Aroraa no te faaore i te ohipa ino
“TE PARI ra te mau taurearea e o te haumani te tumu rahi o te ohipa ino a te feia apî,” ta te hoê ïa upoo parau i roto i te hoê vea rahi no Beretane i faahiti. “Te tatamaˈiraa i roto i te utuafare tei faahapahia no te maraaraa te ohipa ino,” o ta te tahi atu ïa vea i parau. Te na ô ra te toru o te vea e: “O te mau hiaai mâha ore te ‘tumu o te mau tausani ohipa iino.’” Te parau ra te vea ra Philippine Panorama e 75 % ohipa iino haavî atoa te ravehia ra i Manille e te feia e faaohipa hua ra i te raau taero.
E nehenehe atoa te tahi atu mau tumu e faatupu i te huru ohipa ino. “Te veve tei taa ê i te ona rahi” o te hoê ïa tumu tei faahitihia e te raatira mutoi hiˈopoa no Nigeria. Te faahiti-atoa-hia ra te faaheporaa a te mau hoa e te fifi ia itea mai i te ohipa, te ereraa i te mau ravea arai puai tei au i te ture, te toparaa rahi o te mau faufaa a te utuafare, te ereraa i te faatura i te mana faatere e te ture, e te uˈanaraa o te haavîraa i roto i te mau hohoˈa teata e i te mau video.
Te tahi atu tumu oia hoi e rave rahi taata aita e tiaturi faahou ra e ere mau â te ohipa ino i te mea hoona. Ua parau te hoê taata tuatapapa i te ihitotiale i te Fare haapiiraa tuatoru no Bologne i Italia e i te hoê area e rave rahi matahiti, “ua maraa te numera o te mau eiâraa tei faaitehia, area te numera o te feia tei faautuahia no te reira ra, ua iti mai ïa.” Ua tapao oia e “ua topa taue te numera o te mau faautuaraa ia faaauhia i te taatoaraa o te mau eiâraa i faaitehia mai te 50 i te 0,7 %.”
Mea peapea, tera râ, ua tano mau te mau parau a te Buka parau paari apî Beretane e na ô ra e: “Ua riro te maraaraa o te ohipa ino ei huru taa ê o te mau totaiete tapihaa atoa no teie tau, e aita i itehia mai te tahi mau tupuraa i te pae no te ture aore ra i te pae no te faautuaraa, o tei taui aˈe i te fifi. . . . No te totaiete o te mau oire no teie tau, i reira e mea faufaa roa te maraaraa i te pae faanavairaa faufaa e te manuïaraa taitahi, aita e tumu ia manaˈo e e ore te mau faito ohipa iino e tamau noa i te maraa.”
E manaˈo ino roa anei teie?
E mea ino mau roa anei te huru tupuraa? Aita anei te mau ohipa iino e iti nei i te tahi mau vahi? Parau mau, te iti nei i te tahi mau vahi, e nehenehe râ te mau numera e hapehia. Ei hiˈoraa, ua tapaohia e ua topa te ohipa ino i Philipino i nia i te 20 % i muri aˈe i te opaniraahia te faaohiparaa i te pupuhi. Te faataa ra râ te Asiaweek e te manaˈo nei te hoê taata toroa a te hau e ua faaea te feia eiâ pereoo e te fare moni i te na reira e ua “rave i te ohipa haruraa taata.” Ua faatopa te itiraa mai te mau eiâraa i te fare moni e i te pereoo i te taatoaraa o te mau ohipa iino, ua ere-rahi-hia râ i teie toparaa to ˈna faufaa ia au i te maraaraa o te ohipa haruraa taata o tei tataimaha!
Ma te faahiti i te parau no Honegeria, teie ta te vea ra HVG i papai: “Ia faaauhia i te afaraa matamua o te matahiti 1993, ua topa te mau numera o te ohipa ino i nia i te 6,2 %. Te mea i moehia e te mutoi ia faahiti oia hoi te tumu matamua o te toparaa . . . o te mau tauiraa ïa i te pae faatereraa.” Ua haamaraahia te faito moni tei faaohipahia no te tapao i te mau eiâraa, te ohipa taviri, aore ra te vavahiraa i te tauihaa i nia i te 250 %. No reira, aita e tapao-faahou-hia ra te mau eiâraa faufaa tei iti mai i teie faito. I te mea e, teie huru ohipa ino e te eiâraa faufaa atoa, e toru ïa tuhaa i nia i te maha o te taatoaraa o te mau ohipa iino o te fenua, e ere ïa i te toparaa mau.
E tia ia fariihia e mea fifi ia noaa mai te mau numera papu o te ohipa ino. Te tumu oia hoi e rave rahi ohipa iino—peneiaˈe tae atu i te 90 % i roto vetahi mau tupuraa—tei ore i faaitehia. Te parauraa râ e ua topa anei aore ra ua maraa anei te ohipa ino, aita ïa e faufaa. Te hinaaro nei te taata ia faaorehia te ohipa ino, eiaha ia iti noa mai.
Te tamata nei te mau faatereraa
Ua faaite te hoê titorotororaa a te mau Nunaa Amui i te matahiti 1990 e te haamâuˈa nei te mau fenua ona roa ˈˈe i te hoê faito au noa e 2 e tae atu i te 3 % o ta ratou tabula moni matahiti no te haavî i te ohipa ino, area te mau fenua navai ore ra, ua rahi aˈe ta ratou haamâuˈaraa, te hoê faito au noa e 9 e tae atu i te 14 %. Te haafaufaahia ra te faarahiraa i te mau mutoi e te horoaraa ˈtu na ratou i te mau tauihaa maitatai aˈe i roto vetahi mau vahi. Ua anoi noa râ te mau faahopearaa. Te amuamu nei vetahi feia no Honegeria e: “Eita roa ˈtu e navai te mau mutoi no te haru i te feia ohipa iino, e mea rahi râ no te haru i te feia aita e faatura ra i te mau ture purumu.”
No ite iho nei e rave rahi faatereraa e mea faufaa ia faaetaeta i te mau ture no nia i te ohipa ino. Ei hiˈoraa, i te mea e “te maraa ra te ohipa haruraa taata i roto ia Marite Latino,” o ta te vea ra Time ïa e parau ra, ua haamau te mau faatereraa i reira i te mau ture “etaeta e te aravihi ore atoa. . . . Te haamauraa i te mau ture o te hoê ïa mea,” o ta te vea ïa e faˈi ra, “te faaohiparaa o te tahi atu ïa mea.”
Te manaˈohia ra e i Beretane, hau atu i te 100 000 faanahoraa i te pae no te tiairaa a te huiraatira, oia hoi na te feia tapiri iho e tiai i to te tahi e to te tahi fare, e maha aˈe mirioni fare, i te matahiti 1992. Ua rave-atoa-hia teie noâ mau faanahoraa i Auteralia i te afaraa o te mau matahiti 1980. Te parau nei te Pu o te Tuatapaparaa i te ohipa ino i Auteralia e ta ratou tapao, o te faaitiraa mai ïa i te ohipa ino “na roto i te faaitoitoraa i te huiraatira ia tâuˈa i te parau no te vai-maitai-raa o te taata, na roto i te haamaitairaa i te mau haerea e te huru o te taata ia faaite i te mau ohipa iino e te mau ohipa atâta i to ratou vahi e na roto i te faaitiraa i te paruparu i mua i te ohipa ino ma te tapao i te mau tauihaa e ma te tamaumau i te mau faanahoraa parururaa aravihi.”
Te faaohipahia ra te mau afata teata i roto vetahi mau vahi no te faatuati te mau fare mutoi i te mau fare toa. Te faaohipahia ra te mau taviri hohoˈa video e te mutoi, te mau fare moni, e te mau fare toa ei ravea arai i te ohipa ino aore ra ei mauhaa no te ite i te feia ofati ture.
I Nigeria, te hiˈopoa nei te mau mutoi i te mau purumu rarahi no te tutava i te tapea i te feia eiâ e te feia eiâ pereoo. Ua faanaho te faatereraa i te hoê tomite hiˈopoa i te mau ohipa tapihooraa iino no te aro i te ohipa taviri. E faaara te mau tomite tuatiraa i te mutoi e te huiraatira, arataihia e te mau raatira huiraatira, i te mau mutoi i te mau ohipa iino e te feia atâta.
Te tapao ra te mau ratere i te fenua Philipino e aita te mau fare e vaiiho-noa-hia e aita e tiai e e rave rahi taata e urî ta ratou. Te faaohipa nei te feia tapihoo i te mau tiai paruru taa ê no te paruru i ta ratou mau ohipa tapihooraa. E mea tere maitai te hooraa o te mau ravea arai i te eiâraa pereoo. E te haere nei te feia e nehenehe ta ratou e faaea i te mau vahi paruruhia aore ra te mau fare tahua e rave rahi fatu.
Teie ta te vea Lonedona ra The Independent i faataa: “I te mea e te iti ra te tiaturi i roto i te faatereraa ture, te faanaho nei te huiraatira i te paruru i to ratou iho mau mataeinaa e rave rahi.” E te rahi noa ˈtura te taata e pupuhi ta ratou. Ei hiˈoraa, i te mau Hau Amui no Marite, te manaˈohia ra e hoê utuafare i nia i te piti, hoê pupuhi ta ˈna aore ra hau atu.
Te tamau noa ra te mau faatereraa i te imi i te mau ravea apî no te aro i te ohipa ino. Te haapapu nei râ o V. Vsevolodov, no te Apooraa nui no te mau Ohipa o te Fenua i Ukraine, e ia au i te mau faataaraa a te mau Nunaa Amui, e rave rahi taata aravihi e ite nei “i te mau ravea taa ê roa no te rave noa i te ohipa ino” o ta “te faaineineraa i te taata ia rave e ia faaohipahia i te mau ture” e ore e nehenehe e pee. Te tamâ nei te feia taviri maramarama i te mau tino moni rahi i eiâhia, na roto i te faaohiparaa ˈtu i roto i te mau ohipa tapihooraa e te mau ohipa turuutaa, ma te apiti i te totaiete e “te titauraa no ratou iho i te mau tiaraa teitei i roto i te totaiete.”
Te ereraa i te tiaturi
Te rahi noa ra te taata i roto vetahi mau fenua e tiaturi nei e ua riro te faatereraa iho ei tuhaa no te fifi. Ua faahiti te vea ra Asiaweek i te parau a te raatira o te hoê pǔpǔ arai ohipa ino e: “Fatata e 90 % o te feia ta matou e tapea nei e mutoi ïa aore ra e faehau ratou.” Noa ˈtu e mea mau aore ra mea hape, ua turai te mau tabula mai teie i te hoê iriti ture ia parau e: “Mai te peu e o te feia iho e horeo nei e turu i te ture te feia e ofati nei i te ture, te fifi ra ïa to tatou totaiete.”
Ua faaaueue te mau ohipa hairiiri e tei roto atoa te feia tiaraa teitei, i te mau faatereraa i te mau vahi atoa o te fenua nei, ma te faaiti roa ˈtu â i te tiaturi o te huiraatira. Taa ê atu i te ereraa i te tiaturi i roto i te aravihi o te mau faatereraa e haavî i te ohipa ino, te feaa nei te manaˈo o te taata i teie nei no nia i te hinaaro-mau-raa ratou e na reira aore ra eita. Ua ui te hoê taata haapii e: “Nafea teie mau faatereraa e nehenehe ai e aro i te ohipa ino i teie nei, mai te peu e tei roto roa ratou iho i te fifi rahi?”
Te taui pinepine nei te mau faatereraa, area te ohipa ino, te vai noa nei ïa. Te fatata maira râ te taime e ore roa te ohipa ino!
[Hohoˈa i te api 7]
Mau ravea arai ohipa ino: te hohoˈa tavirihia i roto i te afata teata e te mau tauihaa hiˈopoaraa, te opani auri mea huti, e te tiai e urî haamatarohia ta ˈna
[Hohoˈa i te api 8]
Te faariro nei te ohipa ino i te mau taata ei mau auri i muri mai i to ratou iho mau opani