai te vahine hapû i te 18 matahiti aore ra ua hau atu oia i te 35 matahiti, aore ra e maha aore ra hau atu tamarii aˈena ta ˈna, aore ra mai te peu aita i mairi e piti matahiti mai te hapûraa hopea mai.”

E tia i te mau tane e te mau vahine e opua ra e fanau i te tamarii ia feruri e, mai ta te Bibilia i tohu, tei roto tatou i te hoê ao tei î i te ohipa ino, te oˈe, te tamaˈi, e te papu-ore-raa i te pae faanavairaa. (Mataio 24:3-12; Timoteo 2, 3:1-5, 13; Apokalupo 6:5, 6) E tauturu te here mau i te tamarii, i te mau tane e te mau vahine ia feruri papu i te ao ta tatou e ora nei, ma te farii e ua riro te raveraa i te tamarii i teie nei anotau, ei hopoia fifi mau. No reira, taa ê atu i te oreraa e tâuˈa e te fanau-noa-raa i te tamarii ma te tiaturi e e maitai atu te mau ohipa, e rave rahi te taotia nei i te rahi o to ratou utuafare, ia nehenehe ta ratou mau tamarii e fanaˈo hau atu i te oaoa e te vai-maitai-raa.

Taa ê noa ˈtu i te tautururaa ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari no nia i te utuafare, te horoa maira te Parau a te Atua i te hoê tiaturiraa papu no te tau a muri. Te faaite ra te Bibilia e ua opua te Poiete ia ora te taata e a muri noa ˈtu i roto i te hau e te oaoa i nia i te fenua tei riro ei paradaiso. Ia tupu te reira, fatata roa te Atua i te haamou i teie faanahoraa o te mau mea ino. I muri iho, i roto i te hoê ao apî parau-tia tei tiamâ i te veve e te rahi-roa-raa te huiraatira, eita te mau tamarii e faarue-faahou-hia no te mea aita ratou i hinaarohia.—Isaia 45:18; 65:17, 20-25; Mataio 6:9, 10.

Oia mau, na te tâuˈaraa ˈtu i te tahi e te tahi e i te tamarii atoa, e tae noa ˈtu te hiˈoraa aifaito no nia i te fanauraa, e tauturu i te hoê tane e te hoê vahine ia faaoti no nia i te rahi o to raua utuafare. Taa ê atu i te vaiiho-noa-raa i te mau ohipa ia tupu ma te faanaho-ore-hia, mea maitai aˈe ia imi raua i te aratairaa a te Atua na roto i te pure. “Na Iehova te maitai i taoˈahia ˈi te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—Maseli 10:22.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 1985, api 32 (farani).

[Hohoˈa i te api 12]

E mau mirioni tamarii o te faaruehia nei

[Hohoˈa i te api 13]

Te hinaaro nei te mau tamarii ia poiherehia ratou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono